Emilia Tutuianu : Definim şi… ne definim

În ultimul timp este uzitat tot mai des termenul ,,personalitate”. Personalitate politică, literară, culturală, etc. Dar, suntem în cunoştinţă de cauză atunci când exprimăm, definim sau concluzionăm ce înseamnă o personalitate?
O personalitate este acel ansamblu de caracteristici individuale care definesc o persoană şi îi conferă unicitate. Definiţia personalităţii nu poate fi obiectivă, reală, fără o analiză factorială, care stă la baza diferitelor tipuri umane pe care le întâlnim. Unul dintre cei mai influenţi psihologi ai secolului 20 psihologul Hans Eysenck, consideră că dimensiunile personalităţii – extraversiunea şi nevrozismul – nu se pot justifica decât privite prin cea Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Interviu cu prof. univ. dr. Tiberiu Tudor

tratatul-cu-UcrainaÎncerc să creionez în acest interviu ,,ecoul” produs de apariţia volumului Tratatul cu Ucraina – Un act de trădare naţională, autor profesorul univ. dr. Tiberiu Tudor, fizician, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Emilia Ţuţuianu: Domnule Tudor ce v-a determinat să scrieţi această carte, abordând un subiect dureros pentru istoria neamului românesc? Continuă lectura

Vavila Popovici între ,,ultima piruetă” şi ,,nopţi albe”

interviu realizat de Emilia Ţuţuianu

Un covor de frunze arămii foşneşte sub paşii noştri întomnaţi. Ne bucură mereu toamna, ca un timp al unei delicate melancolii, dar şi ca timp al rodului. Suntem în toamna anului 2014. Ultima piruetă, un roman de o delicată vibraţie epico-lirică, purtând semnătura scriitoarei Vavila Popovici, a trezit în fiinţa mea dorinţa de a purta un dialog cu autoarea acestei cărţii. Mai întâi a fost frumuseţea acestui titlu, ludic şi grav, totodată. Lumea spectacolului şi ideea lumii ca dans m-au atras mereu, cu o forţă căreia nu am ştiut cum să îi rezist. Asociam această lume cu cea sugerată de un alt titlu, de poem de astă dată, care m-a emoţionat: Piticul din cafea. În plus, încă de acum doi ani, pe adresa redacţiei revistei romaşcane Melidonium poposeau mailuri cu texte purtând semnătura scriitoarei care ne trimitea gânduri, pagini şi articole de departe, din Statele Unite, unde locuieşte acum. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – ,,Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”

În această zi binecuvântată de Dumnezeu în care creştinii ortodocşi sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este sărbătorită şi cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărţii şi Ziua Bibliotecarului român.
“Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau şi cum altfel am putea cinsti cartea, noi, cei care îi suntem zi de zi slujitori în templul sacru al bibliotecii, decât aducându-i o ofrandă ruptă din sufletul nostru. Continuă lectura

Dan Bliderişanu – ,,Paradisul ca un fel de bibliotecă”

,,Eu îmi imaginez paradisul ca un fel de bibliotecă” – Jorge Luis Borges

“Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – O legendă vie a culturii romașcane: Gheorghe A.M. Ciobanu

Gh.A.M.Ciobanu25 Martie este ziua când sărbătorim o legendă vie a culturii romaşcane: profesorul, eseistul şi omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu. Anul acesta Domnia Sa aniversează 90 de ani de viaţă, ani dedicaţi culturii, artei şi educaţiei în urbea muşatină a Romanului. În anii studenții mele, prof. univ. dr. Petre Bejan, nu pierdea niciodată ocazia să îl dea drept exemplu studenţilor săi, rememorând acea atmosferă fascinantă, creată timp de 23 de ani, de Gheorghe A.M. Ciobanu şi George Paşcu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iaşi. Continuă lectura

Veronica Balaj: Coordonate critice

61Veronica Blaj: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest, Timişoara, 1970. Studii postuniversitare de jurnalism – Bucureşti, 1987-1989; studii de jurnalism radio – Radio France Internationale, Paris, 1990; studii postuniversitare de limbă şi civilizaţie franceză – Universitatea Neuchâtel, Elveţia, 2000. Continuă lectura

Larisa Schuster: Urături personalizate

coperta„Impresionanta colecţie de urături personalizate a doamnei Larisa Schuster ne arată iubirea şi ataşamentul pentru prietenii şi cunoştinţele sale, împărtăşite în urături meticulos realizate, atunci când surprinde acţiuni specifice şi trăsături de caracter ale eroilor creionaţi. Veselia, ambianţa de poveste şi carnaval dau un tonus optimist naraţiunii iar glumele şi spiritul de sărbătoare fac delicioase crochiurile prezentate…”

editor Emilia Ţuţuianu

O viaţă de Om şi un nume: Boris David

Daris BasarabInterviu de Emilia Ţuţuianu
,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”

Născut în anul 1929 (10 mai) în oraşul de pe malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă şi exemplară viaţă de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupaţie sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportaţi şi ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung şi istovitor periplu prin oraşe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți : Călăraşi, Râmnicu Sărat, Beiuş, se încheie în Cetatea Continuă lectura

Ştefan Dumitrescu: ,,O carte de poezie ca un amurg înflorit pe dinăuntru”

amurgCronica literară la volumul de poezie ,,În amurg”, a poetei Emilia Ţuţuianu

Într-o lume cenuşie, balcanică, pestriţă, tristă, egoistă, invidioasă, semiconştientă, cum este lumea literară românească, întâlneşti oameni de o frumuseţe extraordinară, încât ţi se par monumente culturale sau crini înalţi ca nişte plopi proiectaţi pe zare… Oraşul Roman are două asemenea personalităţi de o frumuseţe spirituală care poate să nu te emoţioneze şi să nu te uimească. După ce am citit de mai multe ori cartea domnului Gheorghe A. M. Ciobanu, în care se apleacă asupra mitului Mioriţei, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul fiinţei omeneşti, şi după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut şi mai clară în minte imaginea unei personalităţi care te copleşeşte prin dimensiunea sa omenească, prin truda ei de furnică, aplecată decenii de-a rândul asupra culturii pe care o sporeşte cu fiecare zi. Domnia sa face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. Continuă lectura

Revista ”Melidonium”, apreciată de mediul academic din Timișoara

Publicația culturală editată la Roman are trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere tipărite.

Anul 2014 a fost unul rodnic pentru revista de cultură ”Melidonium”, judecând fie și numai după diploma de excelență pentru activitatea online acordată de Fundaţia pentru cultură şi învăţământ ”Ioan Slavici” şi Universitatea ”Ioan Slavici” din Timişoara. ”Este o recunoaştere a muncii noastre, o răsplată acordată activităţii noastre prin revista Melidonium, care marchează trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere apărute până acum pe suport tipărit. Recunoaşterea vine din partea unor personalităţi marcante din cultura românească: profesor universitar doctor Titus Slavici şi profesor universitar doctor Dumitru Mnerie, de la Universitatea Timişoara, sub coordonarea Continuă lectura

Poetul Dimitrie Grama: ,,Voi lua cu mine noaptea”

Dimitrie GramaInterviu realizat de Emilia Ţuţuianu (partea I)

Pe medicul-poet Dimitrie Grama l-am ,,cunoscut” pentru prima oară în anul 2006, pe când lucram la editarea volumului O antologie a literaturii nemţene, o carte document, o carte de suflet, purtând semnătura regretatului scriitor Laurian Ante.
Mărturisesc că un vers al poetului Laurian Ante, a fost mereu în gândul meu, în toţi aceşti ani de activitate editorială: ,,Chiar dacă suntem săraci, vieţii nu avem voie să-i rămânem datori”… Se pare că acum, în anul 2014, viaţa nu vrea să îmi rămână datoare şi îmi oferă posibilitatea de-al ,,reîntâlni” la mare distanţă geografică (şi geopolitică), pe poetul Dimitrie Grama.dimitri Interesantele articole, adevărate eseuri, apărute în revista Neamul Românesc, cât şi prietenii din alt ,,timp istoric” m-au edificat asupra credinţei literare a poetului Dimitrie Grama. Ştiam că medicul de notorietate europeană Dimitrie Grama, născut la 25 octombrie 1947 la Reşiţa, după perioada suedeză, petrecută la Stockholm – unde a obţinut un Master of Science la Facultatea de Ştiinţe şi a absolvit Medicina la faimosul Institut „Karolinska“ se stabilise în Danemarca, dar cu stagii profesionale şi în alte ţări europene: doctor chirurg la diverse spitale renumite, cum ar fi Upsala University Hospital (unde a stat 11 ani), Liverpool University Hospital, Norfolk & Norwich University Hospital, King Abdul Aziz Teaching Hospital în Arabia Saudită, iar acum este rezident în Gibraltar. Prin anii 1985-86 a publicat câteva poezii în ziarul lui Virgil Ierunca, ,,Limite”, la Paris, iar din anul 2000 a publicat cărţile: Făptura cuvântului, Vânătoarea de umbre, Elegiile depărtării, Suflete atârnate de catarge, Pasărea melancoliei, Neguţătorul de imagini, Voi lua cu mine noaptea, Dă-mi mâna ta, străine, Bastian şi alte confidenţe, poetul creând o poezie singulară, de o factură inedită, încadrată cel mai adesea ,,cotidianului mistic”.
Îndrăznesc să-i pun şi eu câteva întrebări, poate incomode, dar fireşti: Continuă lectura

Revista Melidonium nr. V

Imagine

Melidonium V

Emilia Ţuţuianu: Traian Vasilcău, un ,,Sfeşnic în rugăciune!”

Vasilcău Traian, pseudonim Traianus – un sensibil poet basarabean, se dezvăluie printr-un vers copleşit de sfâşietoare sentimente. Istoria neamului prinde culoare în vers, poetul fiind preocupat de originea noastră ca popor şi aduce ofrandă limbii române, doinirea noastră de suflet. Un iubitor de pământ strămoşesc statornic crezului său. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – 52 de ani de la moartea doctorului Nicolae Fălcoianu

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

Dr. Nicolae Fălcoianu s-a născut la 3 august. 1899 în comuna Lipova, judeţul Bacău, fiul lui Alexandru şi Catinca Fălcoianu, oameni înstăriţi. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în comuna Lipova apoi liceul la Iaşi şi Baia Mare.
În anul 1917 urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi, ca elev al prof. dr. Hortolomei, prof. dr. Popa şi prof. dr. Tănăsescu. Ca asistent se bucură de aprecierea distinsului prof. dr. Hortolomei.
Din anul 1922-1932 este încadrat la Ministerul Apărării Naţionale, ca medic militar. Din anul 1932-1935 activează la Clinica Chirurgicală din Iaşi. Continuă lectura

,,Veronica Balaj, argintul viu al literaturii feminine din Banat” – Emilia Ţuţuianu în dialog cu Veronica Balaj

Poeta şi prozatoarea Veronica Balaj reprezintă un criteriu valoric de prim ordin în cultura românească, un condeier care știe să prețuiască clipa, existenţa şi frumosul.

Veronica Balaj

Veronica Balaj

„Vocea umană este un tezaur magic, atât de senzațional, încât împreună cu ea, poate vibra în timp o parte din noi”, mărturisea realizatoarea de emisiuni la Radio Timișoara, poeta si prozatoarea Veronica Balaj. Pasiunea pentru comunicarea pe unde hertziene s-a materializat, între altele, într-o colecție de voci ale unor personalităţi de marcă din cultura românească şi internaţională contemporană.

A avut fericita șansă de a fi autoarea timp de 15 ani – şi îi dorim şi pe mai departe – a două incitante emisiuni culturale radiofonice, care-i definesc personalitatea şi cărora, firește, le-a conferit an de an câte ceva din complexa ei personalitate. Absolventă a Facultăţii de Filologie, activitatea sa jurnalistică a început încă din anul 1982, a urmat apoi cursul postuniversitar de jurnalistică la Bucureşti (1984-1986), apoi cursul de limbă şi civilizaţie franceză la Universitatea din Neuchatel, Elveţia, în anul 2000, urmând un schimb de experienţă (stagiu) la France Culture, redacţia de la Radio France Internationale (1992), Radio Bruxelles (1994), Radio Trois Vallee, Paris (1995), invitată la Radio Charante Libre, Angoulême, Franţa (1994) etc. >>>

Emilia Ţuţuianu – Viaţa ca o carte: Constantin Bostan

EditorBiblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu din Piatra Neamţ, înfiinţată în anul 1956, ca Bibliotecă Publică, deţine astăzi în jur de 287.591 de volume: publicaţii, cărţi şi periodice, dintre care 30.000 au fost donate de vestitul cărturar G.T. Kirileanu – care a onorat cu numele său Instituţia de cultură nemţeană. În patrimoniul bibliotecii se găseşte una din cele mai vechi cărţi din patrimoniul naţional: Cazania lui Varlam, de la 1643.
Recent, Fondul documentar și de carte „Petru Ursache”, în componența căruia intră cărți și manuscrise donate Bibliotecii G.T Kirileanu din Piatra Neamț de către soția regretatului universitar ieșean Petru Ursache, a fost inaugurat în cadrul simpozionului „Cărturarul Petru Ursache în căutarea omului frumos”, sub directa organizare a scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul instituţiei.
G.T. Kirileanu şi-a împlinit destinul unei vieţi trăite ,,pentru carte şi ca o carte” nota scriitorul Constantin Bostan în paginile volumului G.T. Kirileanu sau viaţa ca o carte. >>>

Emilia Ţuţuianu – De vorbă cu cetitorii (de presă)

8jpg

desen de Constantin Bârjoveanu

Pornind de la faptul că ,,nevoia te învaţă” ne vedem obligaţi să răspundem cu reversul medaliei sau dacă vreţi cu celălalt obraz, ca buni creştini ce suntem, bolboroselilor veninoase şi jignitoare a unor eterni(eterne) anonimi(e), bolnavi de frustrări în fază, sperăm, terminală.
În tenebrele internetului găsim pitiţi diabolic într-un anonimat ,,democratic” toate scursorile unor minţi schizoide sau refulate sau pline de invidie faţă de unii semeni cu mai multe realizări la portofoliu decât a cetăţeanului-mutant (nefericită evoluţie pentru specie!) care stă ghebos în jilţuri cu ,,democraţia” literă de lege şi biblie a mediocrităţii şi freacă menta aculturală pe site-uri gen feisbuc.
În faţa neputinţei de a face ceva constructiv ,,democraţia” îi dă dreptul ,,să îşi bage nasu unde nu-i fierbe oala” şi să împroaşte slinoasele-i cuvinte în numele libertăţii de exprimare, vezi Doamne!
Filosoful Socrate spune atât de elocvent: ,,pe cei care merg în soare îi urmează în mod necesar umbra, iar pe cei care păşesc prin glorie îi însoţeşte doar invidia”
Căci, cum fierul e ros de rugină, aşa invidiosul e ros de propriul său caracter.
Această otravă a invidiei, ce îi stă pitită în inimă şi caracter, îi pricinuieşte bietului de el (ea) o îndoită durere, prima: întristare în faţa propriei nevolnicii şi a doua: gemete (interioare şi verbale) privind fericirea altuia.
Insolenţa mediocrităţii tolănită în puful dulceag al anonimatului nu are limite în cazul unor astfel de specimene! >>>

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

Identitati artistice la Roman..După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu. >>>

Emilia Ţuţuianu: Calendar evenimente culturale 2014

Imagine

Untitled

Emilia Ţuţuianu – Povestea zilei: Cine suntem?…ce facem?

Hazeta de Roman

desen de Constantin Bârjoveanu

Adesea se spune că râde şi batjocoreşte cel ce n-a suferit niciodată – aşa se pare că s-au născut monştrii. Azi, privind realist în jurul tău, simţi că există o fatalitate şi nu poţi desluşi corect de unde începe puterea destinului şi de unde libertatea omului de-a alege.
Să credem că destinul nu ţine seama de regulile moralei? Aceasta să fie o chestiune de latitudine, altitudine sau ….atitudine?
Fiecăruia după posibilităţi…intelectuale şi/sau afective!
Dacă un personagiu de mare suprafaţă, care pe deasupra se consideră şi un mare ,,rigorist” şi ,,intelectual”, nu-ţi poate invoca prototipul omului moral, dacă cineva te oripilează cu indolenţa şi meschinăria parvenitismului sau un ,,mon cher” ce abundă în frustrări şi refulări îţi creionează false veleități comportamentale umane, atunci preferi să fii orb, să priveşti fără sa vezi …sau dacă eşti nevoit să vezi ipocrizia, infatuarea, să îţi grăbeşti paşii în altă direcţie decât a personajului de lângă tine.
Unde? Şi până când?
Oameni şi oameni – unii căutând să evolueze, alţi hotărâţi să se oprească din evoluţie… De ce învinge sămânţa hâtră a răului în final?… şi de ce sămânţa binelui, dobândit la naştere devine micime? De ce unii oameni cad în tentaţia de a deveni o paceaură plină de şiretlicuri prin care doresc să îi domine pe cei din jur?.. poate pentru o acadea în plus?
Unde începe ridicolul şi unde se opreşte decenţa? >>>

Emilia Ţuţuianu – Rugă

…,,O, Doamne…apropie-te, vino
Un strop din a Ta iubire să-mi dai,
De noaptea cernită să mă scapi,
Umbra alungând, Lumina să-mi dai…”

Invierea Domnului
                                                    

Identităţi artistice la Roman, de Minodora Ursachi

Identitati artistice la Roman..Cartea a apărut la Editura “Muşatinia” şi va fi lansată la Muzeul de Artă din Roman.

Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman. “Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”. >>>

Emilia Ţuţuianu: Adevăr, Bine şi Frumos în ,,Arta de a trăi – dialoguri cu trecutul”, autor Ovidiu Cătălin Caraiman

Cicero – homo universalis – cel care a avut o profundă influenţă asupra literaturii latine afirma că rolul filosofiei este să vindece sufletul.
Atras de filozofie, Ovidiu Cătălin Caraiman încearcă să dea o definiţie unui posibil nou mod de a trăi. Exisă o artă a dialogului, există o artă a iubirii, a supravieţuirii, există chiar şi o artă în design-ul vestimentar – de ce nu ar exista şi o artă de a trăi ? …o Artă care să le cuprindă pe toate la un loc!?
Dacă nu ar exista filosofi între zidurile unei cetăţii sau a unei naţiuni şi dacă cei care astăzi se numesc regi şi stăpânitori nu ar fi cu adevărat gânditori în folosul comunităţii, într-un mod cât mai adecvat societăţii de azi, în care puterea politică şi filosofică să tindă pentru binele omului şi naturii – atunci nu va dispărea niciodată mizeria care ne înconjoară şi neamul omenesc va ajunge într-un grav impas.
Dacă cineva, de exemplu un literat, ar vorbi incorect şi subiectiv, sau cineva care ar vrea să treacă drept cântăreţ, artist, ar cânta fals, s-ar face de ruşine tocmai prin faptul că greşeşte acolo unde pretinde că este cunoscător, tot aşa un Filosof care greşeşte în felul său de viaţă se poate face de ocară atunci când se poticneşte în rolul său de Învăţător, pretinzând a cunoaște Ştiinţa Vieţii. >>>

Emilia Ţuţuianu: Dr. Epifanie Cozărescu la centenar

EditorDesigur este o şansă de a fi contemporan şi a cunoaşte personalităţi marcante ale urbei noastre, oameni remarcabili care au avut contribuţii majore în varii domenii pentru istoria comunităţii romaşcane – dar tot atât de fructuoasă poate fi cunoaşterea unei asemenea personalităţi studiind opera sa – văzând rezultatele muncii de o viaţă, cu realizările şi neobosita implicare în viaţa concitadinilor.
L-am cunoscut indirect pe domnul dr. Epifanie Cozărescu – şi acela a fost momentul când, împreună cu membri ai Asociaţiei Pentru Antropologie Urbană, Roman am lucrat la punerea în pagină şi editarea cărţii – O viaţă în slujba semenilor – Doctorul Epifanie Cozărescu, un mănunchi de mărturii, impresii şi gânduri, rememorări de fapte şi amintiri ale celor care au lucrat, au colaborat şi care l-au cunoscut pe distinsul dr. Epifanie Cozărescu. Am descoperit astfel o persoană implicată trup şi suflet în acţiunile care au ţinut, fie de activitatea sa de medic – la Spitalul din Roman, fie de cercetările privind istoria medicinei romaşcane cu înfiinţarea Muzeului de istorie medicală din Roman şi activitatea ca Preşedinte al Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman, fie de păstrarea identităţii cultural-medicale romaşcane prin cărţile sale Paramedicalia şi Istoricul Spitalului Municipal Precista Mare până la bicentenar (1998). >>>

Emilia Ţuţuianu – versuri

Acceptare

În intervale de ani
tipicul Vis se repetă,
şi-ntr-o lume paralelă,
cu umerii plecaţi păşesc
potrivindu-mi paşii
cu tăcerea din regresul cuvintelor…

Un vânt pribeag mă poartă
peste pământul verde,
zămislitor de viaţă
şi-n mâini cuprind înfiorată
izvoarele cu apă cristalină
în care mă privesc ca-ntr-oglindă…
Aştept şi Tac,
Plâng şi Zâmbesc
…Trăiesc!
>>>

Emilia Ţuţuianu – poesis

Visul dragostei

                           

Mă fură parfumul florilor de tei
Şi-l simt cum m-alintă în somn
În vis îmi apar statui măreţe cu zei,
Şi Feţi Frumoşi şi-nfricoşaţii zmei

Şi totul în jur e feeric…
Iar noi umblând printre ei,
Simţim ridicându-se din scoarţa bătrână
În valuri de aburi, mirosul de tei.

Pe aripi de vânt ajunge la mine
Chemarea ta sfântă şi plină de dor
Şi-n văl de mireasă mă-ndrept către tine,
Plutesc prin pădure…păsări ne cântă în cor
Imnul iubirii eterne…

>>>

Emilia Ţuţuianu – 168 de ani de la naşterea filosofului Vasile Conta

contaAplicabilitatea gândirii filosofice a lui Vasile Conta în contemporaneitate

Opera lui Vasile Conta marchează un moment important în istoria gândirii româneşti.

Sub aspect ontologic filosoful ne-a oferit o viziune:
– despre materialitatea, unitatea şi infinitatea lumii:
– psihicul uman reprezintă o funcţie a creierului;
Considerarea lumii ca fiind subdivizată în trei ordine: eteric, geologic, sideral, anticipează metoda de cercetare, atât  de afirmată mai târziu şi anume viziunea sistematică asupra componentelor complexe ale realităţii.
Concluzia sa că atomul este divizibil la infinit a fost întrutotul confirmată  de Fizica contemporană, de Fizica particulelor elementare.
A subliniat faptul că atributul legilor lumii de a fi obiective conduce la un anumit determinism, ce stă la baza tuturor ştiinţelor, iar această trăsătură deterministă (fatalismul său) a existenţei, la rândul ei, dezvoltarea gândirii ştiinţifice (Teoria fatalismului).

>>>

Emilia Ţuţuianu – consemnări editoriale

P.S.Editura Basilica, Bucureşti, a editat în anul 2013 un important DICŢIONAR DE MUZICĂ BISERICEASCĂ ROMÂNEASCĂ, lucrare ce „reprezintă o sinteză care îşi propune să transmită, într-un mod cât mai accesibil, elementele de bază ale unei cunoaşteri cuprinzătoare a muzicii bisericeşti şi a liturgicii în general, atât din spaţiul românesc, cât şi, prin necesare referinţe la istoria şi universalitatea acestui domeniu, din tot spaţiul ortodox.” (n.e.)
Acest DICŢIONAR a văzut lumina tiparului din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Volumul cu peste 900 de pagini, conţine ,,termeni muzicali şi liturgici, manuscrise şi tipărituri muzicale penotaţie psaltică ori liniară, sau pe ambele, precum şi corale, şcoli de cântăreţi, seminare, academii, institute, facultăţi, coruri, protopsalţi, creatori de muzică psaltică, precum şi compozitori de muzică corală religioasă, copişti, muzicologi, profesori de muzică religioasă – clerici şi laici – din toate zonele locuite de români, istoriografi, lexicografi, cronicari muzicali, publicaţii muzicale bisericeşti ş.a.” (n.e.) >>>

Emilia Țuțuianu – versuri

   emilia El

În tolba inimii, ascund
zâmbetul lui.
În caseta anilor adun boabe
de smarald şi imagini.
Apoi, avântându-mă din iarba deasă
a pământului,
Mă furişez în noaptea albastră,
alergând bezmetic spre ceruri.
Caut fericirea ce s-a destrămat
sub pleoapele îngreunate de lacrimi..
Caut parfumul mâinilor sale
pocal revărsat din beţia inimii –
Şi simt, cum din trup cresc,
aripi lungi de mătase
Şi sufletul îmi transformă trăirile în rouă >>>

Cărţile eseistului romaşcan Gh.A.M. Ciobanu – note critice

Gh.A.M.Ciobanu >>>

Editura Muşatinia la Târgul de carte Libris

EditorEditura Muşatinia din Roman, care  a împlinit 11 ani de la înfiinţare şi a dat tiparului peste 100 de volume, va participa, în perioada 3 – 6 octombrie, la Târgul de carte Libris Neamţ 2013. Aflată la a III-a ediţie, manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Neamţ. Sâmbătă, 5 octombrie, Editura Muşatinia va lansa volumele ,,Portrete printre rame şi ,,Mecena medic misionar -Teodorescu”, ambele scrise de publicistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu, precum şi albumul ,,Încheierea cronologiei picturii moldoveneşti din secolele XV-XVI cu datara ansamblurilor de la Părhăuţi şi Arbure”, de Sorin Ullea. >>>

Emilia Ţuţuianu – Floare de lotus

16După ce a privit fără întristare componentele acestei vieţi: soarele, stelele, apa, nourii…Ioana Viviana Michiu părăsindu-le a plecat „acolo în punctul fericit”, chiar dacă le iubea cu întreaga-i fiinţă…
Pe acestea le-a văzut, le-a simţit, le-a trăit, în puţina-i călătorie a paşilor săi telurici!
Visele, idealurile s-au întrerupt asemenea mersului pe valuri…Dar a făcut în aşa fel încât, viaţa sa, chiar dacă nu a avut o prea mare durată, să aibă în urma ei neuitarea…
Măsurându-şi existenţa prin luptă, muncă, cunoaştere şi perfecţiune Ioana Viviana Michiu şi-a format o concepţie justă despre ea, nelăsându-se tulburată de contraziceri şi vicisitudini. >>>

Tudor Ghideanu – Sãrutul prea devreme al veşniciei

aaDin preaplinul ei, Veşnicia izbucneşte ca o Naştere, ce poate însemna un crâmpei de Timp cât arderea unui vers din Poesia candelei Viaţă.
Arderea aceasta este precum scurtimea urgentă a Primului şi ultimului Sărut, „prin moarte pre moarte călcând” întru Înviere şi viaţă fără de sfârşit!
Căci nu ştiu ce rost ar avea, pe pământ, prea-omenescul sfârşit al Frumuseţii întrerupte, al cântecului interzis, frânt dintr-odată?!
Să auzim de neauzitul, să vedem de nevăzutul, să înţelegem de neînţelesul Tainei acestei triade copile, de nemurire care moare şi învie: Ioana, Irina, Viviana. Toate trei înfloresc odată: Lumina, Pacea, Viaţa. >>>

Veronica Balaj – Interviu cu editor Emilia Ţuţuianu

Veronica BalajÎn contextul actual, când se  intersectează atâtea  informaţii în domeniul cultural şi când  totul se află cu repeziciune, ar fi o pierdere dacă accentele culturale dintr-o zonă sau alta a ţării nu ar intra în atenţie, nu ar fi parte din imaginea întreagă a efervescentei culturale naţionale. Orice  act cultural este un adaos, un câştig adus spiritualității  unei regiuni. O emblemă care se  diversifică  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existenţei. O individualizare spirituală, cu marca fiecărei culturi regionale este absolut necesară tocmai acum, mai mult ca oricând, când se poate vorbi de un amalgam cultural. Cum să ne individualizam? Cum să  marcam ceea ce ne caracterizează şi ne preocupă,  decât  prin  intervenții diferite, prin acţiuni  variate, susţinute cu şi din dăruire?

Emilia Tutuianu

     Acest  lucru îl exersează de ani buni şi dna. Emilia Țuțuianu din Roman care conduce Editura Muşatinia. În  discuţia care urmează vom înțelege  că mai există oameni pasionaţi, care nu-şi precupețesc  forţele  întru propagarea  unor idei  sau în interconectarea de valori culturale.

 Veronica Balaj: Doamnă Emilia Ţu­ţuianu, cum v-a venit ideea acestei edituri pe care cu dăruire o conduceţi şi în ce împrejurări aţi pus bazele ei. De ce Editura Muşatinia? >>>

La mulţi ani Emilia Ţuţuianu!

                               Rugăciune

Ţie mă rog, Doamne, să reverşi în această zi, ca şi în toate celelalte ce vor veni, binecuvântarea şi binefacerile Tale peste cea pe care inima mea o cinsteşte şi o preţuieşte!
Apăr-o de toate primejdiile ce bântuie viaţa noastră, a muritorilor.
Fă să răsară asupra ei întotdeauna un soare strălucitor, care să-i risipească norii grijilor şi ai suferinţelor.
Umple-i sufletul de bucuria mântuirii Tale, povăţuieşte-i paşii pe căi drepte şi nu lăsa apăsătoare suferinţe să-i înnoureze fruntea sau să-i amărască inima.
Niciuna din răutăţile din jur să n-o ajungă sau să facă a i se coborî lacrimi în ochi şi nici inima să-i fie jertfa întristărilor.
Fă, Doamne, ca fiecare din zilele ei să fie o frumoasă zi de primăvară şi în orice parte i se vor îndrepta paşii umbreşte-o cu bunătatea şi apărarea Ta.
Scut să-i fie Îngerul Tău cel bun, s-o păzească, s-o ocrotească, s-o aline, să-i dea încredere şi putere să poată dărui fărâme din fiinţa ei ca şi până acum.
Nu lăsa negura deznădejdii în preajma ei ca să nu-i ofilească iubirea ce-o poartă Ţie şi semenilor ei.
Ţie mă rog, Doamne, în această zi şi în toate celelalte ce vor veni ! Amin.

 

                                                                                            Doina Enea

Agapia

 

Emilia Ţuţuianu – Ziua teatrului

           emilia-tutuianuSe spune că ochii sunt oglinda sufletului. Ei ne invită să pătrundem în dimensiunea ascunsă a fiecărui om de lângă noi. Ochii ce ne privesc şi gestul ce însoţeşte cuvântul ne intră în cămăruţa sufletului ne deschide canalul invizibil al lacrimilor sau bucuria imensă a sufletului… aşa poate fi descris un actor.

Puţini ştiu că la Roman s-au născut nu numai poeţi, scriitori ce s-au afirmat în cultura naţională… dar şi actori de valoare, care au reprezentat cu succes teatrul românesc. >>>

Emilia Ţuţuianu: Gheorghe Stoica – un artist din satul Cordun jud. Neamţ, descoperit în sertarul cu amintiri al nepoţilor

DSCF0474

Câte valori culturale, oameni cu real potenţial  artistic nu au fost descoperiţi şi apreciaţi la timp…ajutaţi sa-şi împlinească visul…crezul pentru care au ars, au dăruit totul în cursul vieţii?
Întâmplarea a făcut, ca lucrând la punerea în pagina a volumului Valori artistice la Roman, sub semnătura distinsei doamne Minodora Ursachi , să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din localitatea Cordun, Neamţ.
Curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie, de către familia artistului, un caiet, în care, fostul elev de la Colegiul Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii…Versuri diafane de un lirism elocvent  care uimesc şi seduc cititorul…versuri scrise la vârsta de 15-16 ani. Ne bucurăm că putem reaşeza la locul cuvenit şi iubit pe acest artist al satului Cordun de care şi oamenii locului vor fi mândri, în ciuda unui destin sentimental mai dureros al artistului. >>>

Carmen Dominte – Lansarea volumului aniversar ,,Ben Todică, ambasador onorific al românismului” editat de Editura Muşatinia

Colocviile de Marţi 29 ianuarie 2013, Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, Bucureşti, amfitrion prof. dr. George Anca

BT

Într-un loc foarte primitor, cel al Centrului de Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, în seara zilei de marţi, 29 ianuarie, au avut loc Colocviile de Marţi, avându-l ca amfitrion pe profesor dr. George Anca. Tema acestei întâlniri a fost „Eminescu şi Vivekananda”. Printre invitaţii de seamă ai acestui eveniment s-au numărat: Arun Sharma, din partea Ambasadei Indiei la Bucureşti, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Doina Ghiţescu, Bianca Beatrice Michi, Sebastian Sârbu şi mulţi alţii. >>>

Emilia Ţuţuianu: recenzii editoriale – O poetă romaşcană, Cecilia Bănică Pal

Cecilia Bănică-PalFiind o îndrăgostită fără leac de limba şi literatura română, de poporul român, de locul unde s-a născut, de locul unde trăieşte în prezent, poeta Cecilia Bănică Pal a încredinţat tiparului, în anul 2004 primul său volum de poezie: Nelinişti fireşti, ce dezvăluie gânduri şi sentimente în imagini artistice danteşti de o candoare deosebită.

În anul 2007 poeta s-a  aşezat din nou la masa de scris, cu speranţa inepuizabilă de a scrie în graiul mioritic al cuvintelor pentru toţi cei care iubesc poezia. Aşa a luat fiinţă volumul Sentimente metalizate, volum de un lirism aparte ce vibrează gingaş şi feminin în faţa trăirilor umane.

Versul său de  o realitate reală şi virtuală  aduce  un univers aparte în lumea poeziei româneşti.

Citind cu atenţie poemele  sale înţelegi că ele sunt născute din suferinţă, disperare, iubire şi credinţă. Suflet nobil şi înţelept poeta scrie poezia cea mai curată şi dragă vieţii: cea venită din suflet… aducătoare de lumina Adevărului. >>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>

Emilia Ţuţuianu – Simbolistica unui crez dăruit

Emilia Ţuţuianu, versuri

,,Ben Todică, Ambasador onorific al românismului” – Editura Muşatinia 2012

 Trecând prin acest labirint al existenţei noastre, nu de puţine ori ne întrebăm: cine suntem? cum suntem?

Ca să răspundem la aceste întrebări, trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, să ne întoarcem în interiorul fiinţei noastre, la rădăcinile existentului nostru; numai aşa ne-am putea răspunde la întrebările care ne macină viaţa.

Când am primit cele două manuscrise ale scriitorului Ben Todică, mi-am spus, din prima clipă, că trebuie să merg la originile copacului unde a prins viaţă acest emigrant român din îndepărtata Australie, care nu oboseşte în sufletul său să se reîntoarcă acasă, acolo unde visele şi inima au prins aripi spre cunoaştere. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Romașcani la Melbourne – ÎPS Ioachim Băcăuanul și Emilia Țuțuianu prezenți la Radio 3zzz Melbourne în emisiunea lui Ben Todică

Postul de radio 3zzz din Melbourne, Australia, al cărui colaborator este și Ben Todică, a oferit astăzi în cadrul programului în limba română pentru ascultătorii Comunității românești din Melbourne, cuvântul ÎPS Ioachim Băcăuanul, Arhiepiscop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, ținut cu ocazia Zilei naționale a României din 1 Decembrie și interviul editoarei Emilia Țuțuianu la radio Timișoara cu Veronica Balaj. Acestea au fost prezentate împreună cu știri din  comunitatea românească din Melbourne, >>>

Livia Andrei – ,,Sărut mâna, Doamnă Poezie”

_Casa de Cultura BarladSâmbătă, 24 noiembrie 2012, Casa de Cultură ,,George Tutoveanu” din Bârlad a fost gazda unui eveniment cultural cu care bârlădenii s-au obişnuit deja – Lansarea volumului de poezie ,,Sărut mâna, Doamnă Poezie” (Editura ,,Sfera”, Bârlad, 2012) al poetului şi eseistului George Irava. Acest fapt a ,,fost pus la cale” de distinsul şi amabilul director al lăcaşului de cultură, profesorul Virgil Giuşcă. Prezentatorii volumului sunt cunoscuţi oameni de condei: criticul literar Gruia Novac, redactor şef al revistei ,,Baaad-ul literar” şi scriitorul Petruş Andrei. Surpriza zilei a fost participarea la eveniment al profesorului Vlăduţ Nisipeanu, preşedintele Ligii internaţionale a românilor, ceea ce a făcut binevenită informaţia că numai cu o zi înainte, pe 23 noiembrie la Puieşti, comună limitrofă Bârladului, a avut loc un alt eveniment cultural şi anume lansarea a două volume a unui român din Australia , Ben Todică, născut în satul Iezer, comuna Puieşti. Evenimentul s-a datorat Editurii ,,Muşatinia” din Roman reprezentată de doamna Emilia Ţuţuianu Dospinescu,  domnul Dorin Dospinescu şi  doamna Doina Enea. Aceştia s-au bucurat de amabilitatea primarului Costel Moraru şi a bibliotecarei Daniela Zaharia. Cele două volume ,,Între două lumi” şi ,,În două lumi” au fost prezentate pertinent de scriitorul Petruş Andrei. >>>

Emilia Țuțuianu – În căutarea rădăcinilor lui Ben Todică la Iezăr-Puiești

  23 noiembrie 2012…O zi frumoasă  de toamnă. Cu emoție și nerăbdare intrăm în satul Iezer, locul copilăriei scriitorului Ben Todică. Suntem întâmpinați de zâmbetul cald și deschis al lui nea Grigore, administratorul  bisericii din sat. Bucuros ne dă  multe  informații  despre biserică, despre invazia turcilor  ..cine cu ce a contribuit la refacerea picturii interioare…schimbarea calendarului de pe stil vechi pe stil nou…și pentru noi, timpul parcă s-a oprit în loc, în neguri de istorie..>>>

Cu smerenie ne închinăm și părăsim biserica cu regret în suflet. Coborâm în tăcere pe ulița satului și ne oprim la nr.191, la o căsuță mica, cu cerdac.. O privim fascinați, în tăcere…În fața ei măsurăm măruntețea omului, măruntețea pământului….și în străfundul sufletului, curat și pios aducem un gând de recunoștință pentru cei plecați… ,,Aveți mare noroc, la anul căsuța va fi dărâmată, noul proprietar și-a construit alta alături,” ne șoptește nea Grigore.

Părăsim cu regret căsuța și rătăcim cu privirea la stolurile de pescărușii care zburau peste oglinda iazurilor de la marginea satului… Cu sufletul încărcat de poveștile ascultate  poposim  în comuna Puiești. Suntem întâmpinați cu pâine și sare de primarul  Costel Moraru. La biblioteca ,,Felix Aderca” începe lansarea cărților ,,În două lumii,” În două lumi de Ben Todică.

>>>

Doina Enea: Ben Todică – repere biografice și critice

Benoni Todică s-a născut la 23 noiembrie 1952, în satul Ezer, comuna Puieşti, judeţul Vaslui, România, fiul lui Aurica şi Gheorghe Todică. După anii 1955 părinţii pleacă din Puieştii Vasluiului şi se stabilesc în Banat, unde tatăl, Gheorghe Todică, a început să lucreze la exploatările de fier de la Ocna de Fier, apoi la minele de uraniu din Ciudanoviţa (Caraș-Severin). De copil a reuşit, cu un diaproiector, să proiecteze diferite filme şi să deseneze fotograme. La 12 ani a cumpărat un aparat de proiecţie, apoi un aparat de filmat, cu acest aparat a  realizat primul film, care prezenta o scurtă poveste cu cowboy şi indieni şi a fost intitulat Copilărie .

A urmat cursurile primare la Şcoala Generală de 8 ani Ciudanoviţa, apoi Şcoala Profesională UCMMA din Bocşa unde, la propunerea lui s-a înfiinţat un fel de cineclub şi a realizat un filmuleţ, de trei minute. >>>

Constantin Tomșa – Cele trei iubiri ale lui Ben Todică. (note de lector)

 Cartea care marchează debutul editorial al lui Ben Todică („Între două lumi”, Colecţia „Spiritualitatea românească de pretutindeni” la Editura „Muşatinia”, Roman, 2012), nimeni altul decât un român plecat în 1979 „spre Roma” şi ajuns, după un an, în Australia, este o avertizare adresată celor care, încă de pe băncile gimnaziului, nu se gândesc decât la plecarea din România, peste hotare, spre Vest.

            În acelaşi timp, ţinem să-i dăm dreptate lui Ioan Miclău (autorul „precuvântării”) care avertizează cititorul că are în mână o carte născută din dorinţa autorului de a lăsă o mărturie scrisă despre „dâra de lumină, adică un anume model al conştiinţei sale, al faptelor sale”.

            Dar cine este Ben Todică?

            Pentru cititorii Revistei „Melidonium”, câteva date: este un român ajuns în pragul vârstei a treia (n. 23 noiembrie 1952, la Iezer, comuna Puieşti, Vaslui), stabilit, în anii ’60, ai secolului trecut, cu părinţii, în Banat, unde va absolvi Şcoala Generală de 8 Ani din Ciudanoviţa (1967), apoi, o şcoală profesională la Bocşa (1970), urmată de Şcoala de Film din Bucureşti (atestat proiecţionist, în 1978), după care a realizat, ca artist independent (cum îi place lui să spună), opt filme în România, până la plecarea din ţară. Au urmat anii, în Australia, când s-a perfecţionat ca inginer de sunet (1992-1993), a colaborat la radio şi televiziune, precum şi cu articole în diferite publicaţii, impunându-se în rândul comunităţii româneşti, dar atrăgând şi atenţia Guvernul Australian, care l-a nominalizat „Australian of the Year”, cu ocazia Zilei Naţionale a Australiei. >>>