Emilia Țuțuianu: Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Florin Vasile Bratu – versuri

Florin BratuDor

Mi-e dor de timpul viitor,
de peste mâine.
Să sar peste mâine mi-e dor.
Mi-e dor de timpul viitor.

Mi-e dor de ziua învierii
unui popor nehărăzit…
Din jale, griji, necazuri, trudă,
să fie-n lume preamărit. Continuă lectura

Gheorghe A.M. Ciobanu – Fața nevăzută a Istoriei în roman: Florin Vasile Bratu

Florin Bratu

Florin Vasile Bratu

Florin Vasile Bratu (n. 23 martie 1942, Roman), absolvent al Liceului „Roman Vodă” din Roman, apoi al ASE București. Debut publicistic în 1961, cu fabule, în revista „Urzica”. Debut în volum, cu poliecer-ul O legătură ciudată,(1982) la Editura Junimea din Iași, urmat de romanul Un manuscris de ocazie (1985), la aceeași editură. Au urmat volumele de poezie: A murit un popor. Versuri amare (2010), Povara drumului închis. Pamflete cordiale (2011), Durerea veșnică a neîmplinirii. Convorbiri. (2012), la Editura Medialux, București, Lacome poveri. Versuri amare, Sine ira. Convorbiri. (2013), și volumul de teatru Femei, femei… (2013), la Editura Crigarux. Premiul pentru Poezie „Clepsidre irizate – Max Blecher” și Trofeul „Nisiparnița 2013”, pentru volumul Sine ira. Convorbiri, acordate de Societatea Culturală Clepsidra și Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, 13 ian. 2014. Membru al Societății Scriitorilor din județul Neamț.

Fața nevăzută a Istoriei în roman – Gheorghe A.M. Ciobanu

O apariție recent a poliscribului Florin Vasile Bratu, apartenent in tutto, așezării mușatine a Romanului, este cartea Drum închis – un roman ce „ne deschide ochii”, cu măiestria-i caracteristică, asupra „feței nevăzute” a istoriei. După ce, nu de mult, ne-a înfiorat cu lira sa poetică și cu o cortină acidă, comedia Femei, femei …, ce se vrea a fi mereu deschisă, acum ne cutremură cu acest roman triadic, ca o realizare curajoasă de „ecran lat”, nu despre un „Ave, Homo”, ci un „Vae Omenire”; prima ca „pâine și circ”, iar cealaltă, ca un ecou al celor spuse de Eminescu și parafrazate de noi: Nu cerceta aceste legi/Că nu ți-e bine, de-nțelegi.
Romanul ce-l aveți în față nu e un Muzeu de Istorie, ci un zbor al unor Muze, care și-au purtat și cunoașterea, ca și sensibilitatea lor, pe coridoarele mozaicate cu dale de timp. De aceea, popăsuirea acestor rânduri va zăbovi, mai puțin la et in … Historia ego – zăbavă de care autorul dovedește totuși o acuratețe „pe viu” – ci vom împărtăși la toți bucuria de a fi în preajma unui condei nepereche. Un condei-telescop, ce știe „azi”, a reconstitui un „ieri” și a prefigure un „mâine”, dovedindu-se că Românul e născut nu numai ca un bun poet, ci și ca un necesar prozator de istorie trăită. >>>

Patriarhului literelor romaşcane, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu, la împlinirea vârstei de 89 de ani

Gânduri si sentimente prilejuite de o aniversare

D-l profesor Gh. A.M. Ciobanu mi-a fost profesor, ulterior mentor, fiind și apropiat sufletului meu. Cu prețuire şi recunoștință exprim gânduri şi sentimente, acum, la aniversare. Instrucția, o structură şi conștiință aparte, o curiozitate continuă în cunoaștere, exigent cu sine în a fi autodidact, probitatea sa moral-intelectuală au condus la erudiție. Este, cred, un Pantagruel pe care părintele, zidind, în cazul nostru, l-a sfătuit: ,,nimic să nu-ți fie necunoscut”, devenit precept al cunoaşterii renascentiste. Interesant, uimitor chiar, în formația d-lui profesor Ciobanu, teoria evoluționistă şi cea creaționistă apar ca două organisme într-o perfectă simbioză, lumescul se împletește cu cosmicul, tradiția armonizându-se cu inovația. Ascultându-l pe vorbitor, care întotdeauna are o inspirație fecundă, o exprimare debordantă, remarcăm că este novator în arta cuvântului şi a muzicii, care solicită, îmbogățeşte şi uimește. Deși accesibilă, fraza cu asocierile sale unice, metafora fiind omniprezentă, unică si inimitabilă cere, să recunoaștem, o anumită instrucție din partea auditoriului. Deseori am asistat la adevărate prelegeri-lecții de estetică şi filozofie de arte plastice şi muzică, ale unui eseist de excepţie, un spirit liber, dezinvolt; cum ar spune d-l profesor ,,un cioban mioritic ce doinește într-un continuu acord cu muzica sferelor” spațiul cosmic fiind deseori cadru de referință. >>>

Se nasc şi la Roman autori de top: Florin Vasile Bratu

OLYMPUS DIGITAL CAMERAFlorin Vasile Bratu este un personaj ciudat care trăieşte la Roman şi Bucureşti, de fix 72 de ani (născut la 23 martie 1942), şi scrie cărţi felurite – romane poliţiste, poezie, proză în versuri, convorbiri cu morţii celebri ai lumii, fabule şi alte disertaţii cu chip de literatură – autor pe care nu l-am văzut niciodată prin mediile literare din capitala judeţului.
Cele câteva cărţi scoase în ultima vreme la Editura Crigarux  care au ajuns la mine graţie directorului acesteia, criticul literar Cristian Livescu, ne arată a fi un scriitor grăbit să recupereze timpul pierdut după debutul său din 1982 de la Editura Junimea, când a publicat prima lui carte, un policier cu titlu explicit, “O legătură ciudată”, apoi romanul “Un manuscris de ocazie, în 1985, şi s-a oprit un sfert de veac.
Absolvent de ASE Bucureşti, cu debut publicistic în revista “Urzica”, Florin Vasile Bratu a publicat până în prezent vreo 10 cărţi, printre care amintim volumele de poezie “A murit un popor. Versuri amare” (2010), “Povara drumului închis. Pamflete cordiale” (2011), “Durerea veşnică a neîmplinirii. Convorbiri” (2012) ş.a. Cele trei cărţi despre care scriu, Sine ira, Lacome poveri şi Femei, femei, sunt semnale clare că autorul este hotărât să intre în atenţia diriguitorilor literari (criticii) pentru a-şi afla locul pe care îl merită în imaginarul top al cititorilor. Ce şanse are vom mai vedea… >>>

Florin Vasile Bratu – poesis

img_0002Durerea veşnică a neîmplinirii

Ne rezumăm patetic gândirea programată
pe mari idealuri născute în volte,
purtând în inimi credinţe în eroare
din chintesenţa unei vieţi revolte.

Se scriu pe steaguri lozinci neiertătoare,
se-aprind în masse vise în desfrâu,
se fac din ele fetişuri implantate
mulţimii rătăcite în pustiu.

Mărşăluind, nu-şi pune întrebarea
de-i cu putinţă o credinţă oarbă
şi taie-n şir coloane ce aprobă
o deznădejde gata să-i absoarbă. >>>

Florin Vasile Bratu – Lacome poveri

Florin BratuAceastă primă carte, scrisă sub imperiul durerii veşnicei neîmpliniri, nu-şi propune să vă schimbe opiniile. Îşi doreşte doar să dea exemple, alese cu grijă din jurul Mării Negre, în legătură cu locuri şi evenimente petrecute pe malurile sale, cu personalităţi istorice şi culturale, sau cu personaje din lumea necunoscută, ce merită să fie amintite în istorie.
O călătorie cu vaporul pe Marea Neagră, cu popasuri la Sinop, Trabzon, Ialta, Odessa şi Tomis-Constanţa, unde vizitele s-au concentrat pe situri cu încărcătură istorică, apărute şi prezentate cu grijă de localnici, mi-a întărit convingerea că durerea neîmplinirii este veşnică.
În acest context se înscriu şi dialogurile purtate cu Lucius Sergius Catilina, Winston Churchill şi Charles de Gaulle, la Roma, Londra şi Paris, chiar dacă uneori condeiul sare din largul Mării Negre… E de la sine înţeles că dialogurile au avut loc doar în mintea autorului. >>>