Iaşi – Concert extraordinar Eugen Doga

Reclame

Mihai Dascălu – Şapte deosebiri dintre slăvitul oras Chişinău şi Târgul Ieşilor

2imagesI. La 27 august 1991 Chisinaul se dezice de Origini

a) Chisinau. Dupa aproape 200 de ani aflare in sclavia slavilor, pasalacul Chisinaului trufas isi schimba numele (23 mai 1991), dar nu si naravul. Lipsit de scrupule, incalca legea umanitatii privind unitatea natiunii si se autoproclama „Statul Republica Moldova”. Nu se intoarce acasa, de unde a fost rapit, ci, incitat fatis de “multi-etnici”, doreste a fi, efectiv, membru al ONU. Siretlicul ajuta ex-sovietica republicuta sa se transforme peste noapte din bastarda a gulagului intr-un “fermecator” statulet cu „antice” traditii.

Abilitatea de a minti e cocotata in capul mesei potentatilor zilei: facand vajnice prezentari “ot Moldova“, habar n-au de sechestrarea ei (vezi: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticalosenia catorva este o nenorocire pentru toti. Romantismul framantarilor de fraza “(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” nu reuseste sa acopere excentricitatea vanitosilor “alesi“. Mai degraba, vorbeste de falimentul beizadelelor (impreuna cu taticii mentori), calificand indubitabil biruinta moscalului.

Aranjamentul contemporan int-rus, adunat in rapa din jurul Chisinaului, reitereaza suta la suta fantasmagorica inventie a Uniunii Sovietice despre „doua popoare (doua limbi)” pe malurile Prutului. Multi, prea multi (adica, prostii – vorba boerului Motoc), inhiba minciuna si o promulga nu numai la intalniri protocolare cu om-ologii. Lehamite. Proclamandu-si l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate de agresor in a.a.1812 / 1940 / 1944. La randu-i, silind a recunoaste enclava separatista, Romania indeparteaza pe cat poate sclipirea reunirii. >>>

Teologia mistică poetică

10712079225_521ddbb3b6_zTeologia mistică poetică. Imnele iubirii dumnezeiești ale Sfântului Simeon Noul Teolog – 1000 de ani de la compunerea lor, vol. coord. de PS Ioachim Băcăuanul și Pr. Ioan Bârgăoanu, Ed, Basilica a Patriarhiei Române, București, 2012, 549 p.
***
E vorba despre comunicările științifice susținute la Mănăstirea Cașin, în jud. Bacău, pe 24-25 noiembrie 2009, la Simpozionul „Imnele iubirii dumnezeiești” ale Sfântului Simeon Noul Teolog – 100 de ani de la compunerea lor, cf. paginii de titlu.
În Cuvântul înainte al cărții, PFP Daniel Ciobotea subliniază faptul că „experiența Sfinților isihaști este asemănătoare celei a Apostolilor, întrucât în Biserică este prezent și lucrător Același Duh Sfânt în >>>

Ilustrul ierarh Veniamin Costachi – ctitor în învăţământul românesc

Mitropolit Veniamin Costachi, caimacam al Moldovei

Anul acesta (2013) se împlinesc 210 ani de când distinsul ierarh cărturar Veniamin Costachi a părăsit scaunul de episcop al Romanului, pentru a deveni mitropolit al Moldovei. Fost episcop al Huşilor (1792 – 1796), apoi episcop de Roman timp de 7 ani (1796 – 1803), Veniamin Costachi a devenit mitropolit al Moldovei, cu două scurte întreruperi, până în anul 1842.

Ocupând jumătate de secol din viaţa eclesiastică şi culturală a Moldovei, într-o epocă de răspântie, Veniamin Costachi continuă să constituie un punct nodal al istoriei naţionale si un centru de referinţă pentru cercetările istoricilor noştri. Cărturar distins, conducător spiritual, ctitor si îndrumător al şcolilor naţionale, el a desfăşurat totodată si o amplă activitate pe tărâm social. >>>

Sfânta Parascheva

Sf. Cuvioasa ParaschevaSfanta Parascheva este sarbatorita pe 14 octombrie. S-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din parinti bogati si binecredinciosi. La varsta de zece ani, auzind in biserica cuvintele: „Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), raspunde imediat strigatului dumnezeiesc: isi schimba hainele cu imbracamintea unui cersetor.

Decide sa-si paraseasca parintii pentru Hristos, inainte de a implini douazeci de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucura de invatatura unor calugari cu viata duhovniceasca placuta Domnului. La sfatul acestora, merge la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului. >>>

Octavian D. Curpaș – ,,Handicapul Conştiinţei” de Ligia Seman, un roman confesiune despre disperare şi singurătate, vinovăţie şi iertare

HandicapulConstiinteiCum să te eliberezi de suferinţa proprie, de ce să nu porţi cu şi în tine durerea altora, dar şi mai important, de ce nu ai dreptul să îi faci pe cei apropiaţi să se îmbolnăvească de o maladie a sufletului? Acestea sunt doar câteva din întrebările la care încearcă să răspundă cartea Ligiei Seman, „Handicapul conştiinţei”. Volumul, încărcat de o durere vie, umană se concretizează ca un strigăt după ajutor ce porneşte din dorinţa recâştigării demnităţii pierdute. Un handicap fizic înseamnă neşansa de a fi stigmatizat de societate, de a nu te putea bucura de viaţă, de a te raporta în permanenţă la oamenii sănătoşi. În roman, Ana, o infirmă, dobândeşte pe lângă deficienţa trupească şi un handicap al conştiinţei, adică frica de a se simţi respinsă, teama că anormalitatea o face vulnerabilă, că viaţa nu îi rezervă decât eşecuri. Iar lipsurile ei sufleteşti, nevoia de a fi acceptată, obsesiile legate de înfăţişare, sensibilitatea exagerată, părerea proastă despre sine, i se transmit fiului său, Emanuel, un copil de grădiniţă. Micuţul creşte şi odată cu el se dezvoltă până la exacerbare un şir de emoţii negative pe care le va perpetua din păcate, în fiinţele cele mai dragi lui. Şi astfel, fiecare experimentează individual, efectele unui handicap al conştiinţei. >>>

Gheorghe Pârlea – Notiţe la…,,Tema pentru acasă”, primul roman al unui preţuit poet basarabean: Nicolae Dabija

images Tema pentru acasa(sau, Un roman în care „dragoste” e un antonim pentru…,,Siberie”)

De la o vreme, încep a conştientiza dureros că am citit mult prea puţin pentru cele şase decenii bifate ca trecute pe răbojul grăbitei mele vieţi. Şi când folosesc verbul “a citi”, evident că mă refer la a te adăpa de la izvorul cunoaşterii umane. Omului i se oferă prin darul vieţii, în cazul că el conştientizează asta, revelaţia unei experienţe magice: însăşi existenţa. Din păcate, fiinţarea individului uman e una de o clipă. Căci, ce reprezintă un interval de şaptezeci de ani (speranţa medie de viaţă), raportat la dimensiunea timpului măsurat de orologiul cosmic?! În context, cât de lucid a trăit Marin Sorescu această caracteristică dramatică a condiţiei umane, regretând, la despărţirea iminentă de viaţă, că îi rămâneau multe cărţi necitite. >>>

Legea nr. 334 din 31 mai 2002 privind bibliotecile

                                                                                                                       Republicare*
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
În înţelesul prezentei legi, se consideră:
a)bibliotecă – instituţia, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuţii principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu alte instituţii de profil sau prin parteneriat public-privat; în cadrul societăţii informaţiei biblioteca are rol de importanţă strategică;
(la data 02-feb-2006 Art. 1, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta 26/2006 ) >>>

Vavila Popovici: Recunoştinţa – ,,Miezul dragostei”

Vavila Popovici„Recunoștința este miezul dragostei față de cei care ne iubesc,
a dragostei față de semenii noștri, de la care ne vin multe ocrotiri,
și binefaceri nespus de plăcute.” – Silvio Pellico

Recunoştinţa este un sentiment de mulţumire însoțit de bucurie, ca răspuns la primirea unui dar. Este o manifestare a curățeniei și nobleței sufletului omenesc care încununează multe virtuți. Având un conținut spiritual creștin, o găsim prezentă în ideea de mulțumire pe care fiecare dintre noi o cunoaște din rugăciunile zilnice. Tradusă din textul latinesc – grația, redă gratitudinea omului pentru binefacerile pe care le conștientizează. Existența recunoştinţei ca sentiment, ca atribut moral, demonstrează că lumea poate avea un sens pozitiv, că pot fi îmbunătățite relațiilor dintre oameni.
Cel stăpânit de acest sentiment se exprimă funcție de fondul lui psihologic, de nivelul de conştiinţă, de religiozitatea avută în suflet. De fapt, omul alege între bine și rău, între a recunoaște și a fi mulțumit de ceea ce primește sau de a se opune prin respingerea darului primit, a se crede neîndreptățit sau a constata că totul îi provoacă repulsie, revoltă, starea putându-i duce pașii la găsirea rușinoasei porți a trădării, despre care nuvelista italiană Elza Morante spunea: „Cea mai mare ticăloșie este trădarea. Dacă însă cel trădat este propriul tău părinte, propriul tău superior, ori un prieten, atunci se ajunge la josnicia cea mai demnă de dispreț”. >>>

Petruş Andrei: Teodor Oancă – Poezia faptului divers

Slujitor al învățământului universitar craiovean, profesorul Teodor Oancă ne surprinde în mod plăcut cu încă o carte pe care o adaugă celorlalte 14 apărute până în prezent. (,,Instantanee cotidiene”, Editura ,,Universitaria”, Craiova, 2013)

Avem de-a face cu o proză scurtă în care au excelat C. Negruzzi, I. Al. Brătescu – Voinești, Emil Gârleanu, Gh. Brăescu, Anton Bacalbașa, D. D. Pătrășcanu și I. L. Caragiale, maestru incontestabil.
După teatru (,,Salonul regal. Teatru scurt”, 2006) și poezie ( ,,Vitrina cu rondeluri”, 2012) Teodor Oancă abordează genul scurt, momentul, schița, secvența, felia de viață: mici întâmplări, gesturi, dialoguri, expresii, dezamăgiri, necazuri semn distinctiv al epocii în care trăim, toate sunt trecute, printr-o conștiință lucidă, în operă de artă. Asemeni lui nenea Iancu, Teodor Oancă ,,simte enorm și vede monstruos”. Exclamăm și noi cititorii, la rândul nostru: ,,Ce lume! Ce lume!”. >>>

Muzeu ,,Neculai Păduraru” la Sagna

neculai-paduraru-foto-lucian-munteanSculptorul Neculai Păduraru va dona comunității manuscrise, fotografii, materiale documentare, articole din presa vremii, picturi, desene, scupturi și o bibliotecă cu aproximativ 1.000 de volume. Copiii satului, dar și iubitori de artă din țară și străinătate vor fi prezenți în școlile de vară pe care sculptorul le va organiza în cadrul muzeului. Construcția muzeului va fi realizată din sponsorizări și este estimată la aproape 150.000 de euro.

Cunoscutul artist  este foarte aproape de a-și vedea visul cu ochii. Dorința sa de a deschide un muzeu care să-i adăpostească lucrările va deveni realitate în satul Sagna, judeţul Neamţ, unde sculptorul a văzut lumina zilei. Proiectul marelui artist, profesor universitar al Universității Naționale de Arte București și doctor în Arte Vizuale al Universității Naționale de Arte București, are susținere din partea primarul comunei Sagna, Gheorghe Iacob, și a preotului Vasile Anghel, parohul bisericii din Sagna. Muzeul “Neculai Păduraru” ar putea fi oportunitatea de promovare a zonei. >>>

Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul

Buzatu-_Gheorghe-doliu Fie-i pe veci lumina de odihnă şi cinstire!  –   Maria Diana Popescu

Se aud clopotele în bisericile noastre. O veste grea s-a răspîndit ca un ţipăt sfîşietor din instituţii şi universităţi pînă în zare. S-a stins din viaţă cel mai respectat istoric şi cercetător, de mare probitate ştiinţifică, un corifeu din galeria valorilor de patrimoniu naţional, mare patriot şi iubitor de Ţară, savantul care a luptat toată viaţă de partea dreptăţii şi a adevărului, Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, care, deşi a pierdut lupta cu viaţa, a cîştigat-o pe cea cu adevărul. Pentru că din adevăr se îndulcea ca din aghiazmă. Profesorul meu de patriotism şi de curaj, pentru care răspîndirea adevărului istoric însemna hrana zilnică şi iscălitura fiinţei, a plecat ascultător în nemoarte şi nemurire, dincolo de hotarele lumii noastre, pe tărîmul de ireductibilă taină, de unde a venit pe Pămînt. A plecat la punctul însemnat de Domnul pe harta cerului. >>>

„În societatea actuală domină creierul subuman“

carte Creierul uman este interfaţa dintre univers şi pământ, crede prof. dr. Leon Zăgrean Creierul uman are trei componente, spune românul care a adus domeniul Neuroştiinţe în ţară: una comună inclusiv reptilelor, una mai evoluată, instinctuală, la nivelul mamiferelor şi una specifică fiinţei umane. În ultima vreme, se exploatează cel mai mult latura instinctuală.

 Cu profesorul doctor Leon Zăgrean, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, din Bucureşti, am găsit şi răspunsuri la întrebări, şi întrebări la unele răspunsuri. Până la urmă, în asta constau neuroştiinţele: cercetarea creierului, dincolo de structură – care lob al creierului se ocupă de care funcţie. Neuroştiinţele îmbină cunoaşterea anatomică a creierului cu înţelegerea unor concepte mai abstracte, la limita cu filozofia: gândirea, limbajul şi, desigur, conştiinţa. >>>

Romaşcani cu care ne mândrim – muzeograf doctor Otilia Mircea

P1020941Otilia Mircea (stînga foto) este unul dintre cei 135 de tineri care au beneficiat de o bursă de cercetare postdoctorală la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

 Muzeografa Otiliia Mircea, doctor în chimie, de la Muzeul de Istorie din Roman, este unul dintre cei 135 de tineri care au beneficiat de o bursă de cercetare postdoctorală, timp de șase luni, în cadrul proiectului: “Rețea transnațională de management integrat al cercetării postdoctorale în domeniul Comunicarea științei. Construcție instituțională (școală postdoctorală) și program de burse (CommScie)”, derulat la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, în parteneriat cu Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureș, Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași și Università degli Studi di Genova din Italia. >>>

Ovidiu Nahoi – Vacanţă în Moldova (II): Iaşi, Palatul Cuza

După un scurt ocol prin satele din vecinătatea Romanului apucăm şoseaua europeană spre Iaşi. „Voi, în România, aveţi drumuri cu adevărat europene”, îmi spunea, acum vreo şapte-opt ani, un jurnalist din Basarabia. Atunci m-am uitat lung la el dar aveam să înţeleg la faţa locului de ce spunea asta. Contează mult de unde priveşti realitatea. Drumul care leagă Romanul de Iaşi are el ceva european în felul său, fără a fi cu adevărat asta. Bucureştiul este legat de fosta capitală a Moldovei de o şosea cu, să spunem, o bandă şi jumătate pe sens, ceea ce face condusul mai puţin stresant. Poate pe aici făcea naveta şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în primii ani ai Principatelor Unite, până când capitala să fie stabilită la Bucureşti. Într-un fel, această şosea, lărgită la sfârşitul anilor `90, este >>>

Daris Basarab – Rugul creaţiei: Nicolae-Otto Kruch (1932 – 1995)

Rugul Creatiei coperta3b1 S â n t a n a: Satul copilăriei, sau, “Satul Natal”,  în exprimarea preferată a sculptorului.

 Pe acest ‘Rug al Creaţiei Artistice’ a ars neostoit talentul celui care a fost sculptorul Nicolae-Otto Kruch. Etnic german după tată, român după mamă, de ‘etnie’ artist plastic, prin vocaţie, prieten universal. A muncit până la epuizare dar nu a cunoscut oboseala. A iubit, mai presus de orice, omul. Portretele lui n-au fost niciodată fotografii. Au fost dezvăluiri ale sufletelor umane. A fost un romantic, sau, poate mai bine spus, un umanist ‘întârziat’, un Rahmaninov al sculpturii.

S-a născut la 10 decembrie 1932, la Sânleani-Arad. A copilărit la Sântana, a urmat Liceul Emanuel Gojdu din Oradea bucurându-se de sintagma ‘Copil minune’ atribuită de Profesorul de desen Ţârulescu, a studiat la Institutul de Arte Frumoase Ion Andreescu din Cluj-Napoca cu profesorii A. Kós şi F. Servatius bucurându-se mai apoi de îndrumarea şi prietenia marelui artist  şi profesor Romul Ladea. A învăţat, dar nu s-a lăsat ‘subjugat’ intrând în viaţă pe cont propriu. Nu s-a lăsat atras de inovaţiile la modă rămânând fidel sufletului său care l-a călăuzit până la moarte. >>>

Dinu Poştarencu – Calvarul limbii române în Basarabia sub dominaţia ţaristă (II)

PostarencuDinuSub regimul generalului I.M. Harting

La începutul lunii mai 1813, Scarlat Sturza s-a îmbolnăvit grav. Prin certificatul din 17 mai 1813, medicul A. Erlenvein a adeverit următoarele: „Din momentul intrării lui în exerciţiul funcţiunii, guvernatorul civil al Basarabiei a fost împovărat necontenit cu diferite activităţi şi, ca urmare a istovirii sistemului nervos, a suportat un atac de apoplexie, provocându-i o paralizie, din care cauză nu poate mişca mâna dreapta”[1]. La 18 mai, general-maiorului I.M. Harting[2], sosit de la Hotin, i-a fost remis, în calitatea sa de şef militar al Basarabiei, următorul aviz dictat de suferindul Sturza: „Starea sănătăţii mele, dar, mai cu seamă, imposibilitatea de a mişca mâna dreaptă, paralizată, mă împiedică, de la un timp încoace, să exercit funcţia de guvernator civil al Basarabiei, încredinţată mie de împărat, şi să semnez acte. În acelaşi timp, e cu neputinţă de presupus dacă mă voi însănătoşi în curând şi dacă voi fi în puteri să fac faţă obligaţiilor puse în sarcina mea. Situaţia în care mă aflu, expusă deja Excelenţei >>>

Academician Constantin Gh. Marinescu

P4290260Stimate Domnule Academician Constantin Gh. Marinescu,
Institutul de cercetări ,,Acad. Ioan Hăulică’’, Universitatea ,,Apollonia’’ Iaşi, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova.

Folosim acest prilej pentru a vă transmite un cald salut, împreună cu respectul şi admiraţia noastră, în această zi memorabilă pentru viaţa culturală românească, căreia i-aţi dedicat rodul celor ‘’6 decenii în slujba învăţământului universitar şi a cercetării ştiinţifice’’. >>>

Sorin Ullea (3 mai 1925 – 11 martie 2012) – O personalitate surprinzătoare: in memoriam

IMGSorin Ullea[1] a fost „o personalitate surprinzătoare” – se poate spune, parafrazând titlul unuia dintre cele mai cunoscute studii ale sale. A fost un om de mare voință şi un împătimit al artei şi istoriei medievale a românilor. Cu toate acestea, Sorin Ullea spunea că nu a avut voinţă, ci doar pasiune – mărturiseşte doamna Simona Ioanovici, care cu deosebită amabilitate ne-a pus la dispoziţie un bogat material privind tumultoasa viaţă şi activitate ştiinţifică ale unuia dintre cei mai importanţi medievişti şi cunoscători români ai artei bizantine. Pentru contribuţia sa, îi exprimăm doamnei Ioanovici recunoştinţa membrilor Sectorului de artă veche românească al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.

Pe linie paternă, Sorin Ullea descindea dintr-o familie de boieri moldoveni înrudită la mijlocul secolului al XIX-lea, prin Dumitru Stoika, cu o familie de români înnobilaţi din Transilvania – Stoika sau Sztojka de Alsó-Venicze (de la Veneţia de Jos, azi în judeţul Braşov)[2]. Stabilit la Iaşi, Dumitru Stoika a activat ca profesor de limbi clasice la Academia Mihăileană, lăsând în urmă şi o Gramatică latină, publicată în 1852. Fiica sa Iulia s-a căsătorit cu un urmaş al familiei de boieri moldoveni Ullea, cu Dumitru, şef de gară la Ungheni, fiul postelnicului Gheorghe Ullea. Traian, unul dintre cei şase copii ai lor – tatăl viitorului istoric de artă Sorin Ullea – a fost cavalerist, apoi magistrat militar, colonel, preşedintele Tribunalului militar din Iaşi, iar între 1945-1948, şeful cenzurii presei din Bucureşti. Vânător şi autor al unor scrieri de vânătoare, Traian Ullea (1900-1987) a fost prieten cu Mihail Sadoveanu[3] şi Păstorel Teodoreanu. Un frate al lui Traian Ullea, Octav, ofiţer, a fost maestru de ceremonii al Casei Regale în vremea lui Carol al II-lea şi a Regelui Mihai. >>>

Întâmplări cu Grigore Vieru

001grigorevieru11000xOchelarii lui Vieru

Când un grup de intelectuali basarabeni a fost invitat la Cotroceni, fostul preşedinte Ion Iliescu l-a aşezat pe Poet chiar lângă el, la o măsuţă pe care Vieru şi-a pus cartea cu autograf, pe care urma să i-o dea domnului Iliescu, pixul şi ochelarii.
La despărţire, autorul „Albinuţei” a luat o pereche de ochelari de pe masă, care s-au dovedit a fi ai preşedintelui României. Confuzia n-ar fi fost prea de tot, dacă ochelarii lui Vieru pe care-i lăsase pe masa lui Iliescu n-ar fi avut alte dioptrii. Şi – dacă imediat după întâlnirea noastră Iliescu nu urma să vorbească în Parlamentul României. >>>

Valori artistice – Valentin Ciucă

Ciucă Valentin (1943, Vălenii de Munte, Judeţul Prahova). Critic de artă, scriitor, membru al AICA, Paris şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie, Iaşi, 1968 şi apoi pe cele ale Facultăţii de Drept, 1978 din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Începând din anul 1969 a lucrat ca muzeograf, bibliotecar, director al Şcolii Populare de Artă, director al Muzeului de Artă, Piatra Neamţ. A beneficiat de burse de studii în Italia (1985), Olanda (1995). Între anii 1990-1995, a fost redactor şef adjunct şi apoi, în perioada 1995-2005, director al Studioului de Radio Iaşi. >>>

Palatul Cuza de la Ruginoasa

58341217

 La jumatatea distantei intre orasul Târgu Frumos si Paşcani se afla comuna Ruginoasa, asezata pe o veche mosie boiereasca, cumparata de boierul Sturdza de la Duca Vodă la sfârşitul secolului al XVII-lea.
In anul 1804, logofătul şi marele vistiernic Săndulache Sturdza angajeaza un arhitect vienez pentru a ridica o reşedinţă luxoasă in locul casei vechi boiereşti, ulterior in anul 1811, Săndulache Sturdza construieste în spatele palatului o biserică de conac pe fostul loc al unei biserici din lemn.
Palatul a fost moştenit de către logofătul Costache Sturdza, fiul lui Săndulache şi văr al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849) care a refăcut palatul în stil neogotic, stil păstrat pana astăzi. >>>

Viorica Agarici – schiţă biografică

La vremea când poalele dealurilor împădurite ale Dămieneştilor erau pline de primele floricele albastre şi albe, viorele şi ghiocei, când iarna se îngâna cu primavara, acum peste o sută de ani, în conacul boierilor Morţun era mare bucurie. Se năştea primul copil al tinerilor soţi Ortansa, născută Morţun şi Gheorghe Văsescu. Era 24 februarie 1886, o zi de primăvară timpurie. Copila avea să primească, pe lângă numele Maria şi pe cel al floricelelor delicate dar puternice în faţa încercărilor timpului, Viorica.

damienesti08Dămieneşti era, la sfârşitul sec XIX un târguşor din judeţul Roman, plasa Fundu situat pe pârâul Creţoaia, la 25 de km de oraşul Roman, cum cobori pe partea stangă a Siretului, spre podişul Bârladului. Populaţia Dămieneneştilor era compusă din români, unguri (aici cu înţelesul de catolici n.n) şi 45 familii de evrei. Era considerat, la acea dată, al treilea centru comercial, ca mărime al judeţului. Avea două biserici de lemn una ortodoxă şi cealaltă catolică, o şcoală primară. În documente se pomeneşte de Dămieneşti la 1848, ca fiind un târguşor destul de bine dezvoltat. La intrarea în localitate nu existau case, doar mai la vale se zărea târguşorul înşirat, cu câteva dughene şi un fund de deal cu trei căsuţe îngropate în el. Pe atunci ţăranii aveau foarte puţin teren agricol, în schimb toate pământurile formau moşiile boierilor Morţun, Roiu şi Agarici. În timpul primului război mondial, mulţi ţărani au participat la lupta pentru apărarea ţării. În memoria celor căzuţi la datorie s-a ridicat, în 1932 prin contribuţia obştii, monumentul Vulturul. >>>

George Călinescu- omul total al literaturii române

George CalinescuPe 12 martie 2013 se împlinesc 48 de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari oameni de litere ai țării noastre. Profesor cu o voce fermecătoare, critic literar, istoric literar, prozator, poet, dramaturg și gazetar, George Călinescu (născut la București la 19 iunie 1899 și decedat la 12 martie 1965 la București-Otopeni) este ultimul scriitor de talia unui Cantemir, Hașdeu sau Iorga. După el, o altă personalitate e greu să mai umple acest gol.  Înfiat la 7 ani de la familia Vișan din București ( se pare de origine romă) de familia Constantin Călinescu din Iași, a avut un destin frumos dictat de o soartă care i-a adus gloria. Studiile liceale le-a făcut la Iași, a urmat Facultatea de litere, a fost profesor de liceu la Iași, Timișoara și București. Editează revistele „Capricorn” și „Sinteza”, este codirector, alături de Ralea la „Viața românească”. Își ia doctoratul cu teza „Avatarii faraonului Tla”, apoi e conferențiar la Universitatea din Iași iar din 1945 este profesor la Universitatea bucureșteană. Una din marile greșeli care i se impută este aceea că s-a amestecat în politica partidului comunist, fiind ales deputat până la moarte. >>>

Dumitru Grumăzescu, poate unul dintre ultimii anticari adevărați din România

Într-o zi din decembrie anul trecut când, vorba poetului, „dormitam strâmb în sunetul de târziu iernatec și voiam să aprind lumânarea de pe fereastra apăsată de ninsoare, pentru a depărta plânsul ce colinda și a ceti pentru totdeauna”, mi-a venit o idee. Ce-ar fi să-i fac o vizită prea bunului domn Dumitru Grumăzescu, vestitul anticar de pe strada Lăpușneanu din Iași, poate unul dintre ultimii adevărați anticari din România, care cu grație găzduiește, printre alte multe întâmplări și personaje, întâlnirile cenaclului de poezie Virtualia la care particip de câțiva ani încoace.

 Știam despre el că este posesorul celei mai importante colecții de documente originale despre viața și opera lui Eminescu din țară, al unei colecții de elzeviruri, cărți liliput și alte nenumărate cărți și obiecte excepționale. Personal însă nu îl cunoscusem decât din postura de musafir… neutru, unul din cei mulți care la sfârșit de an ne așezăm cuminți pe scaunele pliante de lemn pe care ni le pune la dispoziție în anticariat pentru a ne asculta unii altora, sub privirile sale îngăduitoare, creațiile mai mult sau mai puțin notabile. >>>

Vasile Ursachi – repere biografice

ursachi-vasileUrsachi Vasile, com. Havârna, jud. Botoşani, 30 dec. 1934, şcoala generală în com. Havârna,1941-1946, Şcoala Pedagogică Şendriceni-Dorohoi, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, Fac. de Istorie ; doctorat, 1986 Universitatea ” Alex. I. Cuza”, conducător Acad. Mircea Petrescu Dîmboviţa, Muzeul de Istorie Roman; director muzeu de la 1 septembrie, 1957 până la 31 dec. 2004; diplomat universitar, cercetător ştiinţific gradul I, expert în arheologie, Premiul Academiei Române „Vasile Pârvan” în anul 1991, Cetăţean de onoare al municipiului Roman, Ordinul „Meritul Cultural în grad de Comandor”, membru al Institutului Naţional de Tracologie, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din >>>

Evenimente editoriale la Iași

Evenimente editoriale la IasiJoi, 31 ianuarie 2013, ora 18.00 la Librăria TAFRALI (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Corpul A, parter), va avea loc lansarea ultimelor apariţii din colecţia Observatorul social a Editurii Universităţii, precum şi a unui volum bilingv de versuri apărut la Editura EIKON din Cluj-Napoca (autoare Daniela GIFU). Cu acest prilej, vor lua cuvântul universitari şi personalităţi ale vieţii culturale ieşene, profesorii Liviu Antonesei, Anton Carpinschi, Andrei Corbea-Hoişie, Camelia Crăciun, Mihai Dinu Gheorghiu şi Dan Lungu. >>>

Valori locale promovate la Săbăoani – Neamţ

Acordurile celebrului vals “Valurile Dunării” au răsunat joi, 17 ianuarie, la Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri”, cu prilejul comemorării a 100 de ani de la moartea autorului versurilor: poetul Carol Scrob, născut la Săbăoani și rămas aproape necunoscut literaturii.

 Elevii au recitat din poezia lui Carol Scrob, au ascultat muzică pe versurile poetului și au organizat o expoziție cu date legate de viața și activitatea literară a poetului.

Considerăm că liceul nostru se află sub patronajul spiritual al poeziei, deoarece, pe lângă faptul că instituția noastră poartă numele lui Vasile Alecsandri, în localitatea Săbăoani s-a născut și poetul Carol Scrob. Acesta este cunoscut mai ales pentru versurile valsului «Valurile Dunării» – compoziție muzicală a lui Iosif Ivanovici. Am încercat, astăzi, să readucem în lumină un poet rămas, poate nedrept, în umbra veacului“, a spus profesoara de limba română Brândușa Popa, inițiatoarea activității.
Mă bucur că, astăzi, elevilor noștri li s-au adus în atenție valorile locale, contribuindu-se, astfel, la creionarea bogăției și identității lor spirituale! Sufletele lor și ale noastre au vibrat, astăzi, în acordurile «Valurilor Dunării»“, a spus profesoara Daniela Gligor, directorul Liceului Teoretic “Vasile Alecsandri” din Săbăoani.  >>>

„Nu trebuie să înţelegi nimic, dar trebuie să auzi totul” – Interviu cu Andrei Şerban

operaPremieră la Opera Română din Iaşi: Andrei Şerban a montat Troienele. Un spectacol fabulos pe muzică de Liz Swados, în coordonarea muzicală a lui Lucian Maxim. Este a treia montare a regizorului după aceeaşi piesă de Euripide. Experienţa este unică atît pentru cei care au fost la Trilogia antică în 1990, cît şi pentru cei care vin prima dată să vadă cum convinge cu un spectacol în greaca veche cîntăreţii Operei din Iaşi.

Vorbeaţi la repetiţie despre un spectacol care trebuie simţit, şi nu gîndit. Cum receptează publicul din zilele noastre un astfel de spectacol, în comparaţie cu ce s-a întîmplat acum douăzeci şi doi de ani, cînd a avut loc premiera cu Trilogia antică la Teatrul Naţional din Bucureşti? Poate nu este cazul să ne întoarcem în timp, pînă în 1974, cînd a avut loc prima reprezentaţie cu Troienele la Teatrul La MaMa din New York…

Andrei.Serban >>>

Mihai Ştirbu – Iubirile scriitorilor: Ion Creangă şi Tinca Vartic

Ion CreangaIon Creangă a fost un cleric onorabil, dar fără vreo chemare deosebită pentru preoţie, aprecia criticul literar Vladimir Streinu (Istoria literaturii române, vol. III, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1973). A excelat ca scriitor, iar din punct de vedere profesional – în cariera didactică, atât ca învăţător, cât şi ca autor de manuale şcolare.

 Nu cred să existe român care să nu fi auzit de Ion Creangă.

Ion Creangă, povestitorul nepereche al moldovenilor, îşi doarme somnul de veci în Iaşul drag lui, în cimitirul Eternitatea. Acolo, nu departe de cei câţiva metri pătraţi ai veşniciei lui, a poposit pentru totdeauna şi unicul său fiu, ,,Căpitanul’’. >>>

Eminescu va fi sărbătorit printr-un simpozion interjudeţean la Roman

Colegiul Național “Roman-Vodă”  din Roman organizează, pe 15 ianuarie, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, cea de-a treia ediție a simpozionului interjudețean “Creația eminesciană – operă deschisă”. 

CNRV

 Scopul simpozionului îl constituie creșterea calității în educație, prin formarea continuă a cadrelor didactice și implicarea elevilor în activități extracurriculare de înaltă ținută intelectuală. Obiectivele generale urmărite sunt consolidarea capacității intelectuale, prin stimularea gândirii critice și a abordării din perspectiva personală a unei teme culturale, perfecționarea continuă, prin metode ce ies din tiparele formalismului și ale obligativității, precum și abordarea coerentă, argumentată științific și motivată metodic a operei eminesciene în demersul didactic. >>>

Istoria nespusă a Zilei Unirii

unirea_principatelorDesi iesenii aniverseaza cu hore si bucurie ziua de 24 ianuarie, putina lume stie acum ca Unirea Principatelor a facut mai mult rau Iasului decit bine, in urma cu aproape doua secole. Istoriografia comunista practic a sters din manualele de istorie puternicele si violentele manifestatii din Iasi si din Moldova mai bogata impotriva Bucurestiului si a Munteniei. Asa-numitul „separatism moldovean” a fost considerat de PCR un subiect tabu. Unirea a fost atunci un act preponderent politic, foarte putin popular la Iasi. Nume grele ale vremii, precum Gheorghe Asachi sau Nicolae Sutu, erau antiunionisti virulenti. Miscarea separatista a fost inabusita in singe intr-un final, cu zeci de morti pe strazi. Impartirea institutiilor a fost negociata dur intre Iasi si Bucuresti, primul oras fiind atunci mai mare ca locuitori. Din toate nu a ramas pina azi decit cutuma numirii Mitropolitului Moldovei ca Patriarh, precum si faima infiintarii primei universitati din tara tot aici.  >>>

Restituirea Basarabiei cerută de locuitorii Principatului Moldovei (dupa Războiul din Crimeea)

teodor-codrescu-presa-franceza-si-principatele-romane

„Petițiunea adresată Sublimei Porți de cătră locuitorii Moldovei în obiectul restituărei Besarabiei. În agiunul importentelor conferințe ce au să reguleză la Paris condițiile Păcei generale și să asigureze cu deplinătate, prin o noue statornicire de hotare în Orient, repaosul și securitatea Europei, noi ni adresăm cu încredere în bine voitoarea protecție a Sublimei Porți, augusta noastră suzerană, spre a-i espune cu umilință dorințile noastre și de a o ruga să sprijinească realizarea lor care interesesc atăt interesele comune ale familii mari europiene căt și interesele particulare ale Moldovei. >>>

Biserica unicat din Brădiceşti – județul Iași

Mănăstirea_Brădiceşti

Biserica din lemn cu hramul „Buna Vestire“, din satul Brădiceşti, comuna Dolheşti, județul Iași, este un  monument de arhitectură în lemn extrem de valoros. Construită în 1691, de Varlaam, episcopul Huşilor, biserica a fost refăcută la 1756, apoi reparată la 1856, 1883, 1903 şi pictată în 1853 şi 1903.

Construcţia este valoroasă prin stilul architectural, similar bisericilor ruseşti medievale. De asemenea, elementele de arhitectură şi decoraţie sunt cu totul deosebite. Potrivit arhitectului Smaranda Gâlea, este deosebit de importantă proporţia şi volumetria acesteia, fiind unică în zonă ca biserică din lemn cu aceste proporţii. În plus, iconostasul din secolul al XVIII-lea este de o valoare deosebită. >>>

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi

C O M U N I C A T

  În perioada 14-16 decembrie 2012, în Nordul Bucovinei, la Cernăuţi,  a şasea oară consecutiv, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina din Suceava,  Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuţi şi Asociaţiunea ASTRA Mihail Kogălniceanu Iaşi,  a organizat  Zilele  Culturii Tradiţionale Române. Acţiunile au fost sprijinite de Primăria Municipiului Iaşi, Primăria Cernăuţi, Administraţia Regională de Stat Cernăuţi şi Fundaţia „Iuliu Maniu”, Boston/New York. 

Sa_mi_canti_cobzar

În cadrul manifestării s-au desfăşurat:

      –  Ediţia  a III-a  a Simpozionului „Vatra dulce strămoşească”, dedicat problemelor cercetării, culegerii  şi păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaş >>>

Zilele „Ion Creangă” la Târgu Neamţ

Ion CreangaÎncepând de mâine 14 decembrie, până duminică inclusiv, la Târgu Neamţ şi Humuleşti se vor desfăşura Zilele „Ion Creangă”, manifestare culturală organizată de Complexul muzeal judeţean Neamț, Primăria Târgu Neamţ şi fundaţiile culturale „Ion Creangă” şi „Constantin Matasă”, aflată la a XLIII-a ediţie.

Vineri, de la ora 10, la Muzeul memorial „Ion Creangă” din Humuleşti se va desfăşura un moment omagial la care vor participa invitaţii speciali ai manifestării (majoritatea dintre ei fiind universitari şi scriitori ieşeni) şi autorităţile locale. Elevi ai şcolilor din Humuleşti, Petricani, Vânători-Neamţ şi formaţia de Arnăuţi a Casei de Cultură din Târgu Neamţ vor prezenta un spectacol folcloric. În aceeaşi zi, după amiază (între orele 14-17), la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ va avea loc simpozionul „Diaconul Ion Creangă”, la care vor >>>

Festival de datini iși obiceiuri la Tămășeni, Neamț

La manifestare vor participa 12 unităţi de învăţământ din judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi.

 Comuna Tămăşeni va găzdui, pe 20 decembrie, a cincea ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri “Grai şi dans popular – izvor de comori strămoşeşti de pe Valea Siretului”. La manifestare şi-au anunţat participarea 12 unităţi de învăţământ din judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi. Din judeţul Neamţ vor participa elevi de la Școala “Calistrat Hogaş (nr.8) şi Colegiul Tehnic “Danubiana” din Roman, precum şi elevi de la şcolile din satele Adjudeni (comuna Tămăşeni), Băluşeşti (comuna Icuşeşti), Buruieneşti (comuna Doljeşti), Bozieni (comuna Bozieni), Cordun şi Pildeşti (comuna Cordun). Acestora li se vor alătura elevi de la şcolile Răchiteni, Izvoare şi Mirceşti, din judeţul Iaşi, precum şi de la şcolile Gioseni şi Traian, din judeţul Bacău. >>>

Sabin Pal la aniversare: Melidonium vă urează La mulți ani !

Pal Francisc Sabin, născut în anul 1963, pe  8 decembrie, este căsătorit cu Claudia Pal şi au un copil: Andrei Emanuel, în vârstă de 10 ani, cu înclinaţii spre muzică – este elev la clasa pian –Liceul Octav Băncilă din Iaşi.

Sabin este artist liric la Opera de stat din Iaşi, are înclinaţii şi spre pictură-grafică.  A colaborat cu Editura Muşatinia, semnând grafica la  două volume ale mamei sale Cecilia Bănică Pal.: Sentimente metalizate şi La umbra timpului. A participat  la două anuale de pictură, a realizat, compus muzică electronică, de esenţă meditativă.

>>>

Aurel Dumitrașcu – remember

Născut la 2 noiembrie 1955, sat Sabasa, comuna Borca, Neamţ, se stinge din viață la16 sept,1990, Bucureşti- spitalul Fundeni. Între 1983-1987, urmează cursurile fără frec-venţă ale Facultăţii de Filologie (română – franceză) de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi. Lucrarea de diplomă se axează pe opera celor doi poeţi dispăruţi prematur – Daniel Turcea şi Virgil Mazilescu. Contribuie la formarea nucleului poetic din Neamţ (cu Daniel Corbu, Nicolae Sava, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, George Calcan). >>>

Vasile Conta

 “Cea mai mare inteligenţă pe care a dat-o până la el neamul românesc”, cum l-a caracterizat Titu Maiorescu, Vasile Conta s-a născut la 15 noiembrie 1845 la Ghindăoani, fiu al preotului Grigore Conta. Succint, biografia lui, seamănă izbitor cu cea a lui Eminescu: amândoi genii, amândoi au murit la vârste tinere, au fost junimişti şi deschizători de drumuri în domeniul lor. Va începe clasele primare la Târgu Neamţ (unde l-a avut coleg în primul an pe Creangă), face gimnaziul la Iaşi (şi-a întrerupt studiile pentru a însoţi, ca şi Eminescu, o trupă de teatru ca sufleor), va avea bursă de studii în străinătate (Belgia), de unde se va întoarce cu diplomă >>>

Alexandru Zub – Moldova regulamentară: studiu monografic

Dacă e adevărat că „şi cărţile au destin”, ca în vechea zicală, un exemplu la îndemână, de neocolit în lumea istoricilor, îl constituie monografia lui D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza, apărută la Iaşi, în 1947, în plină criză postbelică, pe seama unor investigaţii mai vechi şi înainte ca „discursul unic” să se impună şi pe acest tărâmi.

Era o carte scrisă în spiritul istoriografiei moldave, aşa cum se definise acesta, în ultimele decenii, mai ales prin Ilie Minea, G. Brătianu şi Andrei Oţetea, ceea ce încununa oarecum o epocă şi era menită, de aceea, să fie mult timp ocultată. >>>

Gheorghe Baciu – Oameni ai şcolii în amintirea fostului elev Petru Poni

Petru Poni (Ponici, pe adevăratul său nume) s-a născut la 4 ianuarie 1841, într-o familie de răzeşi din satul Secăreşti, judeţul Iaşi. Aşa cum rezultă dintr-o scurtă autobiografie, aflată în păstrarea Arhivelor Statului din Iaşi, „a făcut studiile secundare în Liceul din Iaşi1 ca intern bursier”. Apoi, a urmat cursurile Facultăţii de drept şi litere din Iaşi, unde a fost elevul lui Simion Bărnuţiu. În 1859 a fost trimis la Paris ca bursier al statului, unde s-a specializat în ştiinţele fizico-chimice”. Revenind în ţară, a funcţionat ca profesor de ştiinţele fizice la Liceul din Iaşi de la 1866 până la 1878”. În urma concursului pe care l-a susţinut în 1878, a fost numit profesor de chimie la Universitatea din Iaşi. A urmat o strălucită carieră academică ilustrată de faptul că în 1887 „a fost ales membru corespondent al Academiei”, apoi „ membru titular la 1889”, pentru ca în 1898 să fie ales preşedintele celui mai înalt for ştiinţific al ţării. Concomitent, a fost ales senator al Universităţii din Iaşi, în mai multe rânduri, ministru în mai multe guverne şi a deţinut şi alte demnităţi.2 >>>

Bojdeuca „Ion Creangă“ la începutul secolului XX, Iași, cartierul „Țicău“

Imagine

Iaşi-Cernăuţi-Edineţ – „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”

Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, în colaborare cu Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Academia Română, Filiala Iași, Centrul bucovinean de artă pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale românești CernăuțiSocietatea Culturală „Mihai Eminescu” Cernăuți, Cercul ASTRA „Gh. Asachi” Herța, Primăria Orașului Edineț, Despărțământul ASTRA „Pan Halippa” Edineț și Asociația culturală „Parcova-Nova”organizează, în perioada 07-11 noiembrie 2012, la IaşiCernăuți și Edineț, ediţia a XIV-a a Simpozionului internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”, la care și-au anunțat prezența peste 40 de specialiști din România, Republica Moldova și Ucraina. >>>

MIhail Sadoveanu

Sadoveanu Mihail (5 noiembrie 1880, la Paşcani-Verşeni, comuna Miroslăveşti, Iaşi -19 octombrie 1961, Bucureşti) povestitor, nuvelist, romancier, membru al Academiei Române. Locuitor frecvent al Mănăstirii Neamţ în perioadele 1906-1936 şi 1944-1961. A  mai petrecut numeroase vacanţe la Tarcău, Poiana Teiului, Borca etc. Vizitează pentru prima dată, mănăstirile din jurul oraşului Tg. Neamţ în 1906. La Mănăstirea Neamţ face cunoştinţă cu părintele Ambrozie, cu care va rămâne prieten toată >>>

Biblioteca Colegiului Naţional „Roman-Vodă” din Roman – lansare carte Daniela Miclăuș

Primăria municipiului Roman, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Colegiul Național „Roman-Vodă” din Roman, Societatea Culturală Clepsidra Roman și Editura Performantica Iași
                Organizează: lansare carte
                Inteligența spirituală divină
                autor: Daniela Miclăuș
prezintă: Lector Dr. Ioana Alexandra RUSU Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Prof. Maria GHINIŢĂ Inspector şcolar I. S. J. Neamţ, Prof. Constantin OSTAFE Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, moderator Pr. Cornel Paiu.
Joi, 1 noiembrie 2012, orele 17,00.

Regizorul Andrei Şerban a primit titlul de Doctor Honoris Causa

Universitatea de Arte „George Enescu” Iași a decernat titlul de Doctor Honoris Causa maestrului Andrei Șerban, regizor și profesor de teatru.

Şedinţa solemnă a Senatului Universităţii de Arte „George Enescu”, cu prilejul decernării titlului, a avut loc în 25 octombrie,  ora 11.30, în Sala Eduard Caudella, Casa Balş. Ceremonia a fost prezidată de rectorul universităţii, prof. univ. dr. Atena Elena Simionescu, care a ținut un discurs în deschidere, iar personalitatea și cariera maestrului Andrei Șerban au fost prezentate, în cadrul discursului Laudatio, de către prof. univ. dr. Bogdan Ulmu. >>>

Dosoftei Mitropolit al Moldovei

Numele monahal al lui Dimitrie Barila. Cărturar, episcop al Romanului şi Mitropolit al Moldovei. Provine dintr-o familie de negustori macedoneni. Psaltirea este prima operă în versuri tipărită în româneşte cu ajutorul lui Nicolae Milescu şi a patriarhului Moscovei. Dosoftei aduce din Rusia la Iaşi o tipografie la care tipăreşte cărţi liturgice; unele traduse chiar de el. >>>

Maria Burlă – Lansare de carte: „Mecena, medic și misionar Teodorescu” la Casa Pogor din Iași

„Câtă vreme se pomenește numele unui om și se mai fac pomeni în numele lui, omul acela încă mai poate face bine.”

Marți, 23 octombrie 2012, la Galeriile de Artă „Pod Pogor – fiul”, Muzeul Literaturii Române Iași (Casa Pogor) a avut loc lansarea cărții „Mecena, medic și misionar Teodorescu”, in memoriam dr. Constantin Teodorescu, plecat la cele veșnice de mai bine de un an, carte semnată de Gheorghe A.M. Ciobanu, profesor, eseist, critic și om de cultură și apărută la editura Mușatinia din Roman.

Printre invitați s-au numărat Valentin Ciucă, Emilia Țuțuianu–Dospinescu, Richard Constantinescu și Nelu Grădeanu.  >>>

Muzeul Literaturii Române Iași – Lansare carte Gh. A. M. Ciobanu

Această prezentare necesită JavaScript.

Este o mare onoare acum pentru Editura Muşatinia, pășind în citadela culturii moldave – Iașiul atâtor personalități, trecute şi actuale,  ale  culturii, de a fi prezenţi aici printre invitați de marcă ai artelor romanești şi în faţa publicului ieșean iubitor de frumos.

Cu zece ani în urma o idee a distinsului poet Daniel Corbu a devenit fapt împlinit şi acum dintre cele aproape o suta de apariții editoriale ale editurii Muşatinia cele mai multe dintre ele poartă semnătura eseistului romașcan Gh. A. M. Ciobanu. >>>