Intelectualul şi cultura în lumea secularizată: ultimul articol scris de Zoe Dumitrescu-Buşulenga

,,Prin anii ‘20-’30 ai copilăriei şi adolescenţei mele se vorbea mult despre o carte a lui Julien Benda, La Trahison des clercs. Se discuta cu aprindere rolul, misiunea intelectualului în societate, şi opiniile contradictorii se ciocneau. Unii susţineau cu pasiune retragerea şi menţinerea în faimosul turn de fildeş (la tour d’ivoire), alţii cereau imperios implicarea în viaţa publică.

Era după Primul Război Mondial, şi pricina disputei se afla în apariţia curentelor moderniste, faţă de care atitudinile intelectualilor erau diferite. În general, marile conflagraţii dau naştere la mentalităţi noi, provoacă zguduiri în structurile sociale şi politice şimodificări în Weltanschaung-ul intelectualilor. Probabil că ascuţirea instinctului de

Academician Constantin Gh. Marinescu

Stimate Domnule Academician Constantin Gh. Marinescu,
Institutul de cercetări ,,Acad. Ioan Hăulică’’, Universitatea ,,Apollonia’’ Iaşi, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova.

Folosim acest prilej pentru a vă transmite un cald salut, împreună cu respectul şi admiraţia noastră, în această zi memorabilă pentru viaţa culturală românească, căreia i-aţi dedicat rodul celor ‘’6 decenii în slujba învăţământului universitar şi a cercetării ştiinţifice’’.

Pictori romaşcani – Gheorghe Stanciu

Nicholas Dima – Basarabia

 Problema Basarabiei este legata de natura imperialista a fostei Rusii tariste si de natura inumana a comunismului. Ultima ocupatie si cea mai distrugatoare dintre toate agresiunile Moscovei impotriva natiunii Romane a avut loc in 1940 in urma pactului Sovieto-German semnat la Moscova de Ribbentrop si Molotov. Comunistii români de la acea vreme au aplaudat actul agresiv numindu-l o „eliberare a Basarabiei de sub jugul burgheziei Romane.” Ulterior, aceiasi comunisti ori urmasii lor au semnat tratate servile fata de Moscova. In mod rusinos, ultimul asemenea tratat a fost incheiat dupa revolutia din 1989 cand Romania se considera de acuma libera de comunism. De ce celorlalte tari Est Europene nu au semnat asemenea tratate? Si de ce in momentul in care URSS-ul s-a dezmembrat, Romania a recunoscut independenta noii republici Moldova? Din ce motive s-a grabit presedintele Ion Iliescu sa recunoasca independenta acestui vechi teritoriu romanesc? Abia acum intelegem pe deplin acest lucru in urma dezvaluirilor facute recent publicului roman de cunoscutul dizident rus Vladimir Bukovski. Si in toti acesti ani post-decembristi, romanii se astepatau la un proces al comunismului si la remedierea injustitiei teritoriale comisa impotriva tarii in1940!

Vasile Târâţeanu: ,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)

,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii şi în afara limbii materne” Interviu cu Vasile Târâţeanu– Bucovina (Ucraina)

 Dimineaţă de vară. Casa lui N. Stănescu îşi aşteaptă o parte din oaspeţii veniţi la cea de-a 17-a ediţie a „Zilelor Nichita“.

L-am abordat pe poetul sosit toc­mai din Bucovina de Nord, Vasile Tărâţeanu, imediat după ce termi­nasem interviul cu Adam Puslojic. Atmosfera din sufrageria poetului Nichita respira încă personalitatea acestuia, vulcanismul său. Spre deosebire de acela, Vasile Tărâţeanu pare scund, mai puţin volubil. Dar sen­timentele sale de român sadea aveau să-şi dea proba de andurantă chiar de la primul răspuns al interviului.

Întâmplări cu Grigore Vieru

„Cinci minute româneşti”

În 1990, ziua de 1 decembrie fusese declarată Sărbătoare Naţională a României. Primiserăm, împreună cu Grigore Vieru, invitaţii speciale la manifestările de la Alba-Iulia.
Aşa ne-am pornit la Alba-Iulia în ajun, cu Anatol Chiriac la volanul unei maşini, acesta fiind însoţit şi de buna noastră interpretă Silvia Chiriac. La vama românească vehiculul ne este oprit de un colonel, care se pare că ne aştepta anume pe noi:
– Domnul Vieru?, ne ia el la întrebări. Domnul Dabija? Domnul Chiriac? Urmaţi-mă…
Ne urcăm pe nişte scări la etaj, intrăm într-un birou cu perdelele trase la ferestre.
Colonelul ne invită să ne aşezăm. Vieru, vădit indispus, se aşeză pe un colţ de scaun.
– …suntem invitaţi de Guvernul României, la…, încearcă Vieru cu voce stinsă să-l îmblânzească pe colonelul sever.