Emilia Țuțuianu: Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Reclame

Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Dan Bliderişanu – ,,Paradisul ca un fel de bibliotecă”

,,Eu îmi imaginez paradisul ca un fel de bibliotecă” – Jorge Luis Borges

“Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – O legendă vie a culturii romașcane: Gheorghe A.M. Ciobanu

Gh.A.M.Ciobanu25 Martie este ziua când sărbătorim o legendă vie a culturii romaşcane: profesorul, eseistul şi omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu. Anul acesta Domnia Sa aniversează 90 de ani de viaţă, ani dedicaţi culturii, artei şi educaţiei în urbea muşatină a Romanului. În anii studenții mele, prof. univ. dr. Petre Bejan, nu pierdea niciodată ocazia să îl dea drept exemplu studenţilor săi, rememorând acea atmosferă fascinantă, creată timp de 23 de ani, de Gheorghe A.M. Ciobanu şi George Paşcu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iaşi. Continuă lectura

Ştefan Dumitrescu – cronică literară

la volumul Mioriţa Mit Triadic de Gheorghe A. M. Ciobanu
miorita+Ţin în mână o carte frumoasă ca o bijuterie, care are pe prima copertă sculptura „Terțet” de Ion Irimescu și un titlul care îmi înfioră sufletul și mă umple de sacralitate ,,Miorița, Mit Triadic”. A doua şi a treia copertă, cele interioare, sunt un desen sau o gravură reprezentându-l pe ciobanul mioritic, şezând pe o pajişte, înconjurat de oi şi cântând din fluier. Cartea este atât de frumoasă că ai ţine-o în mână ca o pe o glastră, şi pentru asta nu putem decât să o felicităm pe dna. Emilia Țuțuianu, directoarea Editurii Muşatina. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu: Ştiaţi că Transfăgărăşanul porneşte de la Roman?

Gh. A. M. CiobanuDe nu ştiaţi, aflaţi acum că această neegalată „potecă”, ce traversează, curajos şi pitoresc, „Alpii Carpatini” ai Europei – Munţii Făgăraş – a fost realizată de câteva unităţi militare de profil Geniu, coordonate de ofiţerul romaşcan, absolvent al Liceului „Roman Vodă”, Grigore Munteanu Soare, ajutat de ofiţerul Jigău, din Roman şi acesta. Primul a condus întregul traseu, plus partea sudică a drumului Bâlea Lac – Vidraru, iar celălalt, Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu – Un Postrafaelism, Prerafaelic

Renaşterea europeană a fost cea mai complexă răscruce de vânturi a erei noastre având proporţiile unei revoluţii fără baricade şi posedând o perioadă pregătitoare, ca şi o alta, ulterioară –pre şi post- amândouă cu un statut de sine stătător. Modelul superlativ de clasic, aici îşi are imperiul, încadrat, nominativ, de acele două ipostaze spirituale :integrare – retractare prin cele două prefixe de mai sus.
E firesc ca prima să fi exercitat,la vremea ei, un şoc al viitorului profund. Dacă în artele vizuale privirea umană e încântată de spaţialitatea barocului şi a roccoco-ului, în muzică, mai ales, se foloseşte titulatura, luată parcă dintr-un manual de logică, şi anume: preclasicism. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu: IRIMESCU – Un Cavaler Carpat al „Ordinului…Dalta”

Gh.A.M.CiobanuSculptorului Irimescu…

Sau, mai profund gândind, Sculptură prin Irimescu. Un binom, care s-ar putea relua, prin zicerea de „creaţie irimesciană” – şi spunând aşa, am ajuns la relaţia esenţială a fenomenului artistic: singularitatea.
Luată în sine, ca meşteşug „de peste zi”, în a ciopli materia, dăruindu-i închipuire omenească, de la „cariatidele” de pe Insula Paştelui, la prefigurările lui Modigliani, existenţa cosmică, cu a ei „materie neagră”, ajunsă a fi şi stelară, tinde, prin creativitatea fiinţei noastre, nu doar să se antropomorfizeze, ci, mai mult, să se umanizeze. Oricare sculptură este uman – duală, o bio – formă abiotică şi o spiritualitate aspirituală. O dualitate, cu geneză unică: creaţia. Continuă lectura

Liviu Dănceanu – Scrisoare deschisă către Gheorghe A. M. Ciobanu

Stimate Domnule Profesor,
Ani de zile v-am citit cronicile şi eseurile împrăştiate cu generozitate prin varii reviste moldave. Mărturisesc, vă credeam un om pedant, scrupulos, uneori surprins, alteori uşor iritat fiind de consecvenţa cu care vă menajaţi cele două iniţiale din nume: Gheorghe A.M. Ciobanu, ca şi cum aţi fi ţinut să îmbrăcaţi cât mai extravagant un obştesc manechin. Nu mi-a trebuit mult să înţeleg că era o pedanterie protocolară, ce cobora de pe versanţii inundaţi de aerul tare al unei conduite existenţiale exemplare. Articolele dumneavoastră despre fenomenul muzical deconspirau, înainte de toate, o candidă curiozitate. Vă şi vedeam uitându-vă prin gaura cheii unei porţi ce duce miraculos la cei ce modelează Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu: „Un zugrav” şi al său penel – Ştefan Luchian

Lanţul carpatic al Spiritualităţii româneşti, lansat la o altitudine impresionantă, cunoaşte o multitudine de piscuri vizionare, pe care generaţii de demiurgi s-au încumetat să le escaladeze şi să rămână, apoi, în perimetrul lor creator, îmbogăţind astfel revărsările artistice, de la condei la baghetă şi de la daltă la pe¬nel, ale acestui spaţiu daco-strămoşesc, mult încărcat de zbucium, dar şi aureolat de realizări.
Un astfel de „Zburător”, cu aripi îndrăzneţe, dar cu o protoplasmă care 1-a şi prăbuşit, a fost, pentru pictura noastră naţională în arcuirea ultimelor două veacuri ale ei, Ştefan Luchian. O retină ajunsă dincolo de sensibilitatea fotonilor, ce a devenit însă, treptat, stânjenită de a mai reţine tremurul imponderabil al acestora, din cauza unui penel neputincios acum în a mai răspunde la zvâcnirile unei mâini, atât de bogată odinioară, în coregrafii creatoare. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu – Critica Raţiunii…(po)etice

Gh.A.M.CiobanuMaRu mai rupe ,,tăcerea” de raft, acum cu o asimptotă: ,,Neajungerea de sine” (volum de poezii apărut la Editura Muşatinia din Roman, condusă de destoinica Emilia Ţuţuianu Dospinescu). Un nou volum liric, mai puţin cu colorit de toamnă, cu aşteptare sau în amurg, ci cu o poetică interogativă, dialogantă, bogată în profunzimi meditative. O spune chiar autoarea: ,,Nu văd de ce gena minţii, n-ar fi pentru poezie”. În literatura lumii, ne mai întâlnim cu astfel de gânduri ,,cyrus”, îmbrăcate în broderie poetică: ,,Psalmii” biblici, versificaţi, mai apoi, de Dosoftei, ,,Viaţa lumii” de Miron Costin, , monologul lui Faust, ,,Tragedia omului” a lui Madach, sau acel imens poem dantesc, despre ,,Dincolo”.
Şi în aceste versuri ale autoarei, ,,ieşite” de sub o tiparniţă muşatină, în condiţii grafice excepţionale, ne întâlnim cu un uşor ,,imperativ” spre certitudine, cu o subînţeleasă ordine etajantă a ideilor, un ortogonalism bine venit, pentru o planetă mignonă ca Terra. La câţiva paşi de ea, ,,precum e pe pământ aşa-i şi-n cer”. În realitate, ,,dincolo” e un ,,aici”, un aici gândit, dar şi prefigurat. Aşa se motivează, poate, acele ,,imperative”, care devin, în poezie ,,pancosmice”. Un infinit necunoscut, orânduit gospodăreşte prin Mendeleev. După uşoare ,,ridicări din umeri”, care emană un scepticism doar creionat, poeta noastră, acum filosofic, alunecă spre un miraj utopian, ca ,,mama, mult prea mamă”, din ,,Mioriţa”, prefigurându-se şi pentru viitor, un ,,alter-om”, cu ,,alter-împliniri”, aflate toate sub superiorul ,,Pro”. Un ,,alter-mâine”, deschis înspre Nemărginire şi nu închis cu un Nemărginit.

neajungerea-de-sine

Maria Rugină – Neajungerea de sine. Editura Muşatinia 2013

>>>

Gheorghe A.M. Ciobanu: prinţul Emil Ghica

Emil Ghika

Printul Emil Ghica

Dinamica, foarte frământată, a societății românești din secolul trecut, a dus la viziunea, conținută de titlul piesei de teatru a dramaturgului Baranga: „Sus, Tudorache, jos Tudorache”. Numai într-o suită de ani, o sumedenie de „Tudorachi” de rang au dominat sau s-au prăbușit, de la afirmarea Regalității și făurirea Unității Naționale, și până la starea de „Urâtă Hartă are țara mea” culminând, în ultima vreme, cu voalarea frontierelor.
Pe parcursul acestei ”suite”, a fost un timp mai îndelungat și monopotent, în care „Dinastiile cu sânge albastru”, mai puțin răzvrătite, au trăit în regim de „domiciliu forțat”.
Mai puțin politician și mai mult aristocrat, cu moșia la Deleni – Iași, naționalizată, a fost Prințul Emil Ghica, participant mai mult la Frontul francez, din primul război mondial.
O personalitate de excepție, ce a avut parte și de o biografie „de excepție”. După războiul al doilea, i s-a stabilit „domiciliu” la Roman. A „acceptat” legături numai cu câteva familii, care i-au respectat ”blazonul” și l-au ajutat. >>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – ,,Primii fiori” ai mei, la ,,Muşatinia”

Gh.A.M.CiobanuCu zece ani în urmă, eram la ,,primul meu rendez-vous” editorial, încredinţând tinerei ,,Muşatinia”, cele dintâi înfiorări ale mele, în meşteşugul literar. Astfel, în anul următor, cu o copertă adolescentină, ce reproducea culorile de miraj ale unei ,,Singurătăţi” victoriene – Stanciu – a văzut lumina tiparului volumul, el în sine o capodoperă ,,gutenbergiană”, postfaţat de universitarul de altitudine Tudor Ghideanu şi grafiat portretistic de sculptorul Demo, volum ce cuprinde în el acel ,,taifas” al autorului, purtat, juvenil, cu frumosul condeiesc.
,,Primii fiori”… Prima mea poposire în lumea cuvântului scris, primele mele îndrăzneli literare, în una din cele mai îndrăzneţe şi ele, domenii ale creativităţii umane. Şi toate, dăruite contemporan unui non-stop cultural, prin la fel de curajoasa Editură Muşatinia. De aceea, parafrazând denumirea unui film ,,mare” al lui ,,ieri”, voi şopti mereu: ,,Muşatinia, dragostea mea”. O ,,Muşatinie” dominant spirituală, ca şi Voievodul cu acelaşi nume, turnat, în viziune zaharesciană, din veşnicie şi din bronz, veghind Oraşul multisecular. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu – Fața nevăzută a Istoriei în roman: Florin Vasile Bratu

Florin Bratu

Florin Vasile Bratu

Florin Vasile Bratu (n. 23 martie 1942, Roman), absolvent al Liceului „Roman Vodă” din Roman, apoi al ASE București. Debut publicistic în 1961, cu fabule, în revista „Urzica”. Debut în volum, cu poliecer-ul O legătură ciudată,(1982) la Editura Junimea din Iași, urmat de romanul Un manuscris de ocazie (1985), la aceeași editură. Au urmat volumele de poezie: A murit un popor. Versuri amare (2010), Povara drumului închis. Pamflete cordiale (2011), Durerea veșnică a neîmplinirii. Convorbiri. (2012), la Editura Medialux, București, Lacome poveri. Versuri amare, Sine ira. Convorbiri. (2013), și volumul de teatru Femei, femei… (2013), la Editura Crigarux. Premiul pentru Poezie „Clepsidre irizate – Max Blecher” și Trofeul „Nisiparnița 2013”, pentru volumul Sine ira. Convorbiri, acordate de Societatea Culturală Clepsidra și Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, 13 ian. 2014. Membru al Societății Scriitorilor din județul Neamț.

Fața nevăzută a Istoriei în roman – Gheorghe A.M. Ciobanu

O apariție recent a poliscribului Florin Vasile Bratu, apartenent in tutto, așezării mușatine a Romanului, este cartea Drum închis – un roman ce „ne deschide ochii”, cu măiestria-i caracteristică, asupra „feței nevăzute” a istoriei. După ce, nu de mult, ne-a înfiorat cu lira sa poetică și cu o cortină acidă, comedia Femei, femei …, ce se vrea a fi mereu deschisă, acum ne cutremură cu acest roman triadic, ca o realizare curajoasă de „ecran lat”, nu despre un „Ave, Homo”, ci un „Vae Omenire”; prima ca „pâine și circ”, iar cealaltă, ca un ecou al celor spuse de Eminescu și parafrazate de noi: Nu cerceta aceste legi/Că nu ți-e bine, de-nțelegi.
Romanul ce-l aveți în față nu e un Muzeu de Istorie, ci un zbor al unor Muze, care și-au purtat și cunoașterea, ca și sensibilitatea lor, pe coridoarele mozaicate cu dale de timp. De aceea, popăsuirea acestor rânduri va zăbovi, mai puțin la et in … Historia ego – zăbavă de care autorul dovedește totuși o acuratețe „pe viu” – ci vom împărtăși la toți bucuria de a fi în preajma unui condei nepereche. Un condei-telescop, ce știe „azi”, a reconstitui un „ieri” și a prefigure un „mâine”, dovedindu-se că Românul e născut nu numai ca un bun poet, ci și ca un necesar prozator de istorie trăită. >>>

Emilia Ţuţuianu – Dizertaţii editoriale cu scriitorul Gheorghe A.M. Ciobanu

Cu ocazia Zilei Cărţii, Casa Armatei din Iaşi prin col. Tiron şi pictorul ieşean Nelu Grădeanu, cu participarea Editurii Muşatinia din Roman, prin editor Emilia Ţuţuianu, au adus în atenţia iubitorilor de carte patru volume apărute la editurile romaşcane Filocalia şi Muşatinia: Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi, Creştinismul abia începe, autor Ioachim Giosanu, Mioriţa mit triadic şi Mecena, medic, misionar – Teodorescu, autor Gheorghe A.M Ciobanu.
Prezent la invitaţia organizatorilor în capitala culturală a Moldovei, scriitorul şi eseistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu a oferit un regal literar de înaltă ţinută, într-o luare de cuvânt concretizată într-un summum de cultură romaşcană, o exegeză literar-filosofică asupra cărţilor amintite mai sus. Dorinţa omului de a depăşi teluricul, de a transcede bioticul într-o mai mult ca finită existenţă este gândul către care ne-a purtat discursul eseistului Ciobanu. În planul religiei, picturii şi mitologiei dorinţa omului de a fi şi dincolo de vieţuirea temporală a protoplasmei celulare, este concretizată prin credinţa într-o ,,lume de apoi”, ce prelungeşte viaţa prin duh, prin operele de artă care transced vieţii şi poartă numele creatorilor în nemurirea artistică la fel şi speranţa mioriticului cioban care îşi doreşte dac-o fi să mor o nuntă cu stelele universului.
Fragilitatea protoplasmei, determinismul cosmic, existenţial şi uman este duală în concepţia scriitorului Gheorghe A.M. Ciobanu, care a subliniat rolul ,,universului” cerebral, cu toate componentele sale vizibile şi demiurgice cât şi rolul materiei. >>>

Profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu

Gh.A.M.CiobanuViaţa cetăţilor şi a locuitorilor lor este de obicei marcată de zbaterile obişnuite ale zilelor care trec nelăsând nici urme, nici semne pe pânza vremii. De aceea doar Dumnezeu mai ştie numele atâtor oraşe care au apărut, au ars un timp în flacăra vieţii, apoi au dispărut în neantul uitării ca firele de nisip ale deşertului spulberat de vânturi. Din când în când, însă, în agora câte unei cetăţi apare un om, un simplu om, aşa cum au mai fost poate până atunci mii ca el, care, însă, prin vocea sa marchează definitiv identitatea ei în istorie. El reprezintă quintesenţa valorilor şi aspiraţiilor, sublimând într-o formă profund identitară cultura locului.
În micul nostru oraş cu nume de imperiu antic avem şansa de a avea printre noi un concetăţean care ne-a dat şansa la neuitare. Zilnic, de nouăzeci de ani, micuţa umbră a profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu se strecoară timidă pe străzile pline de amintiri, printre clădiri şi oameni, ca un memento perpetuu al întâmplărilor, viselor şi năzuinţelor unei urbe aproape milenare. Un secol de istorie, un secol de viaţă cu Profesorul a fost şansa pe care ne-a dat-o Dumnezeu să ne cunoaştem şi să ne regăsim. A fost şansa de a nu ne pierde identitatea culturală într-o lume prea uşor dispusă la a renunţa la valori pentru a se amorfiza într-un neant existenţial numit modern mondializare. Poate profesorul nostru drag n-a încercat decât să facă ceea ce ştie mai bine: să ne crească, să ne înveţe, să ne ajute să iubim ceea ce contează cu adevărat în viaţă. Tocmai acest lucru simplu, dar făcut în mii de feluri a fost ceea ce aveam nevoie într-un secol chinuitor şi sărac, ajutându-ne să nu ne pierdem creativitatea şi identitatea. >>>

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu GrădeanuFiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

Identitati artistice la Roman.. >>>

Vivat academia! Vivant professores! Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu împlineşte 89 de ani

Elena si Gh.A.M. Ciobanu

Publicistul romaşcan şi-a dedicat viaţa şcolii şi scrisului, fiind o prezenţă activă la activităţile culturale ale oraşului.
Profesorul şi omul de cultură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu împlineşte pe 25 martie, 89 de ani. Pe bună dreptate numit “părintele culturii romaşcane”, profesorul Ciobanu este un spirit de o vitalitate debordantă, omniprezent în viaţa cetăţii. În activitatea sa didactică, desfăşurată între anii 1945 şi 1985, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu s-a impus prin dăruire, rigurozitate şi forța implicării. Și-a dorit o carieră în arhitectură, dar a absolvit Facultatea de Drept. Nu a fost un practician al domeniului juridic, pentru că s-a simţit mai atras de catedră. Matematica i-a format un spirit de ordine şi o disciplină interioară de care s-a servit întreaga viaţă, iar celelalte discipline pe care le-a predat – fizica, chimia, muzica şi desenul – au fost domenii pe care le-a explorat împreună cu generaţii de elevi ai Liceului “Roman-Vodă”, dar şi din alte instituţii de învăţământ din oraş.
Cunoscător al culturii româneşti şi universale, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu făcea din lecţiile sale adevărate clipe de înălţare spirituală și sufletească, fiindcă ştia să le insufle elevilor dorinţa de studiu şi nevoia de a cunoaşte. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu – Şaizeci de Primăveri, cu Har pentru Altar

La un Altar la care şi Senioria Sa, îşi numără decenii, ca pământean ceresc. Înalt prea mult alesul Episcop muşatin, a poposit în urbea noastră, la început de secol, de mileniu.
A vieţuit şi merge mult în Franţa la cei ce sunt creştini dar şi români, acolo. O viziune sacră nepereche, nu contopită inflexibil cu acel golgotic timp, ci dăruită omului de azi, ca şi pentru acel şi acei care ne vor urma, veac dup veac.
A predicat mereu, asemenea unui Bossuet, despre valori şi sacre şi morale, în năzuința de a fi şi pe pământ, precum în Cer.
Preocuparea de perfecţiune, l-a dus şi la un Doctorat, luat în Franţa, cu o tematică autohtonă, privind doctrina sacră şi creştină, a corifeului Dumitru Stăniloaie.
Condeiul său prolif, documentat, a poposit, apoi, la reimortalizarea prea Sfintei Parascheva, patroana întru Hram a Sfântului locaş de Rugă, aflat în urbea Romanului ca Episcopie, locaş ce s-a alăturat şi unui alt altar creştin apropiat, cel al Bacăului.
Să mai rămânem în lumea Cuvântului încredinţat hârtiei, acea lucrare care, numai ca denumire, te invită şi la ,,credo”, dar şi la ,,cogito”, la o gândire contemporană şi deschisă. E un summum de eseuri teologice, purtând numele de: Creştinismul abia începe – un Ecce Creştinisal vizionarie – atât de necesar în vremea noastră, spre a înţelege şi Divinul şi Realitatea.PS Ioachim2 >>>

Constantin Tomşa – Omul prezent mereu în Agora

Lansare de carte 29 sept 2012 autor Gh. A. M. Ciobanu la Muzeul de Arta din Roman.În oraşul Roman – cetatea muşatină de pe malurile Moldovei şi Siretului – ctitorie care a depăşit şase secole de la prima atestare documentară – numele său este cunoscut şi venerat de întreaga intelectualitate locală, este, de mulţi ani, o emblemă a vieţii spirituale, ce a depăşit graniţele localităţii şi ale judeţului.
Desigur, aţi realizat că ne referim la profesorul, la poetul, prozatorul, istoricul, criticul literar şi de artă, eseistul, muzicologul, într-un cuvânt, scriitorul, omul de o vastă şi aleasă cultură, cetăţeanul prezent mereu în agora, preocupat permanent de viaţa cetăţii – Gheorghe A. M. Ciobanu.
Autor al unei puzderii de articole disipate în numeroase cotidiene, gazete şi reviste de cultură şi artă, locale, judeţene şi din alte localităţi, autor al unui număr de cincisprezece volume publicate (de la „Monografia Liceului «Roman-Vodă»”, 1972, realizată în colaborare cu fostul său profesor, distinsul cărturar Neculai Gr. Steţcu, la ce mai recentă, „Mecena, medic, misionar, Teodorescu”, 2012), Gheorghe A. M. Ciobanu este o prezenţă nelipsită de la multitudinea manifestărilor organizate şi desfăşurate în Roman, în judeţul Neamţ şi nu numai. >>>

Gheorghe A.M Ciobanu – ,,Piscurile cele mai înalte au cunoscut de-a lungul timpului adevărate furtuni”

Cuvântul eseistului romaşcan Gheorghe A.M Ciobanu la evenimentul cultural-artistic
,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană” – Ziua Culturii Naționale la Roman

,,Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!..”

,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană” – Ziua Culturii Naționale la Roman

Preoți consilieri și inspectori ai Centrului eparhial Roman, preoți din Protopopiatul Roman, profesori și elevi, oaspeți de seamă şi un public iubitor de frumos au participat în 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale şi a sărbătoririi poetului nepereche al românilor, Mihai Eminescu, la manifestările  organizate cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, la Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” din Roman.

Sub genericul ,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană”, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, împreună cu preoții, profesorii, oamenii de cultură romașcani și elevii instituției de învățământ au participat la prezentarea unor comunicări ştiinţifice, susţinute de redutabilul om de cultură romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu şi de profesorul doctor Ovidiu Trifan, urmate de un moment poetic oferit de elevii liceului, precum și de lucrări corale interpretate de Corul ”Laudamus” al Liceului Teologic, dirijat de profesorul Gheorghe Gozar şi Corul ”Roman Melodul” al Protopopiatului Roman, dirijat de profesorul Ovidiu Trifan.

 

Gheorghe A. M. Ciobanu: O ,,Anuală”, cu tăceri şoptinde

Gh.A.M.CiobanuCa peste “Transfăgărăşan”, noi trecem iarăşi, mai mult ca “Homo faber”, printre ani, de la un “ieri” ce-a fost şi-l ştim, la mult necunoscutul “mâine”, pe care îl primim ca pe un princiar moştenitor. O “asimptotă” ascendentă, de la mai mult, spre foarte mult. Și “Anuala”, găzduită în Muzeul de Artă, convinge “pe văzute” despre acest crescendo.

O expoziţie plurală, cu-apropiere ca de “almanah” sau “lexicon”, sau “quasar” plastic şi de viziune, densă stilistic, şi expandată ca viziune. Peste o sută de exponate, cu autori din câteva judeţe, alăturate penelului gazdă. Un altfel de “colaj”, un “ecran lat”, extins la dimensiuni de Muzeu şi constituindu-se într-o constelaţie vitralică de mărturisiri plastice.

Precum toate zăbovirile în lumea frumosului, şi Anuala de acum îşi are trei dimensiuni, nu ca spaţialitate, ci ca univers psiho-estetic dominant: raţionalitatea, imaginaţia şi creativitatea. Sunt trei continente, nu separate prin mări şi oceane, ci interpătrunse tectonic. Cu o astfel de impresie se pleacă de la Muzeul de Artă muşatin, ca şi cum s-ar lăsa în urmă o lume diferită de cuminţenia repetalistă şi cotidiană a Terrei. >>>

Eminescu omagiat la Liceul ,,Episcop Melchisedec” din Roman

Miercuri, 15 ianuarie, ora 17, cu prilejul Zilei Culturii Române, Liceul Teologic “Episcop Melchisedec” din Roman va fi gazda unei manifestări cultural-artistice dedicate aniversării a 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.

“Gazdă generoasă şi tradiţională a numeroase manifestări culturale şi religioase, Liceul Teologic Episcop Melchisedec a devenit, în timp, un punct de referinţă în viaţa spirituală romaşcană. Păstrând buna tradiţie de a-i celebra pe iluştrii înaintaşi ai culturii naţionale, Liceul nostru doreşte ca, prin această activitate, să aducă un pios omagiu celui care, pe drept cuvânt, a fost supranumit Luceafărul poeziei româneşti. Manifestarea, având titlul generic Poesis şi Melos pe-un picior de plai, se va desfăşura cu binecuvântarea Preasfinţitului Episcop, dr. Ioachim Băcăuanul, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi Protopopiatul Roman. Evenimentul se înscrie în seria de manifestări ciclice consacrate momentelor de excepţie din istoria culturii române. ”, a declarat preot profesor Gheorghe Smerea, director al Liceului Teologic Episcop Melchisedec din Roman. >>>

Editura Muşatinia la Târgul de carte Libris

EditorEditura Muşatinia din Roman, care  a împlinit 11 ani de la înfiinţare şi a dat tiparului peste 100 de volume, va participa, în perioada 3 – 6 octombrie, la Târgul de carte Libris Neamţ 2013. Aflată la a III-a ediţie, manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Neamţ. Sâmbătă, 5 octombrie, Editura Muşatinia va lansa volumele ,,Portrete printre rame şi ,,Mecena medic misionar -Teodorescu”, ambele scrise de publicistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu, precum şi albumul ,,Încheierea cronologiei picturii moldoveneşti din secolele XV-XVI cu datara ansamblurilor de la Părhăuţi şi Arbure”, de Sorin Ullea. >>>

TÂRGUL DE CARTE LIBRIS NEAMŢ, Ediţia a -III-a Piatra Neamţ 3 – 6 Octombrie 2013

PIATRA-NEAMT---Curtea-DomneascaProgramul lansărilor de carte la Târgul de carte LIBRIS Neamţ 2013

joi 3 octombrie ziua I – moderator: Cristian Livescu

12.00 – 12.30 • Deschiderea oficială a târgului LIBRIS NEAMT 2013
• Invitați : Președintele CJ Neamț, Vicepreședintele, Prefect, Subprefect, Primar Piatra Neamț, Viceprimar, Inspector General ISJ, Președintele CCI Neamt, Consilieri județeni și locali, Deputati, Senatori, Mass Media. >>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>