Virgil Răzeșu: PUNCT ȘI … DE LA CAPĂT

În urmă cu mai bine de două mii de ani, Arhimede, strălucita minte a antichității rostea celebrele cuvinte : ”Dați-mi un punct de sprijin, și voi mișca pământul” ! S-ar putea spune că urmându-i îndemnul, omul nu a făcut, în întreaga sa istorie, decât să caute (și uneori să găsească) puncte de sprijin pe care și-a clădit civilizația.
De-a lungul timpului, pornind de la ceea ce acceptăm drept ”comuna primitivă” și fără să excludem unele puncte nodale de accidente sau intervenții brutale, evident îndreptate împotriva Continuă lectura

Vavila Popovici: Mărețele statui

Mărețe statui am vizitat la venirea mea în țara Lumii Noi,
prima fiind monumentala statuie dăruită de francezi –
„Libertatea luminând lumea”,
când sufletul meu a primit
salutul de bun venit pe pământ american;
Zeița libertății ținea în mâna stângă o placă cu inscripția datei
când a fost ratificată
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii – 4 iulie 1776. Continuă lectura

Ioan Miclău-Gepianu: În acest labirint….!

 

In acest labirint literar,
S-au rătăcit și îngerii,
Crezând că-s în biserici,
Intrau încet pe valea plângerii!

A fi poet înseamnă
A coborî în tine,
Să cauți acea perlă de-adevăr,
Acea lumină lină ce lumea o susține! Continuă lectura

Adrian Munteanu – sonetoterapie

CITESC ÎN MINE

Citesc în mine cum citesc o carte.
Aprind lămpaşe-n bolgii-adânci de lene,
Simt patima ce mi-a pătruns în vene,
Săpând poteci de-mpotriviri deşarte.

Cu râvnă smulg orgolii de sub gene
Şi-ntrezăresc printre poieni, departe, Continuă lectura

Adrian BOTEZ: DINTRE SUTE DE POEME (1)

CHEMAŢI VISELE LA VORBITOR

chemaţi visele la vorbitor – şi spuneţi-le
că eu – în adâncul temniţei – mor

să-şi caute – tot printre cei cu înspinată

coroană – stăpân: să uite
din mine – tot ce nu
am sângerat să rămân Continuă lectura

Ovidiu Adrian OPREA: P-E-S-I-M-I-S-T-I-C-A (POEME)

DESCIFRARE

Pari că o jertfă astăzi, adusă la altar
În două lumi distante, o piatră de hotar;
Ce ţine despărţită copila şi femeia,
Contrast ce împreună, îţi conturează vrerea.

Misterul este voalul ce-ţi ține-acoperită
Dorinţa ta ascunsă, privirea-ţi despletită
Prin care vezi o lume de urâciuni şi rele,
Cu ochi ce-aduc căldură şi farmec prin unghere. Continuă lectura

Virgil Răzeșu: DACĂ E VICTORIE … AȘA SĂ FIE !

Minuni în vremea noastră,
nu văd a se mai face
(din Toporul și Pădurea a lui Grigore Alexandrescu)

Din tolba cu amintiri : terminasem anul III, și făceam practica de vară la Spitalul din Piatra Neamț. Eram un grup mărișor (12-14 colegi), ne luam treaba în serios și-i mai scuteam pe medici de povara întocmirii foilor de observație și a altor mărunțișuri. Către sfârșitul săptămânii, doctorul Dumitru Țapov, cunoscut ginecolog, Continuă lectura

Adda Neag – Poezii de iunie

UN MINUT DUR

Sunt într-un loc rupt.
Sunt într-un loc uitat de lume.
Sunt blocată acolo.
Mi-e frică să dispar…
Am nevoie de un minut cu mine,
Totul pare ireal,
E tot ce am nevoie.
E greu să trăiesc cu gândurile acestea…
E tot mai greu să găsesc realitatea, dar
Nici nu vreau să o am, Continuă lectura

Virgil Răzeșu: Puncte de vedere

Creștinește, îmi pare rău de ce i s-a întâmplat lui George Floyd.
Profesional, condamn acțiunile nesăbuite și inconștiența polițistului năuc care au cur¬mat o viață de om.
Omenește, mă declar împotriva oricăror forme de violență : fizică, verbală, scrisă, virtuală sau telepatică, din vârful buzelor sau din adâncimea rărunchilor.
Civic, mă dor discriminările deschise ori mascate privitoare la sex, vârstă, religie, ocu¬pație, culoare a pielii, grad de cultură, Continuă lectura

Virgil Răzeșu: SORRY, DOMNULE VICE

Ca oricare om din lumea asta mare, am avut (și sigur că voi mai avea) îndoielile mele, punctele de răscruce, neîncrederile sau, pur și simplu, neputințele de a mă apropia de adevăr și a afla calea cea mai potrivită de urmat.
Nenumărați factori ne pot veni în ajutor în asemenea circumstanțe, fie că este vorba de experiențele cunoscute, ale noastre sau ale altora, de oameni mai lumi¬nați decât noi, dispuși să ne ajute, și câți alții.
Ei bine, vă rog să credeți că cel mai de încredere sprijin l-am găsit în … înțelepciunea populară. Este iscusința de a înțelege sau judeca lucrurile, cât mai Continuă lectura

Victor Ravini: Unde este patria?

Mai întâi, ce este patria? Patria are mai multe sinonime în dicționar: țară, țărișoară, țară de baștină, loc de baștină, patrie-mamă, patria-mumă, glie, moșie, vatră, vatră strămoșească, nație, națiune, origine, proveniență, pământ, pământ străbun, pământ strămoșesc, pământ natal. Patria este o noțiune sau un concept social și, ca toate noțiunile și conceptele sociale, poate avea o mulțime de definiții diferite, după perspectiva din care este privită această realitate. Dicționarul Explicativ (DEX) dă 22 de definiții pentru patrie, dintre care selectez doar una: „Patria este țara din care s-a desprins o altă țară, o provincie etc., care este legată de prima prin unitate națională, de limbă, cultură etc.” Continuă lectura

„EXTRATEREȘTRII” PRINTRE NOI?

Omul încă este la fel cum a fost: brutal, violent, agresiv, avid, competitiv. Și… a construit o societate după aceste trăsături.” – Krishnamurti
Nu știu câți extratereștri sunt printre noi și dacă chiar sunt, dar sunt sigură acum, mai mult ca oricând, că planeta este populată de oameni și „neoameni”. Mă îndreptățește să afirm aceasta și după spusele unui filozof italian: „Omul este om întrucât se face om”. Afirmația aceasta ne face să deschidem ochii și să vedem că întreaga viață morală și spirituală a omului trebuie considerată un act care se împlinește continuu și nu e niciodată împlinit cu desăvârșire. Dar, omul se străduiește să ajungă cât mai aproape de dumnezeire, adică de Continuă lectura

Virgil Răzeșu: DESPRE ORBI, BÂTE ȘI COTA UNICĂ

Sincer vorbind, nu mi-aș dori să mă aflu în pielea primlui ministru și a celorlalți care dau din colț în colț, în căutarea unor resurse și mijloace care să ne scoată din impas. După cum îmi este de neînțeles că fac urechea surdă și își văd mai departe de neputințele și nesomnul lor, când există destule glasuri care le sugerează soluții fezabile.
Fără pretenții de specialist răsărit peste noapte, dar după o documentare cât de cât lămuritoare, încerc să aduc în discuție problema impozitării practicate în ţară. Mai pe direct spus, să descâlcim refuzul guvernanților de a reveni la impozitul progresiv. Continuă lectura

George Filip – Dor de Darie

poetului român Darie DUCAN

tinere dac – ai tras săgeţi spre mine
şi mi-ai brodit călcâiul vulnerabil,
iar eu am înţeles că prin destine,
să fii Achile…este adorabil. Continuă lectura

Ce a fost în Piața Universității 1990? Aflați pe 13 iunie la Palatul Suțu, când se vernisează expoziția fotojurnaliștilor Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea

AFIS EXPO PIATA UNIVERSITATII 1990 MUZEU

Trei fotografi readuc la lumină, după 30 de ani, 52 de imagini ale Fenomenului Piața Universității 1989-1990, pe simezele deschise ale Muzeului Municipiului București – gardul Palatului Suțu din inima Capitalei, între 13 iunie și 13 iulie 2020. Fotojurnaliști, participanți și organizatori ai manifestației, Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea și-au răscolit negativele și amintirile pentru a reda tinerilor de azi cât și cercetătorilor, istoricilor și publicului larg, fotograme dintr-un fenomen unic european și chiar internațional: o Continuă lectura

Virgil Răzeșu: DAȚI UN RON PENTRU PANTEON

Un popor care nu-și cunoaște istoria
e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.  N. Iorga

Înțelepciunea populară nu poate fi negată și nici bagatelizată. Toate acțiunile noastre își găsesc cores¬pon¬dentul în vorbele de duh pe care românul le cultivă cu sârg.
Nu întâmplător, la ceas de dureroasă aducere aminte, din tolba zicerilor cu tâlc, ¬ aduc la lumină câteva precum : ”graba strică treaba”, ”lucrul bun la nouă luni”, și ”copilul cu multe moașe rămâne cu buricul netăiat”. Ajut cititorul să le ilustreze cât mai bine. Și de va fi nevoie …. Continuă lectura

ZENOVIE CÂRLUGEA, Un Jurnal „verde-n față”, fabulos, zguduitor: Eugen Dorcescu, ÎNGERUL ADÂNCULUI. Pagini de jurnal (1991 – 1998)

Mărturisesc, încă pătruns de emoția lecturii, că de multă vreme nu am mai citit o lucrare memorialistică de acest fel, deopotrivă probantă cu o realitate încă prezentă și răscolitoare prin faptul de viață evocat cu autentică asprime, cu o sfâșietoare sinceritate, scriere în care se simte deopotrivă „suflet” și „sânge”. Este vorba de lucrarea Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal, 1991-1998 (Ed. Mirton, Timișoara, 2020, 537 p.) a scriitorului Eugen Dorcescu, poet de registru înalt, ideatic, cunoscut, prin traducerile recente, și dincolo de fruntarii, îndeosebi în lumea hispanică. Continuă lectura

Vavila Popovici. Despre despărțire și depărtare

Scriitoarea VAVILA POPOVICI, ani buni o prezență aristocrată în saloanele culturale argeșene, ne scrie, astăzi, din America. Au trecut, de când a plecat, 12 ani. Timp suficient să afli, dacă vrei, cine ești. Timp să mori. Timp să începi să iubești. Sufletul Vavilei Popovici este un măr, pe care ea însăși l-a împărțit pe jumătate. Fiecare jumătate stă, cuminte, pe farfurioara ei, știind că-i numai o jumătate, dar sperând nebunește că, printr-un miracol, printr-o uluitoare răsturnare de forțe și continente, o pereche de mâini Continuă lectura

Elisabeta Bogățan: Mihai Merticaru — Cântărețul iubirii

Fascinat de arhitectura desăvârşită a sonetului, de muzicalitatea şi frumuseţea sa aparte, Mihai Merticaru se supune cu succes „probei de foc” a rigorilor lui, așa cum dovedește în volumul „Vis și abis”, publicat de Editura Mușatinia, Roman, 2018. Cartea se deschide cu suita de sonete „Parisul (în 14 sonete)”, grupare care amintește de „«coroana», culme a rigorii sonetului”, despre care autorul vorbește în eseul cu care începe volumul, dar Mihai Merticaru nu are ambiția de a mai scrie o coroană( a scris una în alt volum), ci doar sugerează o apropiere, prin Continuă lectura

Virgil Răzeșu: Mândrii paralele

I-am persiflat și am râs de cei care – proroci mincinoși – anunțau sfârșitul lumii în ziua și ora cutare, ba îi acuzam de flecăreală ieftină, dacă nu de prostie sadea.
Iată însă că Măria Sa COVID al XIX-lea, împăratul neîncoronat al lumii, ne servește, fără publicitate, trâmbițe și surle, o schiță de Apocalipsă, așa cum n-a făcut-o nimeni până acum. Suficient ca omenirea întreagă, care n-a învățat niciodată și nimic din propria ei istorie și a repetat cu încăpățânare și sârguință toate greșelile Continuă lectura

Adriana Weimer – poezii

2020 & cu tristețea datorată ravagiilor provocate de COVID 19

Trăim ireal

Trăim ireal
vremuri ce au devenit brusc
ireale!

Izolați
în lume,
în țară,
în casă,
în noi înșine Continuă lectura

Marina Bliderișanu: Ce vezi, copile? – prima mea carte pentru copii și părinți

Marina Blidirisanu

Am stat în așteptare până zilele trecute. Să vină un ceva, să sar de bucurie în sus când ajunge, să mă doară fălcile de la cât am zâmbit, râs.

Să dansez cu Loli și ea să îmi ia din mâini ceva-ul (ceva -urile) și să spună – sunt ale mele! Și eu să mă uit complice către soțul meu și să îi arăt: e și numele tău aici, dar lasă așa! Pentru fata mea până și praful de pe preșul de la ușa casei e proprietate personală. Să nu cumva să spui că nu e așa. Continuă lectura

Galina Martea – Scriitorul, savantul și profesorul Nicolae Mătcaș la onorabila vârstă de 80 de ani

Renumitul și distinsul scriitor, profesor universitar și om de știință Nicolae Mătcaș la onorabila vârstă de 80 de ani. Născut la 27 aprilie 1940, comuna Crihana Veche, județul Cahul, Basarabia, Nicolae Mătcaș (doctor în științe filologice, profesor universitar, doctor Honoris Causa, savant, scriitor – poet, publicist, eseist; Ministru al Învățământului și Științei din Republica Moldova în anii 1990-1994, politician) este un mare luptător pentru ideea de unitate națională românească, pentru verticalitatea valorilor naționale românești, respectivele întruchipând în sine tot ceea ce militează pentru reunirea neamului românesc, Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Daris Basarab şi reflecţia anotimpurilor

Boris David, poetul ascuns în haina chimistului, este căutătorul alchimiilor interioare ale sufletului, purtându-ne prin versuri, gânduri nerostite la vremea tinereţilor şi în ceasurile de reflecţii personale, în universul său poetic.
Boris David s-a născut în Basarabia, în oraşul port dunărean, Ismail, în 10 mai 1929. În anul 1941, din cauza condiţiilor istorice din Basarabia, se refugiază în România, împreună cu familia. Amintiri triste din acea perioadă le găsim evocate în volumul său de debut: Povod. Continuă lectura

Galina Martea – COVID-19: Recesiunea în economia mondială și consecințele pozitive în schimbările climatice

În istoria omenirii permanent se produc schimbări atât pozitive, cât și negative, iar, în rezultat, efectele shimbărilor sunt de așa natură că modifică nu numai tradițiile sau cursul vieții sociale, dar în același timp reface comportamentul și deprinderile individuale ale cetățenilor în anumite acțiuni și ipostaze. O asemenea schimbare radicală s-a produs la începutul anului 2020 odată cu apariția așa numitei pandemii COVID-19, iar existența umană a devenit o provocare reală și cu accente destul de defavorabile în modul de a supraviețui în continuare. Bineînțeles, omul va trece și peste acest deznodământ nefericit Continuă lectura

SILVIA – GABRIELA ALMĂJAN „NE REVEDEM DUPĂ APOCALIPSĂ?”

(Eugen Dorcescu, ÎNGERUL ADÂNCULUI. Pagini de Jurnal(1991-1998), Editura Mirton, Timișoara, 2020, 537 p.)

s200_eugen.dorcescu

Tocmai am isprăvit o lectură fabuloasă: Îngerul Adâncului. Pagini de Jurnal(1991-1998) de Eugen Dorcescu. O lucrare, pur și simplu, monumentală.

Încă din Prefața semnată Mirela-Ioana Dorcescu, am ,,intrat” în lumea textului. Consider că trebuie să dăm dovadă de empatie pentru a înțelege cu adevărat trăirile unui scriitor. Așadar, de la prima pagină, am încercat să stabilesc o serie de similitudini între mine și autor. Eugen Dorcescu a început să-și aștearnă gândurile, trăirile la 48 de ani. Nu am Continuă lectura

PROF. UNIV. DR. MIRCEA LĂZĂRESCU ÎNGERUL DIN ADÂNCURI. Sau tulburătorul Paşte al anului 2020

s200_eugen.dorcescu

În Săptămâna Patimilor din acest an de nepomenit – în care slujba de Înviere a ajuns să fie oficiată în absenţa credincioşilor –, am primit un neaşteptat dar: versiunea PDF a unei cărţi impozante (537 de pagini, format mare): Eugen Dorcescu, ÎNGERUL ADÂNCULUI. Pagini de jurnal (1991–1998), carte apărută la Editura Mirton, din Timișoara, chiar în preajma Sfintelor Sărbători. Volumul propriu-zis, precedat de un doct studiu introductiv (vom reveni), începe cu următorul citat din Cartea Facerii (2,17) : Continuă lectura

Virgil Răzeșu: O fi sau n-o fi sclavie?

Vineri seara, pe un post TV cu ștaif, un redactor doct și bine informat îi făcea de-a dreptul idioți pe cei care îi taxau de sclavi pe muncitorii noștri agricoli care își câștigă pâinea peste granițile scumpei noastre patrii.
Ne-a spus-o pe față, cu mânie aproape proletară, fără mască : ”Da, sunteți niște idioți !”. Am încremenit. Mi-am tras repede combinezonul de idiot, că nu aveam covizi prin preajmă, și i-am dat dreptate. Cum îndăzneam, și eu și alții ca nine, să aruncăm cu noroi în cei care vor să muncească pentru copii și familie, când sunt plătiți regește și pot să trimită bani în țară (40 de miliarde de euro în ultimii zece ani, preciza redactorul) și câte și mai câte ? Continuă lectura

Virgil Răzeșu – Bilă albă

În toată nenorocirea care ne asaltează, e greu să mai deslușești vreun semn de nor-malitate, ba ești socotit ciudat dacă gândești la așa ceva pe vreme de pandemie. Nutresc sentimentul că starea de neputință care ne învăluie, din ce în ce mai densă și mai neputincioasă, devine un modus vivendi de care nu ne vom mai desprinde niciodată.
Nimic, dar absolut nimic nu se leagă, nu ne reușește. Orice inițiativă, orice tentativă de a urni societatea noastră în întregul ei, din mlaștina în care băltește, sfârșește prin a se degrada, diluată în oceanul de vorbe și de intenții ne duse până la capăt, care ne invadează, într-o maree fără reflux. Continuă lectura

Virgil Răzeșu – Agricultura

Dacă aproape de sfârșitul lunii februarie 2020, Directorul General OMS, grijuliu să nu stârnească panică, declara că nu poate decreta starea de pandemie cu COVID, limitându-se la starea de urgență de sănătate publică de nivel mondial, agresivitatea încoronatului, care afecta mai bine de 120 de țări (din totalul de 197) și înmulțea de 13 ori numărul de cazuri față de epicentrul inițial al Chinei, a făcut ca după puțină vreme, înaltul demnitar să facă ce trebuia. Era prima pandemie (pan=total, întreg) a sec. XXI pentru om. Continuă lectura

Victor Ravini – Cavalerul Trac și Sf. Gheorghe

 

Pe tatăl meu l-a chemat Gheorghe. În sat i se zicea Ghiță al lu’ Ioniță al Tiții. După clasa a patra, a plecat la oraș să învețe carte și s-a întreținut singur din munca sa. Așa făceau mulți băieți de la țară pe vremea aceea. A absolvit Universitatea din București cu diplomă magna cum laude și a devenit profesor de limba latină și greacă veche. L-au luat pe front. În încercuirea de la Odessa, pe 23 aprilie 1944 a primit în piept un proiectil rusesc ce a explodat în corpul lui și i-a ieșit făcându-i o gaură mare în spate. Mie mi s-a explicat că el a fost un înger trimis pe pământ și că Dumnezeu l-a chemat înapoi la ceruri, chiar de ziua numelui lui. Am crescut cu fotografia tatălui meu și cu iconița Sf. Gheorghe deasupra Continuă lectura

Eugen Dorcescu – versuri

BARBARII
Să nu necinstești pe om la bătrânețile lui, căci poate și noi vom îmbătrâni”.
(Isus Sirah 8, 6)

Barbarii vechi, sălbatici şi păgâni,
Cu gândul doar la pântec și-acuplare,
Lipsiți de-nvățături elementare,
Lipsiţi de Lege, milă şi-ndurare,
Îi detestau amarnic pe bătrâni
Și-i ucideau cu lancea, ca pe câni,
Pentru o-nghiţitură de mâncare. Continuă lectura

Vavila Popovici – poeme

Mi-e teamă

A început să-mi fie teamă de bătrânețe
mai mult ca de moarte!
Mi-e teamă de foame, de frig,
de lipsa de dragoste.
Mi-e teamă că ne vor sui în copaci
și vom cădea răniți
de crengile lor neprimitoare. Continuă lectura

Anca Sîrghie – Un sfert de secol în lumina spiritului

Acum când am în mână primele două numere ale revistei „Lumină Lină, Gracious Light” de la New York în an aniversar, mă întreb cu emoție cum ar fi fost comunitatea românilor din metropola lumii fără această emblematică prezență publicistică. Titlul atât de inspirat al revistei ne poartă cu gândul spre imaginea “lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc” pe care, dacă îmi amintesc bine, monahul Nicolae Steinhardt o socotea cel mai frumos vers românesc când formula interogația admirativă “Lumină lină a sfintei slave: mai e alt vers deopotrivă acestuia în limba română?” În greacă, adjectivul din expresia “foos hilaron” Continuă lectura

Virgil Răzeșu – COVID-19, PREZENT ȘI VIITOR

În familia cunoscută a coronavirusurilor , agenți patogeni pentru om și animale, COVID-19 era cunoscut ca o variantă oarecare, căreia nu i se acorda o importanță particulară.
După apariția focarului din localitatea Wuhan, China, de la sfârșitul anului 2019, acesta a devenit o vedetă și nu de mâna a doua.
COVID-19 este creditat cu o mortalitate relativ scăzută, de numai 3%, în raport cu gripa spaniolă, care are o mortalitatea dublă și care la sfârșitul Primului Război Mondial a ucis nu mai puțin de 3 milioane de oameni în Europa și 30 (sau mai mult) în întreaga Continuă lectura

Victor Ravini: De unde atâta ură pe ciobani?

Guvernul francez își bate joc de ciobanii francezi. Administrația franceză îi tracasează în fel și chip, le interzice transhumanța chiar și de pe un munte pe alt munte vecin, sub diferite pretexte și le impune tot felul de norme absurde și restricții, în urma cărora mulți ciobani și agricultori ajung la faliment. Oile franceze sunt duse la ecarisaj, ca să le transforme în conserve pentru pisici și se importă cu avionul oi congelate din Australia și Noua Zeelandă. Probabil că cineva profită din asta. Și cine profită din faptul că sute de țărani francezi ajunși la disperare se sinucid în fiecare an, cam doi pe zi, iar familiile lor Continuă lectura

Victor Ravini: Noi împușcăm porcul

(subtitlu: Avangarda literară din Occident și folclorul românesc)

— Cum poți să explici acest fenomen, că românii dintr-odată s-au aruncat în marea bătălie a modernismului din literatura și arta Europei, lăsând în istoria literaturii, artei și a dezvoltării ideilor o mulțime de nume celebre? m-a întrebat Arne Ruth, pe când era redactor șef la Dagens Nyheter. Cum așa, când până atunci nimeni nu mai auzise de vreun român care să fi dialogat de la egal la egal cu marile personalități ale culturii occidentale? Continuă lectura

Galina MARTEA: O nouă tragedie umană cu consecințe imprevizibile

Dacă în ultimii 75 de ani, în mod aparte pentru Europa, omenirea a avut o viață liniștită și, să zicem, plină de bunăstare, necătând la faptul că în anumite perioade de timp și în anumite regiuni au existat și încă mai există conflicte politice și militare, probleme economice, epidemii de diverse tipuri etc, atunci la ziua de azi lumea s-a regăsit într-o situație extrem de dificilă și tragică, o situație care pune multe întrebări pentru ziua de azi și mâine; o situație care ar putea fi comparată cu o stare de război plină de tensiune morală, economică, alimentară și, nu în ultimul rând, sanitară. Actualmente lumea se Continuă lectura

Virgil Răzeșu: COVID-19 sau ÎNTRE CINISM ȘI MITĂ

Ce strângere de inimă ! Mi-a lăcrimat sufletul când am privit harta Sucevei, cu inelul de comune supuse carantinei și m-am cutremurat.
Am fost primul medic al Circumscripției Sanitare Adâncata (1956-58). Brăilean get-beget, era pentru prima oară că trăiam efectiv la țară și am făcut-o cu o bucurie și o plăcere fără seamăn.
Circumscripția avea în componența ei și comunele Mitocul Dragomirnei și Hânțești. M-au năpădit amintirile : prima pacientă, moara, lampa cu gaz de fiecare zi, spălatul la fântână, dispensarul pe care l-am amenajat în părculețul comunei, prima Continuă lectura

Vavila Popovici: Filozofia, știința, religia și politica (14) – Isaac Newton

„Filozofia este medicina sufletului.” – Cicero
„Știința este cunoaștere organizată.” – Herbert Spencer
„Religia este dialogul etern dintre omenire și Dumnezeu.” – Franz Werfel
„Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale.” – Ion I.C. Brătianu

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, savantul care s-a aflat la originea teoriilor științifice care au revoluționat știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii.
Newton (1643-1727) s-a născut în satul Wolsthorpe, situat la 10 km sud de orășelul Continuă lectura

Valentina Elena Vitan – versuri

Lasciv
Ți-aud pașii în preajmă, dar nu te văd,
în jur e întuneric și fum de țigară îmi inundă nările;
o muzică lascivă și sacadată se aude în aer
cântată în surdină și mi te simt mișcându-te pe ritmul ei.
Mă mișc și eu cu tine, în pas ușor, căci muzica mă înfioară.
O lume decadentă mi se așterne la picioare, Continuă lectura

Doru Mihăescu – Un nedreptățit al vremurilor: George Radu Melidon


Considerând că Romanul posedă, de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare, publice şi private, care au trebuit să producă măcar cititori cu dorinţa de a-şi spori cunoştinţele şi a satisface curiozitatea prin lectură …”, cu alte cuvinte, având în vedere faptul că fusese, în linii mari, realizat, în urbea sa natală, obiectivul învăţământului popular (primar şi secundar, rural şi urban), pentru care, timp de decenii, militase cu sârguinţă şi ardoare nu numai prin intermediul scrisului, ci şi prin acţiunea practică a deţinătorului mai multor funcţii publice în acest domeniu, la 2 aprilie 1885 (adică la aproape patru ani după revenirea sa definitivă la Roman), George Radu Melidon aprecia că sosise timpul să ofere oraşului său un Meledonium. Continuă lectura

Omagiu cărturarului romaşcan George Radu Melidon

Dacă timpul nu există, ci doar viața pe care o trăim – pentru a lăsa ceva în urma noastră, semn că am existat – atunci putem spune că înfiinţarea Societății Culturale George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romaşcan, iniţiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, prin donația de carte din 2 aprilie 1885, stă sub semnul continuităţii şi conservării tezaurului cultural local.

Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i cinsti memoria și a păstra peste veac valorile locului. Pentru frumusețea sufletului său, pentru strălucirea minții sale, pentru bucuria noastră lăuntrică de-a ne constitui în Continuă lectura

Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga

Pe 7 mai 2020 se împlinesc 81 de ani de la moartea lui Octavian Goga, prilej de a ne aduce aminte cu nostalgie de “poetul pătimirii noastre”.

Era o splendidă lună de primăvară. Începutul lunii mai 1938. Poetul, care se întorsese decurând din străinătate, împreună cu soferul pleacă cu maşina de la Bucureşti la Ciucea. Pe 4 mai poetul este în mare vervă, avea o buna dispozitie şi o sănătate de invidiat. Spre prânzul acelei zile fatidice a plecat împreuna cu Alexandru Hodos la Cluj să ia masa cu prietenul lor comun, avocatul Laurian Gabor. La întoarcere pe la orele17, poetul era foarte vesel, interesându-se de masa pentru a doua zi, când trebuia să sosească într-o vizită un principe de Bourbon. Pe când însoţitorul său, vorbea la telefon cu staţiunea piscicolă Continuă lectura

Florin-Corneliu Popovici: Și eu am fost în Abaddón

s200_eugen.dorcescu

(Eugen Dorcescu, Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal. 1991-1998, Timișoara, Ed. Mirton, 2020, 537 p.)

7 ani apocaliptici. Nu, nu este vorba de cartea lui Ion Țugui, un best seller care împletește abil realitatea cu ficțiunea, ci de cu totul altceva, menit, după cum se va vedea, să învârtoșeze cultura română (deloc minoră), să producă ,,zaveră” (indignare, revoltă, suspine, ,,tandre” invidii colegiale) în rândul breslașilor purtători de condei (și nu numai), să revoluționeze și, de ce nu, să impulsioneze creația de gen. Dar, cum apocalipsă, în termeni biblici, se traduce prin revelație, la fel și jurnalul lui Eugen Dorcescu, Îngerul Adâncului (structurat pe trei mari paliere textuale, tot atâtea forme/trepte de ucenicie Continuă lectura

Dan Toma Dulciu: Jack London – Profet mincinos sau vizionar genial !

dan-toma-dulciu21

 

O viziune terifiantă asupra unei pandemii ucigătoare

În anul 1939 apărea la Editura Adevărul S.A. București o carte stranie, cu titlul ,,Ciuma Stacojie”, având ca autor pe Jack London (1876-1916), fiind varianta în limba română a nuvelei acestuia ”The Scarlet Plague” (1912), tipărită pentru prima oară în ”London Magazine”, sub formă de serial.
Povestirea este reeditată la editura Integral (1991), apoi la Minerva, (2005). Dat fiind succesul acestor tiraje, opera lui London este retipărită de Editura Adevărul Holding, în 2008, și, în final de către Editura Corint, în anul 2016.
Nuvela se înscrie în rândul lucrărilor science fiction, subspecia literatură apocaliptică. Acest gen tratează colapsul societății umane, super tehnologizată, dar extrem de dezumanizată, în urma unei întâmplări de anvergură apocaliptică. Continuă lectura

Ben Todică – Puterea Cuvântului în Limba maternă

Dacă știm totul, viața devine plictisitoare, pierdem interesul și murim. Dacă nu mai vorbim limba română, consecința majoră este împietrirea sufletului care moare treptat, încetăm să mai fim români, iar România își pierde viața cu zile. O persoană divină există doar prin limba părinților săi. De asemenea și țara.

Să vedem de ce?

La început a fost cuvântul, ne spune Biblia și cuvântul a fost cu Dumnezeu care a spus: SĂ SE FACĂ LUMINĂ! Continuă lectura

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, STIINTA si POLITICA (XIII) – Galileo Galilei

Când toate simțurile ne trădează, rațiunea trebuie să-și facă simțită prezența.”
– Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai lumii, fizician, matematician, astronom și filozof italian, care a jucat un rol important în Revoluția Științifică și care, prin descoperirile sale cu privire la spațiul cosmic, a schimbat percepția despre locul planetei Pământ în univers. A fost un veșnic mișcător, în dorința dobândirii de cunoștințe noi, pe care să împărtășească lumii, în spiritul dreptății și al binelui.
Până în secolul al XVI-lea percepția universală era că Pământul este în centrul universului și că soarele se rotește în jurul său, la fel ca și celelalte planete descoperite până atunci. Continuă lectura

Ora exactă a literaturii române bate la Chişinău

E de admirat faptul că Republica Moldova devine principalul centru de creaţie şi promovare a culturii române şi, în speţă, a literaturii noastre. Pe harta literaturii române, Chişinăul devine un focar de creaţie literară românească. În acest proiect de unitate culturală românească se implică cu profesionalism şi dăruire Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pentru elita culturală a Basarabiei, cultura română nu are graniţe şi nu este împărţită în două state româneşti. Recent la Chişinău a avut loc un eveniment istoric, la fel ca şi congresul studenţilor din 1871 de la Putna sau înfiinţarea Academiei Române din Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

LEGEA JUNGLEI

* Banii nu aduc fericirea… Dar nici lipsa lor.
* Einștein nu era milionar. Chestia asta mă cam ingrijorează.
* Dacă ajungi la o concluzie, nu e obligatoriu să rămâi acolo.
* Ce care se impun nu-s cei care se expun.
* Zbârciții susțin că proștii nu îmbătrânesc…
* Poți bate câmpii și la munte. Continuă lectura