Vasile Târâţeanu: ,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)

Vasile Tarateanu,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii şi în afara limbii materne” Interviu cu Vasile TârâţeanuBucovina (Ucraina)

 Dimineaţă de vară. Casa lui N. Stănescu îşi aşteaptă o parte din oaspeţii veniţi la cea de-a 17-a ediţie a „Zilelor Nichita“.

L-am abordat pe poetul sosit toc­mai din Bucovina de Nord, Vasile Tărâţeanu, imediat după ce termi­nasem interviul cu Adam Puslojic. Atmosfera din sufrageria poetului Nichita respira încă personalitatea acestuia, vulcanismul său. Spre deosebire de acela, Vasile Tărâţeanu pare scund, mai puţin volubil. Dar sen­timentele sale de român sadea aveau să-şi dea proba de andurantă chiar de la primul răspuns al interviului. >>>

MAria RUgină – Starea de viață, ca atare

                                             ȚIE

Tu ești muzica ce-aprinde cu o singură scânteie

Sufletul întregii lumi, fiindcă te-ai născut FEMEIE!

Tu dai florilor culoare, cerului îi dai senin,

Celor slabi le dai speranță, iar copiilor, destin.

Tu ne-ai ,,condamnat”  la viață, la iubire și sublim. >>>

Ioan Miclău – Inţeleptul şi ţânţarul Zumzăilă

Dragi copii si oameni mari, tantarul din aceasta poveste era un tantar ca oricare altul, doar ca era atat de mic incat nu putea fi vazut nicidecum! Numai dupa zumzaitul lui necontenit stiau oamenii ca a venit tantarul. Tot dupa zumzaitul lui stiau daca este prin aproapiere sau mai departe, zboara undeva spre zarea numai de el vazuta, ori se invarte in jurul lor asa cum fac tantarii in acele seri calduroase de vara. Nacazul mare este numai ca acest tantar din poveste, numit de oameni Zumzaila, gasea orice glezna de la picior, degete de la maini, urechi, gatul neacoperit al oamenilor de se aseza nevazut. Imediat isi scotea Zumzaila acul sau de intepa pielea oamenilor. Intepatura lui era otravicioasa, asa ca intr-o buna zi un baiat, desi era voinic, s-a imbolnavit de intepaturile tantarului Zumzaila. Mama baiatului la dus imediat la un Intelept al casei, care nu era altul decat buniculbaiatului. Asadar, inteleptul casei bunicul, le dadu cel mai intelept sfat, sa-l duca pe nepotelul lui imediat la un doctor. Zis si facut. >>>

La mulți ani România, la mulți ani români!

romaniaa

       

Deşteptarea României – Vasile Alecsandri

Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
 N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
 Ce se-nalta pan’ la ceruri din a lumei desteptare,
 Ca o lunga salutare catr-un falnic viitor?

Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
 Nu simtiti in peptul vostru un dor sfant si romanesc
 La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
 Ce patrunde si razbate orice suflet omenesc? >>>

Constantin Chiriac (I) : „Poezia a fost întotdeauna temelia a tot ce am făcut“

Într-o lume românească ciudată, pusă pe căpătuială, mediocră și alergică la ceea ce înseamnă inițiativă cuturală veritabilă, prezența în peisaj a lui Constantin Chiriac, directorul Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, este aproape exotică. Despre ce se află în spatele acestui exotism, dar și despre multe alte aspecte din biografia unui destin remarcabil – în interviul de mai jos. 

Domnule Constantin Chiriac, puțini știu, cred, că v-ați născut în Moldova și ați terminat liceul „Costache Negruzzi“ din Iași. Credeți că, în general vorbind, originea cuiva își pune amprenta asupra carierei respectivului? A lăsat „dulcele târgcolinar anumite date de fond în structura dvs. influențând decisiv felul de a fi și de a gândi? >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu- versuri

Când privesc ce las în urmă…

(o poezie de meditaţie cu o idee vechitestamentară)

Cu dedicaţie specială, mamei… >>>

Alexandru Panatta Codreanu – pictor romaşcan

"Dulcea Sarutare" . Alexandru Panatta Codreanu

De cele mai multe ori, în drumul nostru spre locul de muncă ne-am obișnuit să nu mai conteze alții. Ne-am obișnuit să trecem pe lîngă oameni fără să conteze că în spatele fiecărui om se ascunde o poveste. Și unele dintre aceste povești fac din Roman un oraș plin de viață și culoare, un oraș capabil să dea oameni valoroși, în special în artă. O astfel de poveste este cea a lui Alexandru Panatta Codreanu. >>>

Lucian Pal

poet, Bucureşti

în culisele memoriei

nu știu care zi face parte din mine

spânzurat cum sunt printre nori, >>>