in memoriam Doina Enea… ,,Te iubim până la cer şi înapoi!”

Doina-Enea-in-memoriam-650x775

,,O floare, o poezie şi-un zâmbet,
Iluminau privirea ta măiastră.
Slăbiţi, neputincioşi rămânem…
Te vom iubi mereu Doiniţa noastră.” (Radu Enea)

Astăzi am condus-o pe ultimul drum pe cea care a fost o fiică, soră, mamă, soţie, prietenă cum foarte rar întâlnim în societatea de azi. Domnica Enea s-a născut pe data de 23 februarie 1965, la Roman, într-o familie numeroasă.
Studiile primare le-a urmat la Roman, apoi la Piatra Neamț, liceul Calistrat Hogaş, a urmat Facultatea de Relații Publice şi Internaţionale, Galaţi, terminând cu media 9,73 în anul 2017. A fost cea mai frumoasă şi împlinită zi, cea în care a primit diploma de absolvent.
A lucrat o perioadă scurtă în învăţământ, fiind foarte prietenoasă şi apropiată de copii.
A devenit mamă în anul 1989, crescând cu multă dragoste şi devotament pe Răducu, copilul ei ,,minunea cu ochii verzi”, comoara care îi va lumina viaţa şi sufletul. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Când „lacrima se face floare și împodobește amintirile”

aspazia otel petrescu

Un om, o viaţă

Plecarea dintre noi a doamnei Aspazia Petrescu, poetă şi scriitoare – n. 09.12.1923, Cotul Ostriţei, Cernăuţi – d.23.01.2018, Roman, Neamţ – a declanşat în sufletul meu o tristă dar duioasă şi nostalgică aducere aminte: povestiri depănate, la ceas de seară, cu 2 ani în urmă. Doream atunci să cunosc personalitatea profesorului Ilie Alexandru Barbu Petrescu, soţul domniei sale, cel care a format prima generaţie de contabili la Roman, ca profesor la Catedra de Ştiinţe comerciale (contabilitate) predând la acest liceu din 20 noiembrie 1936 până la 20 martie 1949, când sub sistemul comunist liceul se Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Rămas bun, Minodora Ursachi!

Minodora Ursachi

Poate această ultimă întâlnire cu un simbol al urbei Romanului să ne facă mai buni, mai înţelegători și mai umani, în aceste clipe când dictonul memento mori ne învăluie pe fiecare…
Există Demnitatea care nu ţine de șansă: acea atitudine morală de excepţie care ne distinge de ceilalţi, fiind destinată idealurilor nobile. Este acea preţuire ce ne înconjoară – de multe ori fără să ne dăm seama – prin această aureolă doamna Minodora Ursachi și-a câștigat respectul tuturor celor din jurul său.
Demnitatea a fost calitatea de căpătâi a domniei sale. Prin Demnitate și-a îndeplinit datoria, atât profesional cât și spiritual. Continuă lectura

Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…

E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc Continuă lectura

Gh. A.M. Ciobanu: Popas hyperionic la Varatic

GhAMCiobanu

,,De treci codrii de aramă…”
Și codrii au rămas în urmă.
Acum, în fața noastră, e-argintul sclipitor de-nțelepciune și-nvăluit în penumbra de vecernie monahală, a Varaticului.
Comunitatea cuvioaselor măicuțe de aici, își are alături, ,,peste drum”, un nou așezământ de suflet – ,,Centrul Cultural Spiritual” -dominat de personalitatea carpatică a Nemuritorului și mereu contemporanului nostru, Eminescu.
Alt Geniu fără pereche din Areopagul de altitudine al ființării Neamului nostru. Genii cărora Istoria i-a zămislit cu o singură dimensiune: Sublimii. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Iuliana Năstase-Onu – prezentul și trecutul multicultural, multietnic al orașului Roman

Oraşul Roman, prin amplasarea lui geografică pe o ruta comercială importantă, folosită din Evul Mediu până astăzi, prin arteră europeană E85, este cunoscut ca un centru economic, comercial şi cultural important al Moldovei de mijloc. În afară de români aici au trăit şi alte grupuri etnice stabilite în decursul veacurilor. Despre etniile care au convieţuit aici şi au format cultură şi personalitatea oraşului nostru muşatin o rog să ne vorbească pe dna Iuliana Năstase Onu.
– Stimată doamna Iuliana Năstase Onu vă invit la un dialog despre trecutul multicultural şi multietnic al oraşului Roman… Continuă lectura

Eugen Dorcescu – Despre excelenţă

Intelectual subtil, foarte instruit, cu mare vocaţie şi generozitate culturală, cu iubire de carte, de cuvântul tipărit sau desenat pe fila virtuală a computerului (a întemeiat şi conduce o editură, Muşatinia, şi o revistă, Melidonium, este fondatoare a Societății Culturale George Radu Melidon din Roman, a realizat ample şi inteligente interviuri cu importante personalităţi etc.), Doamna Emilia Ţuţuianu se impune, concomitent, şi ca un înzestrat creator de literatură, aşa cum probează cele două volume de poezie publicate până în prezent: Flori de măr, 2002 şi În amurg, 2004. Am avut prilejul să-l citesc, de curând, pe cel de al doilea, apărut la Editura Timpul, din Iaşi, şi prefaţat, cu pricepere şi acurateţe, de Tudor Ghideanu. Un profil al autoarei ne oferă şi Ion Rotaru în O Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Dacoromână, Bucureşti 2009. Ceea ce urmează nu sunt altceva decât nişte simple însemnări, glose, ce mi-au însoţit şi încheiat Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Irimescu demiurgul de tăceri

Irimescu demiurgul de tăceri

Opera personalităţii artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor oraşului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.
Editura Muşatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte familiilor de notorietate: Lovinescu, Tatos, Ghițescu, Gorovei, Sadoveanu, Costăchescu, și altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Continuă lectura

Testamentul artistic al romaşcanului Constantin Bârjoveanu

Bârjoveanu

Poezia, pictura diversificată-religioasă, laică şi caricatură – pamfletul jurnalistic, toate s-au contopit neaşteptat de solid într-o operă indestructibilă, lăsându-ne imaginea totală a unui om ce s-a dăruit fără rezerve artei: Constantin Bârjoveanu.
Admis la Şcoala Medie de Arte Plastice din Iaşi (1952) unde se formează ca pictor, sub îndrumarea atentă a celor două mari personalităţi din acest domeniu: Corneliu Baba şi Dan Hatmanu. Continuă lectura

La mulţi ani, Gh. A.M. Ciobanu!

Irimescu demiurgul de tăceri

Profesorul, eseistul şi omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu, un adevărat maestru al cuvântului rostit dar şi al cuvântul scris, aniversează 91 de ani de viaţă, ani dedicaţi culturii, artei şi educaţiei în urbea muşatină.
Cuvântul scris lăsat posterităţii de Maestrul Ciobanu cuprinde 16 lucrări dintre care 8 titluri poartă amprenta Editurii Muşatinia – editură ce a avut onoarea, dar şi responsabilitatea punerii în pagină a acestor volume reprezentative pentru cultura romaşcană. Continuă lectura

Vavila Popovici între ,,ultima piruetă” şi ,,nopţi albe”

interviu realizat de Emilia Ţuţuianu

Un covor de frunze arămii foşneşte sub paşii noştri întomnaţi. Ne bucură mereu toamna, ca un timp al unei delicate melancolii, dar şi ca timp al rodului. Suntem în toamna anului 2014. Ultima piruetă, un roman de o delicată vibraţie epico-lirică, purtând semnătura scriitoarei Vavila Popovici, a trezit în fiinţa mea dorinţa de a purta un dialog cu autoarea acestei cărţii. Mai întâi a fost frumuseţea acestui titlu, ludic şi grav, totodată. Lumea spectacolului şi ideea lumii ca dans m-au atras mereu, cu o forţă căreia nu am ştiut cum să îi rezist. Asociam această lume cu cea sugerată de un alt titlu, de poem de astă dată, care m-a emoţionat: Piticul din cafea. În plus, încă de acum doi ani, pe adresa redacţiei revistei romaşcane Melidonium poposeau mailuri cu texte purtând semnătura scriitoarei care ne trimitea gânduri, pagini şi articole de departe, din Statele Unite, unde locuieşte acum. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Ziua Cărţii la Secţia împrumut carte pentru adulţi, Biblioteca Roman

DSC_6743Sărbătorind astăzi Ziua bibliotecarului şi Ziua cărţii, avem prilejul prezentării recentului număr al revistei Societăţii culturale George Radu Melidon, revista Melidonium.
Cel mai recent număr al revistei Melidonium este ofranda dăruită iubitorilor de arte, ale scrisului şi vizualului, pe care îi dorim să fie cât mai mulţi, mai entuziaşti şi cu credinţă în puterea cuvântului scris – de a lumina cât mai multe conştiinţe. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – ,,Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”

În această zi binecuvântată de Dumnezeu în care creştinii ortodocşi sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este sărbătorită şi cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărţii şi Ziua Bibliotecarului român.
“Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau şi cum altfel am putea cinsti cartea, noi, cei care îi suntem zi de zi slujitori în templul sacru al bibliotecii, decât aducându-i o ofrandă ruptă din sufletul nostru. Continuă lectura

Dan Bliderişanu – ,,Paradisul ca un fel de bibliotecă”

,,Eu îmi imaginez paradisul ca un fel de bibliotecă” – Jorge Luis Borges

“Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – O legendă vie a culturii romașcane: Gheorghe A.M. Ciobanu

Gh.A.M.Ciobanu25 Martie este ziua când sărbătorim o legendă vie a culturii romaşcane: profesorul, eseistul şi omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu. Anul acesta Domnia Sa aniversează 90 de ani de viaţă, ani dedicaţi culturii, artei şi educaţiei în urbea muşatină a Romanului. În anii studenții mele, prof. univ. dr. Petre Bejan, nu pierdea niciodată ocazia să îl dea drept exemplu studenţilor săi, rememorând acea atmosferă fascinantă, creată timp de 23 de ani, de Gheorghe A.M. Ciobanu şi George Paşcu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iaşi. Continuă lectura

Veronica Balaj: Coordonate critice

61Veronica Blaj: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest, Timişoara, 1970. Studii postuniversitare de jurnalism – Bucureşti, 1987-1989; studii de jurnalism radio – Radio France Internationale, Paris, 1990; studii postuniversitare de limbă şi civilizaţie franceză – Universitatea Neuchâtel, Elveţia, 2000. Continuă lectura

Ion Filipciuc – Cea dintîi odă închinată poetului Mihail Eminescu

Frunzărind vechi ziare şi reviste din vremea lui Eminescu, întîmplător am dat peste un mănunchi de versuri închinate poetului – în „Secolulu”, ziar politic, judiciar şi comercial, Iassy, an II, nr. 28, 5 septembrie 1870, p. 2 – şi, întrucît nu avem ştire să se fi retipărit şi după acea dată în vreo broşură ori într-un volum omagial, reproducem textul din urmă cu aproape un veac şi jumătate:

Eminentului poet Eminescu

Pentru ce sombru de gânduri, scoţi din lira ta duioasă
Cântul trist al disperărei, minţind geniului tău;
Când accentul tău sonore şi-a ta limb-armonioasă
Pune omul în uimire, ca la cântul unui zeu; Continuă lectura

112 ani de la naşterea sculptorului Ion Irimescu

Vineri 27 februarie 2015, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, au avut loc manifestări dedicate împlinirii a 112 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu.
Invitaţi de onoare: IPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei şi Radautilor; Cătălin Coman, primarul oraşului Fălticeni; Grigore Ilisei, scriitor; Doina Cernica, scriitoare, Gheorghe Dăscălescu directorul Muzeului ,,Ion Irimescu”; artiştii plastici: Gabrel şi Cătălin Baban, alți oameni de cultură, mass media, jurnalisti un numeros public. De la Roman au participat: criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu, editor Emilia Ţuţuianu, av. Mariana Crăiescu.
După conferinţa de presă a urmat vernisajul expoziţiei de pictură „Dialog”, în cadrul căreia expun pictorii Gabrel şi Călin Baban. Vernisajul a fost deschis de criticul de artă Gheorghe A.M.Ciobanu şi scriitorul Grigore Ilisei . Continuă lectura

Revista ”Melidonium”, apreciată de mediul academic din Timișoara

Publicația culturală editată la Roman are trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere tipărite.

Anul 2014 a fost unul rodnic pentru revista de cultură ”Melidonium”, judecând fie și numai după diploma de excelență pentru activitatea online acordată de Fundaţia pentru cultură şi învăţământ ”Ioan Slavici” şi Universitatea ”Ioan Slavici” din Timişoara. ”Este o recunoaştere a muncii noastre, o răsplată acordată activităţii noastre prin revista Melidonium, care marchează trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere apărute până acum pe suport tipărit. Recunoaşterea vine din partea unor personalităţi marcante din cultura românească: profesor universitar doctor Titus Slavici şi profesor universitar doctor Dumitru Mnerie, de la Universitatea Timişoara, sub coordonarea Continuă lectura

Smeritul urmaş al Apostolilor

IPS Ioachim BacauanulÎnaltpreasfințiile Voastre,
Preasfințiile Voastre,
Preacucernici și Preacuvioși părinți consilieri și inspectori ai Centrului eparhial,
Preacuvioși părinți și Preacuvioase maici, stareți și starețe,
Preacucernici și Preacuvioși părinți,
Stimați membri ai Adunării eparhiale,
Distinse autorități centrale și locale,

Iubiți credincioși,

Anul 2014, care abia și-a încheiat curgerea, va rămâne în memoria contemporanilor ca un an binecuvântat de Dumnezeu, care, din perspectivă bisericească, ne-a propus spre comemorare exemplul vieții unui domnitor român ce a înțeles să exprime, prin sacrificiul suprem, iubirea de neam și de Dumnezeu și care a rămas în conștiința generațiilor ca un simbol al trăirii autentice a celor două valori fundamentale pentru ființa națională: credința și neamul, două coordonate ce definesc identitatea românismului în istoria sa bimilenară. Comemorarea martiriului Brâncovenilor s-a împletit armonios cu omagierea actului euharistic, ce în vremuri lipsite de prigoană propune creștinului consumarea lăuntrică a jertfei de sine, într-o necontenită purificare și creștere spre asemănarea cu Dumnezeu. Astfel, martiriul Brâncovenilor, ca act comemorativ, pe de o parte, și omagierea tainei euharistice, pe de alta, au reușit să se armonizeze în plan spiritual într-o formulă consacrată și consacrantă, aceea de jertfă euharistică. Continuă lectura

Revista Melidonium nr. V

Imagine

Melidonium V

Cezar Petrescu: ,,Roman – patria copilăriei mele şi a începutului de adolescenţă”

Evocări culturale romaşcane: Cezar Petrescu

Cezar PetrescuConfraţii i-au creat lui Cezar Petrescu legenda unui om monden, bogat, client al cazinourilor, căsătorit de cinci ori, privind lumea din goana unui Buick, în care era fotografiat uneori alături de soţiile sale mai mult sau mai puţin tinere. Realitatea pare alta, el fiind dacă nu un personaj cu un destin tragic, oricum cu unul sinuos şi contorsionat, căruia viaţa îi serveşte din când în când mari amărăciuni.
Criticismul social al operei lui Cezar Petrescu aparţine acelei atitudini de spiritualitate ultragiată într-un sistem social de neacceptat. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu: Ştiaţi că Transfăgărăşanul porneşte de la Roman?

Gh. A. M. CiobanuDe nu ştiaţi, aflaţi acum că această neegalată „potecă”, ce traversează, curajos şi pitoresc, „Alpii Carpatini” ai Europei – Munţii Făgăraş – a fost realizată de câteva unităţi militare de profil Geniu, coordonate de ofiţerul romaşcan, absolvent al Liceului „Roman Vodă”, Grigore Munteanu Soare, ajutat de ofiţerul Jigău, din Roman şi acesta. Primul a condus întregul traseu, plus partea sudică a drumului Bâlea Lac – Vidraru, iar celălalt, Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu – Un Postrafaelism, Prerafaelic

Renaşterea europeană a fost cea mai complexă răscruce de vânturi a erei noastre având proporţiile unei revoluţii fără baricade şi posedând o perioadă pregătitoare, ca şi o alta, ulterioară –pre şi post- amândouă cu un statut de sine stătător. Modelul superlativ de clasic, aici îşi are imperiul, încadrat, nominativ, de acele două ipostaze spirituale :integrare – retractare prin cele două prefixe de mai sus.
E firesc ca prima să fi exercitat,la vremea ei, un şoc al viitorului profund. Dacă în artele vizuale privirea umană e încântată de spaţialitatea barocului şi a roccoco-ului, în muzică, mai ales, se foloseşte titulatura, luată parcă dintr-un manual de logică, şi anume: preclasicism. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu: IRIMESCU – Un Cavaler Carpat al „Ordinului…Dalta”

Gh.A.M.CiobanuSculptorului Irimescu…

Sau, mai profund gândind, Sculptură prin Irimescu. Un binom, care s-ar putea relua, prin zicerea de „creaţie irimesciană” – şi spunând aşa, am ajuns la relaţia esenţială a fenomenului artistic: singularitatea.
Luată în sine, ca meşteşug „de peste zi”, în a ciopli materia, dăruindu-i închipuire omenească, de la „cariatidele” de pe Insula Paştelui, la prefigurările lui Modigliani, existenţa cosmică, cu a ei „materie neagră”, ajunsă a fi şi stelară, tinde, prin creativitatea fiinţei noastre, nu doar să se antropomorfizeze, ci, mai mult, să se umanizeze. Oricare sculptură este uman – duală, o bio – formă abiotică şi o spiritualitate aspirituală. O dualitate, cu geneză unică: creaţia. Continuă lectura

Constantin Enianu – versuri

homo aestimans

cât va fi ziuă și noapte
va sta răul lângă bine
universul e preparat din monade
fără suspine
monadele sunt brâncușiene
faptul e cunoscut de acei
ce consultă forța din antei
dată de realitatea lutului
spre claritatea știutului Continuă lectura

Ontifonismul sau dragostea fãrã rest

La începutul anilor 80 ai secolului trecut, Ştefan Niculescu îmi atrăgea atenţia asupra unui autentic discipol al meşterului Manole, care şi-a zidit, n-o să vă vină să credeţi, existenţa într-o scriere, blocând suveran orice insinuare a vanităţii, orgoliului şi meschinăriei. Alexandru Bogza, căci despre el este vorba, trudise întrega lui viaţă la o singură carte. O carte ce-l supusese la o asceză intelectuală unică în peisajul spiritualităţii româneşti, căci cartea lui Alexandru Bogza este o construcţie teoretică întemeiată pe reflecţia profundă asupra criticismului filosofic de sorginte kantiană, ce motivează o soluţie inedită de abolire a crizei fizicii contemporane, precum şi o ofertă surprinzătoare de instituire a unor baze muzicale ale metafizicii de la sfârşit de secol 20. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – 52 de ani de la moartea doctorului Nicolae Fălcoianu

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

Dr. Nicolae Fălcoianu s-a născut la 3 august. 1899 în comuna Lipova, judeţul Bacău, fiul lui Alexandru şi Catinca Fălcoianu, oameni înstăriţi. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în comuna Lipova apoi liceul la Iaşi şi Baia Mare.
În anul 1917 urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi, ca elev al prof. dr. Hortolomei, prof. dr. Popa şi prof. dr. Tănăsescu. Ca asistent se bucură de aprecierea distinsului prof. dr. Hortolomei.
Din anul 1922-1932 este încadrat la Ministerul Apărării Naţionale, ca medic militar. Din anul 1932-1935 activează la Clinica Chirurgicală din Iaşi. Continuă lectura

Apariţii editoriale Editura Muşatinia: Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară”
(cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). Continuă lectura

Max Blecher, scriitorul romaşcan care a trăit doar 29 de ani

,,Dacă aş vrea să definesc în ce lume scriu aceste rânduri mi-ar fi imposibil”
Unul din scriitorii din literatura română care au trăit o viaţă foarte scurtă, doar 29 de ani, şi care a avut parte de un destin tragic, este romaşcanul Max Blecher, considerat de critica literară între primii scriitori europeni de factură existenţialistă. S-a născut pe 8 septembrie 1909, la Botoşani – autorul fişei sale din “Dicţionarul general al literaturii române” editat de Academie, Constantin Teodorovici, îi fixează data de naştere 30 septembrie 1909, deşi toate dicţionarele literare nu îl urmează – şi a făcut parte dintr-o familie evreiască înstărită, dar el a copilărit la Roman, unde tatăl său avea pe strada Ştefan cel Mare nr. 151-153 un magazin de porţelanuri, în care îşi desfăcea produsele unei mici fabrici de ceramică Continuă lectura

Magdalena Avadanei la Congresul naţional de Istoria Medicinei şi a Farmaciei, Bucureşti iunie 2014


Magdaleana Avadanei

Apariţii editoriale: Andreea Mîrţ – ,,Căldura rece a lumii”

andreea-mirtAndreea Mîrţ, elevă în clasa a IX-a, a lansat primul ei volum de versuri.
Marţi, 17 iunie, şcoala din Pildeşti a fost gazda unui eveniment deosebit. Andreea Mîrţ, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional “Roman-Vodă”, absolventă a şcolii din Pildeşti, a ales şcoala în care a învăţat opt ani pentru a lansa primul ei volum de versuri. Alături i-au stat fosta şi actuala dirigintă, amândouă profesoare de limba română, foşti profesori şi colegi de şcoală, părinţii, preoţii din comunitate, toţi cei care au sprijinit-o, astfel încât visul de a-şi vedea numele pe coperta cărţii să devină realitate. Volumul “Căldura rece a lumii” a apărut la editura “Serafica”.

,,Foarte lume mă întreabă cum am început să scriu. Cred că am pornit pe acest drum în clasa a V-a, când doamna dirigintă Cosmina Chirilă a picurat asupra mea încredere, voinţă şi curaj. Cu ajutorul ei am crescut în gândire, imaginaţie şi, totodată, sufletul meu a început să capete culoare. Îmi place să citesc şi să scriu. Cred că, citind, descopăr lumea şi universul care mă înconjoară, iar prin scris dau glas ideilor şi sentimentelor mele. Îmi doresc ca ceea ce fac să-i bucure pe cei din jurul meu şi să aducă un strop de fericire, speranţă, încredere celor care mă cunosc, şi nu numai. Cred că, prin încredere şi idealuri, lumea se poate schimba, chiar şi prin lucruri mici, cum ar fi un zâmbet, un cuvânt, un vers, o poezie. Cu fiecare poezie pe care o scriu, cred tot mai mult în visul meu: acela de a arăta oamenilor frumuseţea unei vieţi definită prin fiori de iubire, prietenie, bunătate, speranţă. Aşadar, aspiraţia mea este aceea de a schimba lumea prin fiecare idee, vers, poezie”, a spus, emoţionată, tânăra poetă. >>>

,,Gong” pe covorul roşu al teatrului de amatori

GongActorii romaşcani au strălucit la Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineret “Primavera”, de la Sinaia, şi la Concursul Naţional de Teatru Liceal şi Studenţesc “Ion Luca Caragiale”, de la Ploieşti.
Trupa de teatru “Gong” a liceenilor actori romaşcani a obţinut şase premii naţionale la cele două concursuri desfăşurate în acest weekend: Premiul I la Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineret “Primavera” Sinaia, ediţia a VII-a, Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal – Roxana Buzău, pentru rolul Safta, din spectacolul “Satul electronic”, la acelaşi concurs, Premiul I la concursul de poezie “Din drag de… Marin Sorescu”, pentru Carina Mihăilă, Premiul pentru cel mai bun spectacol oferit de o trupă de liceeni, la Concursul Naţional de Teatru Liceal şi Studenţesc “Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, ediţia a XI-a, Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar – Daria Rusu, pentru rolul Baba Marghioala, şi Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal – Roxana Buzău, pentru rolul Safta, la acelaşi festival. >>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Gheorghe Stoica, artist plastic şi poet din Cordun

stoica

,,Cartea cu vise” poezii de Gheorghe Stoica, Muşatinia 2013

Visele, gândurile, năzuinţele unui tânăr ce bătea la porţile vieţii, în perioada 1947-1948, născut în satul Cordun şi elev la Liceul Roman Vodă din Roman, sunt scrise într-un jurnal de poezii, personalizat până la cel mai fin detaliu, de cel ce avea să fie mai târziu artistul plastic şi profesorul de desen îndrumător a generaţii întregi de copii cărora le-a deschis porţile spre frumos şi culoare…
gh.stoicaÎntâmplarea a făcut să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din satul Cordun, Neamţ, iar curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie de către rudele artistului, un caiet, în care, fostul elev al Liceului Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii şi epigrame. Versuri diafane de un lirism elocvent care uimesc şi seduc cititorul, versuri scrise la vârsta tinereţii.
Un adevărat jurnal al tinereţii cu poezii scrise zilnic de către poetul clasei a VIII-a având subiecte variate, de la primii fiori ai iubirii pentru făptura diafană cu ochi albaştri până la entuziasmul în faţa naturii ce stăpânea satul mult iubit de tânărul licean şi visele făptuite odată cu noua orânduire socială, toate simţămintele tânărului nostru erou arată neliniştea căutărilor. >>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – ,,Primii fiori” ai mei, la ,,Muşatinia”

Gh.A.M.CiobanuCu zece ani în urmă, eram la ,,primul meu rendez-vous” editorial, încredinţând tinerei ,,Muşatinia”, cele dintâi înfiorări ale mele, în meşteşugul literar. Astfel, în anul următor, cu o copertă adolescentină, ce reproducea culorile de miraj ale unei ,,Singurătăţi” victoriene – Stanciu – a văzut lumina tiparului volumul, el în sine o capodoperă ,,gutenbergiană”, postfaţat de universitarul de altitudine Tudor Ghideanu şi grafiat portretistic de sculptorul Demo, volum ce cuprinde în el acel ,,taifas” al autorului, purtat, juvenil, cu frumosul condeiesc.
,,Primii fiori”… Prima mea poposire în lumea cuvântului scris, primele mele îndrăzneli literare, în una din cele mai îndrăzneţe şi ele, domenii ale creativităţii umane. Şi toate, dăruite contemporan unui non-stop cultural, prin la fel de curajoasa Editură Muşatinia. De aceea, parafrazând denumirea unui film ,,mare” al lui ,,ieri”, voi şopti mereu: ,,Muşatinia, dragostea mea”. O ,,Muşatinie” dominant spirituală, ca şi Voievodul cu acelaşi nume, turnat, în viziune zaharesciană, din veşnicie şi din bronz, veghind Oraşul multisecular. >>>

Zilele municipiului Roman la Biblioteca George Radu Melidon

Gheorghe A.M. Ciobanu – Fața nevăzută a Istoriei în roman: Florin Vasile Bratu

Florin Bratu

Florin Vasile Bratu

Florin Vasile Bratu (n. 23 martie 1942, Roman), absolvent al Liceului „Roman Vodă” din Roman, apoi al ASE București. Debut publicistic în 1961, cu fabule, în revista „Urzica”. Debut în volum, cu poliecer-ul O legătură ciudată,(1982) la Editura Junimea din Iași, urmat de romanul Un manuscris de ocazie (1985), la aceeași editură. Au urmat volumele de poezie: A murit un popor. Versuri amare (2010), Povara drumului închis. Pamflete cordiale (2011), Durerea veșnică a neîmplinirii. Convorbiri. (2012), la Editura Medialux, București, Lacome poveri. Versuri amare, Sine ira. Convorbiri. (2013), și volumul de teatru Femei, femei… (2013), la Editura Crigarux. Premiul pentru Poezie „Clepsidre irizate – Max Blecher” și Trofeul „Nisiparnița 2013”, pentru volumul Sine ira. Convorbiri, acordate de Societatea Culturală Clepsidra și Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, 13 ian. 2014. Membru al Societății Scriitorilor din județul Neamț.

Fața nevăzută a Istoriei în roman – Gheorghe A.M. Ciobanu

O apariție recent a poliscribului Florin Vasile Bratu, apartenent in tutto, așezării mușatine a Romanului, este cartea Drum închis – un roman ce „ne deschide ochii”, cu măiestria-i caracteristică, asupra „feței nevăzute” a istoriei. După ce, nu de mult, ne-a înfiorat cu lira sa poetică și cu o cortină acidă, comedia Femei, femei …, ce se vrea a fi mereu deschisă, acum ne cutremură cu acest roman triadic, ca o realizare curajoasă de „ecran lat”, nu despre un „Ave, Homo”, ci un „Vae Omenire”; prima ca „pâine și circ”, iar cealaltă, ca un ecou al celor spuse de Eminescu și parafrazate de noi: Nu cerceta aceste legi/Că nu ți-e bine, de-nțelegi.
Romanul ce-l aveți în față nu e un Muzeu de Istorie, ci un zbor al unor Muze, care și-au purtat și cunoașterea, ca și sensibilitatea lor, pe coridoarele mozaicate cu dale de timp. De aceea, popăsuirea acestor rânduri va zăbovi, mai puțin la et in … Historia ego – zăbavă de care autorul dovedește totuși o acuratețe „pe viu” – ci vom împărtăși la toți bucuria de a fi în preajma unui condei nepereche. Un condei-telescop, ce știe „azi”, a reconstitui un „ieri” și a prefigure un „mâine”, dovedindu-se că Românul e născut nu numai ca un bun poet, ci și ca un necesar prozator de istorie trăită. >>>

Melchisedec Ştefănescu – simbol al demnităţii şi prestigiului Ortodoxiei româneşti

Melchisedec-Stefanescu
De 14 ani, la Roman, mijlocul lunii mai este dedicat comemorării fostului episcop al Romanului Melchisedec Ştefănescu. La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit (16 mai 1892), cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă”, numărul 1-2 din aprilie-mai 1892: „a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani…”

                                                                                                     Preasfințitul Ioachim Băcăuanul
„Biserica nu se poate izola de ţară, interesele ţării nu pot să fie străine Bisericii”, mărturisea episcopul Melchisedec Ştefănescu într-un Cuvânt rostit la Sankt Petersburg, cu ocazia misiunii diplomatice îndeplinite în 1868 din însărcinarea domnitorului Carol I.

„Un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş”

La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit, cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă” – ultimul periodic pe care l-a condus – numărul 1-2 din aprilie – mai 1892, care avea pe copertă o impunătoare fotografie a celui trecut în veşnicie: „Fiindcă nu aparţinuse nici unui partid politic, moartea lui a trecut aproape neobservată; şi totuşi a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani şi locul său în Academia Română, nu o simplă convenienţă politică sau numai o greşeală de adresă, i se cuvenea lui în toată puterea cuvântului (…) Specialitatea lui cea adevărată a fost istoria română bisericească, mai cu seamă adunarea monografică a materialului istoric. Pe acest câmp el a lucrat foarte mult şi nu înceta de a lucra cu stăruinţă până-n ultimele momente ale vieţii. Cronica documentată a diocezei Huşilor şi Cronica documentată a diocezei Romanului, singure ar fi de ajuns pentru a-i asigura un loc de onoare în oricare literatură istorică”. >>>

Burgul transilvan – Ovidiu Cărpuşor

Burgul transilvanOvidiu Cărpuşor este un artist care caută mereu în el însuşi noi faţete, îl plictiseşte să se repete şi încearcă să nu devină unilateral. El nu suferă de prejudecata unităţii stilistice, atât de înrădăcinată în mentalitatea multor artişti şi care ajungând obsesie, provoacă inhibiţii. Un spirit neobosit, mereu în căutarea unor noi soluţii şi drumuri artistice, ce refuză cantonarea într-o anume manieră sau tip de expresie plastică, defineşte investigaţiile sale. El s-a afirmat deopotrivă în domeniul picturii, al graficii, al artelor decorative sau al iconografiei. Incredibila sa vitalitate şi putere de muncă este evidentă atunci când parcurgem lista activităţilor în care este implicat: specialist în restaurare atestat de MCCPN, teoretician al artei, designer de interior, participant la diferite cursuri de Drept muzeal, Constituţional, Umanitar, Internaţional, de Management muzeal, al firmei, resurselor umane, etică în afaceri, de teoria organizaţiilor, marketing, metodică şi pedagogie, etc.
Beneficiar al unor Burse de performanţă şi de merit în timpul studiilor, doctorand şi absolvent de Master şi Facultate de profil la Universitatea Naţionala de Artă Bucureşti şi Sibiu, cu nenumărate atestate şi diplome obţinute cu ocazia participării ca organizator şi coordonator al unor programe artistice şi festivaluri de artă derulate în diverse ţări pentru promovarea imaginii României în lume, având la activ reuşite lucrări de restaurare atât în ţară dar şi în străinătate (la Roma,Veneţia, Milano, Viena), Ovidiu Cărpuşor se afirmă cu consecvenţă şi ca artist plastic. A obţinut premii la Saloane de caricatură, la Concursuri internaţionale de pictură şi participă în mod constant, din 1999, la Expoziţii în ţară şi străinătate, nelipsind de la nici una din ediţiile Salonului Judeţean Braşov având la activ peste 120 de expoziţii personale (incluzând-o şi pe cea cu caracter permanent din incinta Transilvania Art Gallery din Braşov). >>>

Florin Mircea Zaharescu, artist plastic din Roman

“Chiar dacă nu este o expoziţie unitară ca temă, aşa cum mi-am dorit, este o expoziţie reprezentativă pentru ceea ce am lucrat în ultimul timp, în care sunt prezentate atât lucrări din atelier, cât şi lucrări pe care le-am împrumutat din colecţiile personale ale celor care au achiziţionat lucrările mele. Este destul de greu să fac o expoziţie personală, pentru că cele mai multe dintre lucrările mele sunt de mari dimensiuni şi cu greu pot fi prezentate într-o sală de expoziţie”, a spus artistul Florin Zaharescu. >>>

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu GrădeanuFiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

Identitati artistice la Roman.. >>>

Iosif Haidu – pictură

Iosif Haidu – ,,Arta nu este un seif misterios la care să existe acces folosind în timp, o singură cheie. Încercările artei de azi pretind o raportare deschisă, sensibilă, fără prejudecăţi, şi fără premeditări stilistice, în care sintezele asociative au rolul receptor esenţial o astfel de atitudine deschisă faţă de fenomene este însă aceea a omului preocupat de artă, care îşi construieşte permanent repere de raţiune, problematizându-şi dacă este necesar propriile puncte de vedere”. >>>

PS Ioachim Băcăuanul la ceas aniversar – Să ne trăiți întru mulți ani, Preasfinţia Voastră!

Această prezentare necesită JavaScript.

Revista Melidonium cu prilejul aniversarii va urează  ani mulți si plini de bucuria întru credința în Dumnezeu împărtăşită şi celorlalți confrați prin harul pe care îl aveți şi prin înalta funcție arhierească pe care o onorați exemplar!
P.S. Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Romanului şi Bacăului a fost şi este un ziditor de suflete pentru romașcani.

Născut pe meleaguri nemțene, în 29 martie 1954, la Stăniţa, a fost cel de-al treilea copil din cei opt ai părinţilor Anica şi Nicolae Giosanu. O familie bogată prin credința ortodoxă îmbobocită în vatra casei, majoritatea având vocație spre viața monahală. >>>

Lansare de carte PS Ioachim Băcăuanul

crestinismul.CULTUL SF. PARASCHEVA. >>>

Vivat academia! Vivant professores! Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu împlineşte 89 de ani

Elena si Gh.A.M. Ciobanu

Publicistul romaşcan şi-a dedicat viaţa şcolii şi scrisului, fiind o prezenţă activă la activităţile culturale ale oraşului.
Profesorul şi omul de cultură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu împlineşte pe 25 martie, 89 de ani. Pe bună dreptate numit “părintele culturii romaşcane”, profesorul Ciobanu este un spirit de o vitalitate debordantă, omniprezent în viaţa cetăţii. În activitatea sa didactică, desfăşurată între anii 1945 şi 1985, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu s-a impus prin dăruire, rigurozitate şi forța implicării. Și-a dorit o carieră în arhitectură, dar a absolvit Facultatea de Drept. Nu a fost un practician al domeniului juridic, pentru că s-a simţit mai atras de catedră. Matematica i-a format un spirit de ordine şi o disciplină interioară de care s-a servit întreaga viaţă, iar celelalte discipline pe care le-a predat – fizica, chimia, muzica şi desenul – au fost domenii pe care le-a explorat împreună cu generaţii de elevi ai Liceului “Roman-Vodă”, dar şi din alte instituţii de învăţământ din oraş.
Cunoscător al culturii româneşti şi universale, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu făcea din lecţiile sale adevărate clipe de înălţare spirituală și sufletească, fiindcă ştia să le insufle elevilor dorinţa de studiu şi nevoia de a cunoaşte. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu – Şaizeci de Primăveri, cu Har pentru Altar

La un Altar la care şi Senioria Sa, îşi numără decenii, ca pământean ceresc. Înalt prea mult alesul Episcop muşatin, a poposit în urbea noastră, la început de secol, de mileniu.
A vieţuit şi merge mult în Franţa la cei ce sunt creştini dar şi români, acolo. O viziune sacră nepereche, nu contopită inflexibil cu acel golgotic timp, ci dăruită omului de azi, ca şi pentru acel şi acei care ne vor urma, veac dup veac.
A predicat mereu, asemenea unui Bossuet, despre valori şi sacre şi morale, în năzuința de a fi şi pe pământ, precum în Cer.
Preocuparea de perfecţiune, l-a dus şi la un Doctorat, luat în Franţa, cu o tematică autohtonă, privind doctrina sacră şi creştină, a corifeului Dumitru Stăniloaie.
Condeiul său prolif, documentat, a poposit, apoi, la reimortalizarea prea Sfintei Parascheva, patroana întru Hram a Sfântului locaş de Rugă, aflat în urbea Romanului ca Episcopie, locaş ce s-a alăturat şi unui alt altar creştin apropiat, cel al Bacăului.
Să mai rămânem în lumea Cuvântului încredinţat hârtiei, acea lucrare care, numai ca denumire, te invită şi la ,,credo”, dar şi la ,,cogito”, la o gândire contemporană şi deschisă. E un summum de eseuri teologice, purtând numele de: Creştinismul abia începe – un Ecce Creştinisal vizionarie – atât de necesar în vremea noastră, spre a înţelege şi Divinul şi Realitatea.PS Ioachim2 >>>

Se nasc şi la Roman autori de top: Florin Vasile Bratu

OLYMPUS DIGITAL CAMERAFlorin Vasile Bratu este un personaj ciudat care trăieşte la Roman şi Bucureşti, de fix 72 de ani (născut la 23 martie 1942), şi scrie cărţi felurite – romane poliţiste, poezie, proză în versuri, convorbiri cu morţii celebri ai lumii, fabule şi alte disertaţii cu chip de literatură – autor pe care nu l-am văzut niciodată prin mediile literare din capitala judeţului.
Cele câteva cărţi scoase în ultima vreme la Editura Crigarux  care au ajuns la mine graţie directorului acesteia, criticul literar Cristian Livescu, ne arată a fi un scriitor grăbit să recupereze timpul pierdut după debutul său din 1982 de la Editura Junimea, când a publicat prima lui carte, un policier cu titlu explicit, “O legătură ciudată”, apoi romanul “Un manuscris de ocazie, în 1985, şi s-a oprit un sfert de veac.
Absolvent de ASE Bucureşti, cu debut publicistic în revista “Urzica”, Florin Vasile Bratu a publicat până în prezent vreo 10 cărţi, printre care amintim volumele de poezie “A murit un popor. Versuri amare” (2010), “Povara drumului închis. Pamflete cordiale” (2011), “Durerea veşnică a neîmplinirii. Convorbiri” (2012) ş.a. Cele trei cărţi despre care scriu, Sine ira, Lacome poveri şi Femei, femei, sunt semnale clare că autorul este hotărât să intre în atenţia diriguitorilor literari (criticii) pentru a-şi afla locul pe care îl merită în imaginarul top al cititorilor. Ce şanse are vom mai vedea… >>>