Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga

Pe 7 mai 2020 se împlinesc 81 de ani de la moartea lui Octavian Goga, prilej de a ne aduce aminte cu nostalgie de “poetul pătimirii noastre”.

Era o splendidă lună de primăvară. Începutul lunii mai 1938. Poetul, care se întorsese decurând din străinătate, împreună cu soferul pleacă cu maşina de la Bucureşti la Ciucea. Pe 4 mai poetul este în mare vervă, avea o buna dispozitie şi o sănătate de invidiat. Spre prânzul acelei zile fatidice a plecat împreuna cu Alexandru Hodos la Cluj să ia masa cu prietenul lor comun, avocatul Laurian Gabor. La întoarcere pe la orele17, poetul era foarte vesel, interesându-se de masa pentru a doua zi, când trebuia să sosească într-o vizită un principe de Bourbon. Pe când însoţitorul său, vorbea la telefon cu staţiunea piscicolă Continuă lectura

Florin-Corneliu Popovici: Și eu am fost în Abaddón

s200_eugen.dorcescu

(Eugen Dorcescu, Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal. 1991-1998, Timișoara, Ed. Mirton, 2020, 537 p.)

7 ani apocaliptici. Nu, nu este vorba de cartea lui Ion Țugui, un best seller care împletește abil realitatea cu ficțiunea, ci de cu totul altceva, menit, după cum se va vedea, să învârtoșeze cultura română (deloc minoră), să producă ,,zaveră” (indignare, revoltă, suspine, ,,tandre” invidii colegiale) în rândul breslașilor purtători de condei (și nu numai), să revoluționeze și, de ce nu, să impulsioneze creația de gen. Dar, cum apocalipsă, în termeni biblici, se traduce prin revelație, la fel și jurnalul lui Eugen Dorcescu, Îngerul Adâncului (structurat pe trei mari paliere textuale, tot atâtea forme/trepte de ucenicie Continuă lectura

Dan Toma Dulciu: Jack London – Profet mincinos sau vizionar genial !

dan-toma-dulciu21

 

O viziune terifiantă asupra unei pandemii ucigătoare

În anul 1939 apărea la Editura Adevărul S.A. București o carte stranie, cu titlul ,,Ciuma Stacojie”, având ca autor pe Jack London (1876-1916), fiind varianta în limba română a nuvelei acestuia ”The Scarlet Plague” (1912), tipărită pentru prima oară în ”London Magazine”, sub formă de serial.
Povestirea este reeditată la editura Integral (1991), apoi la Minerva, (2005). Dat fiind succesul acestor tiraje, opera lui London este retipărită de Editura Adevărul Holding, în 2008, și, în final de către Editura Corint, în anul 2016.
Nuvela se înscrie în rândul lucrărilor science fiction, subspecia literatură apocaliptică. Acest gen tratează colapsul societății umane, super tehnologizată, dar extrem de dezumanizată, în urma unei întâmplări de anvergură apocaliptică. Continuă lectura

Ben Todică – Puterea Cuvântului în Limba maternă

Dacă știm totul, viața devine plictisitoare, pierdem interesul și murim. Dacă nu mai vorbim limba română, consecința majoră este împietrirea sufletului care moare treptat, încetăm să mai fim români, iar România își pierde viața cu zile. O persoană divină există doar prin limba părinților săi. De asemenea și țara.

Să vedem de ce?

La început a fost cuvântul, ne spune Biblia și cuvântul a fost cu Dumnezeu care a spus: SĂ SE FACĂ LUMINĂ! Continuă lectura

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, STIINTA si POLITICA (XIII) – Galileo Galilei

Când toate simțurile ne trădează, rațiunea trebuie să-și facă simțită prezența.”
– Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai lumii, fizician, matematician, astronom și filozof italian, care a jucat un rol important în Revoluția Științifică și care, prin descoperirile sale cu privire la spațiul cosmic, a schimbat percepția despre locul planetei Pământ în univers. A fost un veșnic mișcător, în dorința dobândirii de cunoștințe noi, pe care să împărtășească lumii, în spiritul dreptății și al binelui.
Până în secolul al XVI-lea percepția universală era că Pământul este în centrul universului și că soarele se rotește în jurul său, la fel ca și celelalte planete descoperite până atunci. Continuă lectura

Ora exactă a literaturii române bate la Chişinău

E de admirat faptul că Republica Moldova devine principalul centru de creaţie şi promovare a culturii române şi, în speţă, a literaturii noastre. Pe harta literaturii române, Chişinăul devine un focar de creaţie literară românească. În acest proiect de unitate culturală românească se implică cu profesionalism şi dăruire Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pentru elita culturală a Basarabiei, cultura română nu are graniţe şi nu este împărţită în două state româneşti. Recent la Chişinău a avut loc un eveniment istoric, la fel ca şi congresul studenţilor din 1871 de la Putna sau înfiinţarea Academiei Române din Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

LEGEA JUNGLEI

* Banii nu aduc fericirea… Dar nici lipsa lor.
* Einștein nu era milionar. Chestia asta mă cam ingrijorează.
* Dacă ajungi la o concluzie, nu e obligatoriu să rămâi acolo.
* Ce care se impun nu-s cei care se expun.
* Zbârciții susțin că proștii nu îmbătrânesc…
* Poți bate câmpii și la munte. Continuă lectura

Veronica Balaj: De dragul limbii române

Noutate în felul cum se poate desfășura un cenaclu literar, cu participare simultană din mai multe țări.

Confrații noștri din afara granițelor țării, sunt , uneori, mai inventivi, mai dornici să-și arate dragostea pentru limba maternă. Nu am auzit nici în SUA, nici în Canada, nici în Spania, folosind  fraze hibride, în care să fie amestecat și câte un cuvânt din altă  limbă pe care ei, de altfel, o exersează zilnic la locurile de muncă și pe care și-au însușit-o  ca pe a doua formulă de exprimare. Lucru absolut Continuă lectura

Ben Todică – S-a dus și Sava…

Pe 31 ianuarie 2020 a murit într-un spital din Oradea, colegul nostru de clasă și viață, Albu Sava, având la căpătâi pe fiica sa Alexandra. Cel mai mare ca fizic dintre noi, cel mai curajos și tare la lupte și pescuit. Nu vorbesc de celelalte talente, cum ar fi gătitul, o meserie furată de la mama sa care făcea niște mâncăruri de îți lăsa gura apă, îți trăsneau dinții în gură și ți se topeau buzele la jumerile de porc iarna la tăiatul și gătitul porcilor în ajunul Crăciunului. Tata lui Sava era și el descurcăreț și diplomat în relațiile cu românii din conducerea exploatării miniere. Fiind sârbi și cu neamuri în Iugoslavia lui Tito aveau dreptul la pașaport și viză de mic trafic, fapt care îl punea în relații bune cu inginerii și maiștrii de la Continuă lectura

Lia Ruse – Vreme trecută

Ce ușor bătea clipa suavă,
Venindu-i rândul în ornicul său!
Eu nu simțeam că trece cu atâta grabă,
În zorul timpului prin trupul meu…
Și, uite-așa,… au năvălit anii Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri: Ce nu există

* Aroganţa unora vine din ignoranţa altora.
* Vrem drepturi egale cu cei care le merită !
* Nu toţi cei care îţi sar în ajutor au de gând să te salveze…
* Ce e de preferat: jumătate de adevăr sau jumătate de minciună?
* Drumul cel mai scurt între două puncte este cel pe care îl ştii (Nae Cernăianu),
* Sunt mărfuri de calitatea A şi mărfuri de calitatea B. Restul alfabetului e secret. Continuă lectura

Ioan Miclău Gepianu – In memoriam

Dedic aceste rânduri în felul unui necrolog celui ce a fost Ionel Iacob-Bencei, artistul,
scriitorul, poetul și epigramistul de geniu al României. S-a născut în localitatea bănățeană
Bencecu de Jos la 18 decembrie 1940, iar anul acesta, când urma să pășească în cei 80 de ani,
Dumnezeu l-a chemat la ceruri. A închis ochii în duminica lui 26 ianuarie 2020, în liniște și
pace, pentru a pleca în lumea eternității. Îngerul Dreptății îi ridică sufletul în lumea în care îl
așteaptă bunii și străbunii săi. Continuă lectura

Ben Todică – Jucăria 2

Andra, o piesă din lumea șahului tradițiilor românești susținea la Digi 24 fm într-un interviu omenesc cu Cătălin Striblea spunea (după un concert în duet cu Enrique Iglesias) că se regăsește în stilul „Latino” și că a trăit într-o altă lume în el. Lucru care m-a dus cu gandul la „Teoria câmpurilor cu coarde” (String field teory) a lui Michio Kaku, care matematic propune că trăim într-un infinit de lumi paralele în același timp, executând destine diferite. Într-un interviu, Kaku susține că universul este o simfonie de chimii și că o chimie este o mulțime de armonii în care o armonie se scaldă în vibrația subparticolelor dintr-un atom. Continuă lectura

Lia Ruse – Întoarce-te Mihai cu Veronica

Lui Eminescu

Mihai, întoarce-te în umbră de tei!
Recită duios ! tu știi cum,..pentr-o clipă,
Poeziile tale scrise-n risipă
De dragul -farmecului- ochilor ei…
Înzestrat, cu inteligență, ai scris,
Cu mare talent ai compus poezie. Continuă lectura

Constantin Enianu: Orientul Mijlociu Istorie și destin

Orientul Mijlociu oferă lumii o fracțiune dintr-un interval uriaș în care au apărut și au dispărut imperii și au trăit milioane de oameni, el regăsindu-se astăzi, în mijlocul istoriei, istorie marcată de lupte interminabile. Străvechiul proverb conform căruia cei care își uită istoria, sunt victimele recurenței ei, în această zonă geografică are altă conotație, observată și de producătorul Mark Brightman, într-un documentar de televiziune din care vom consemna și noi în cele ce urmează : istoria Orientului Mijlociu se repetă fiindcă e mereu în memorie. În centrul istoriei Orientului Mijlociu din secolul 20 se află căutarea destinului a două popoare: cel evreu, care nutrește un stat național, unde să trăiască liber Continuă lectura

Rolul Mioriței în literatura universală

Miorița este „una dintre marile creații clasice din literatura universală“. Așa a afirmat profesorul universitar austriac Leo Spitzer. Miorița conține idei luminoase și sublime, exprimate cu aceeași măiestrie literară ca în cele mai valoroase opere din literatura universală. Cum se face că o asemenea capodoperă nu este apreciată la justa ei valoare tocmai în propria sa țară? Un poem național unește poporul. Cum se face că acest poem dezbină? Atât legionarii, cât și comuniștii și-au susținut programul politic cu versuri din Mioriţa. Comunismul la început s-a sprijinit pe Miorița, apoi a interzis-o în școli, iar în cele din urmă a îngăduit-o. După căderea comunismului, se discută iarăși să fie interzisă în școli, pe motiv că ar fi psihic destructivă, dăunătoare individului și națiunii. Nu este logic ca străbunii să ne fi lăsat moștenire un poem dăunător. Continuă lectura

Mihai Eminescu unește etnia românească de pretutindeni!

– Imaginea luminoasă a lui Mihai Eminescu este întradevăr o identificare naturală
a Neamul său românesc. EL reprezintă însăși Limba maternă, melodioasa
ei rostire, curățenia expresivității limbii române în creația poetică!
”…Eminescu pentru români este un exponent de neegalat și care se pătrunde
cu sacralitate deplină idealului Neamului românesc-dacic, pe care la iubit și cântat
și pentru a cărui libertate și-a sacrificat întreaga lui viață.
Mihai Eminescu se naște la 15 Ianuarie 1850, la Ipotești – Botoșani, împlinindu-se azi,
170 de ani de la nașterea lui. Continuă lectura

Ben Todică: Australia – Unde sunt oamenii?

O prietenă de acasă mă întreabă:

-Ben ce se întâmplă acolo, în Australia cu incendiile? 500 de milioane de animale moarte în incendii? Doamne ferește!

-Dacă îți spun adevărul, va trebui să ne împușcăm amândoi.

E deteriorarea sistemului, a societății, a educației și justiției. Lăcomia și nepăsarea, puturoșenia celor care ne gospodăresc, lasă pe mâine, lasă că face altul etc. Imperiul are alte planuri pentru specia umană. Peste 500 de milioane de viețuitoare exterminate, se apreciază că sute de locuri sunt cuprinse de în flăcări, zeci de case distruse, 5 milioane de hectare arse, o suprafață de mărimea Belgiei și Luxemburgului împreună sau aproape cât Irlanda, să zicem, și sigur că această imensitate îi depășeste pe politicienii noștri de hârtie de azi care sunt numai orgoliu și fâț, fâț. Fumul care acoperă aproape 5-6 milioane metri pătrați și este simțit până în Noua Zeelandă. Se dă vina pe secetă, gospodărirea Continuă lectura

Ben Todică – Strigoiul, vis și realitate

Azi noapte a venit bascula Steagul Roșu, am văzut-o în umbra strălucirii celor două faruri mari și aprinse ca doi sori. Era pe la blocul 12, venea în jos după mine să mă ia. Îi știu pentru că au mai fost odată, mai demult. Am fugit repede în prima scară a blocului A și m-am ascuns în baia garsonerei lui nea Arjoca. Aici am fost ascuns și data trecută și nu m-au văzut. El este ca o umbră imaterială, nu poate deschide uși, însă dacă simte că sunt înăuntru se face un fum și se strecoară pe sub ușă. Zgâlțâie ușa de la intrare și îmi strigă numele. Nu trebuie să mă mișc. Mă retrag încet către veceu și din mișcarea pașilor, ziarul care ținea loc de covor se mișcă și mă dă de gol. Mă prefac că fac pipi. Privesc în jos, Continuă lectura

Virgil Răzeșu – Poveste de Crăciun

În urmă cu doi ani, fusesem invitat la aniversarea unui prieten. Unde ? La restaurantul DIESEL. Măi să fie, ce avea Dieselul cu restaurantele și aniversările ? Dar cum nu era treaba mea, m-am bucurat de prietenie și am ticluit o epigramă :
Apocalipsa nu-i departe.
Și doar patronul e de vină
Că face Dieselul să meargă
Cu țuică-n loc de motorină.
Peste câteva zile, președintele Societății de Chirurgie îmi lansa o invitație : ”Acum că ne apropiem de Crăciun, mai mulți chirurgi bucureșteni fac o întâlnire de suflet cu unii colegi din țară și ne-am bucura să fiți și Dvs. cu noi”. Continuă lectura

Convorbiri cu personalități românești din Montreal

Balaj

Lansarea celui de-al treilea volum din seria de Convorbiri cu personalități românești din Montreal, semnat de Veronica Balaj și Eva Halus, va avea loc duminică, 22 decembrie, în prezența autoarelor, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges.
Veronica Balaj (Timișoara) și Eva Halus (Montreal) continuă seria de interviuri începută în 2016 cu personalități din domeniul artelor vizuale, artelor scenice și teatrale, jurnalismului și artelor scriitoricești, muzicii și sportului de performanță din Montreal. În acest volum, ele s-au concentrat aproape în totalitate pe domeniul cultural, realizând 15 interviuri cu Continuă lectura

Ben Todică – Cu brațele aripi

Toată viața mi-am văzut-o filmic, chiar și atunci când visez.

E o caldură și liniște nebună în Ciudanovița în fața garajului. Nu e țipenie de om prin prejur și doresc nespus să merg la alimentara de sus, de lângă puțul din apropierea turnului de răciere al compresoarelor miniere. Am de ridicat o cutie cu ceva important și nu trece nici o mașină ca să merg cu o ocazie. Unde or fi plecat toți? Mă întreb. Deodată se aude un motor de motoretă și mă bucur. Iată-l, vine de la cinematograf în jos, îi fac semn și se oprește. Îi explic depre ce-i vorba și îmi răspunde că nu are cum și se întoarce împrejur. Depărtându-se realizez că e doar o trotinetă și mi se face rușine că am putut să-i fac o Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

ÎNTR-O URECHE

*   Cine se crede de neinlocuit trebuie înlocuit.
*   Funia stă verticală numai când atârnă de sus.
*   Să trecem în revistă realizările noastre… Sau, mai bine, în ziar !
*   DUS întors înseamnă SUD.
*   Unii bărbaţi au bani datorită soţiilor, alţii au soţii datorită banilor (E. Taylor).
*   Scriitorul X e laureatul unui concurs…. De împrejurări.

Continuă lectura

Dorel Schor – schițe

DOLEANŢE ROMANTICE

Nu era foarte târziu… Era abia trecut de zece seara, după orarul de vară, dar Menaşe şi Rozica se şi băgaseră în pat pentru că el vroia să citească ziarul, iar ea nu avea ce să vadă la televizor. Menaşe era bine cufundat în lectură, tocmai apăruse un precalcul despre majorările de salarii, cu un tabel brutto şi netto, dar Rozica se plictisea de moarte, la ora aceea nu mai putea telefona nimănui, somn încă nu-i era, ce putea să facă?
Îl privi pe Menaşe dintr-o parte… Constată că părul i se rărea în creştet, avea câteva riduri Continuă lectura

Ionuț Isac: Note la aniversări academice clujene. Despre întemeierea ideii de națiune în viziunea lui Dumitru D. Roșca

Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj la data de 1 februarie 1920, prin decretul Regelui Ferdinand I, a reprezentat un moment de mare importanță pentru cercetarea istoriei Transilvaniei și a României, în contextul reorganizării vieții academice naționale după Primul Război Mondial. „El aparține creațiilor instituționale românești ale primilor ani de după Marea Unire din 1918, când energiile provinciei intracarpatice afluiau în marele curent spiritual al României Întregite, aflată în plin proces de modernizare și democratizare, de consolidare a legăturilor cu civilizația europeană” (1). La 1 februarie 2020, Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca – legatarul testamentar al Institutului de Istorie Națională – își va sărbători Centenarul. Continuă lectura

in memoriam Doina Enea… ,,Te iubim până la cer şi înapoi!”

Doina-Enea-in-memoriam-650x775

,,O floare, o poezie şi-un zâmbet,
Iluminau privirea ta măiastră.
Slăbiţi, neputincioşi rămânem…
Te vom iubi mereu Doiniţa noastră.” (Radu Enea)

Astăzi am condus-o pe ultimul drum pe cea care a fost o fiică, soră, mamă, soţie, prietenă cum foarte rar întâlnim în societatea de azi. Domnica Enea s-a născut pe data de 23 februarie 1965, la Roman, într-o familie numeroasă.
Studiile primare le-a urmat la Roman, apoi la Piatra Neamț, liceul Calistrat Hogaş, a urmat Facultatea de Relații Publice şi Internaţionale, Galaţi, terminând cu media 9,73 în anul 2017. A fost cea mai frumoasă şi împlinită zi, cea în care a primit diploma de absolvent.
A lucrat o perioadă scurtă în învăţământ, fiind foarte prietenoasă şi apropiată de copii.
A devenit mamă în anul 1989, crescând cu multă dragoste şi devotament pe Răducu, copilul ei ,,minunea cu ochii verzi”, comoara care îi va lumina viaţa şi sufletul. Continuă lectura

Lia Ruse – La 101 ani

Atâta vreme s-a pârguit gândul!…
Îngemănați în aceeași simțire,
Cu idei mari repetate de-a rândul
S-a pornit la Alba, pentru Unire…
Spre ideal pe treptele Unirii
Se fluturau steaguri în bucurie
Dorind din răsputeri normalul firii.
(De fapt, toți frații adunați pe glie)… Continuă lectura

Minunatul spirit al Crăciunului cu „Il Divo”

Glorie lui Dumnezeu în înălțimile de sus și pe pământ pace printre oamenii bunăvoinței.”
– Luca 2:14.

În această lună noiembrie a anului 2019 cvartetul Il Divo a poposit în orașe din Statele Unite, iată, în Durham, statul Carolina de Nord, la Centrul Artelor Performante (DPAC), vineri, 29 noiembrie 2019.
De la deschiderea sa în 2008, DPAC (Durham Performing Arts Center) a devenit centrul de divertisment live din Carolina de Nord. Recunoscut pentru designul său modern, DPAC are 2.700 de locuri pentru spectatori.
Ne-am deplasat din orașul Raleigh, în orașul apropiat – Durham, pentru a viziona spectacolul nou al formațiunii „Il Divo” care și-a anunțat prezena cu „A Holiday Song Celebration”. Continuă lectura

Constantin Enianu: Metamorfozele Europei

Christopher Clark, istoric la Cambridge, născut în Australia, a fost mereu fascinat de diversitatea uimitoare a Europei, după cum el însuși mărturisește în cinci documentare artistice de televiziune de pe VIASAT HISTORY, cu titlul original „The Story of Europe”, regizate de Gero von Boehm, specificând că multe aspecte ale lumii își au sorgințile și devenirile în și din Europa. „Vreau să vă împărtășesc marea epopee a acestui continent și pe parcurs, sper să redescopăr eu însumi minunile sale.”(Christopher Clark)(*)
Nașterea Europei începe acum 135 de milioane de ani. Asia, față de care acest mic Continuă lectura

Marta-Polixenia MATEI (BEȘCUCĂ): Acoladele-n major

Timișoara

„TI-MI-ȘOA-RA!… TI-MI-ȘOA-RA!!… TI-MI-ȘOA-RA!!!”

Se scanda în piață, se scanda pe străzi, televizorul aducând vuietul în auz… sângele dădea în clocot, eram copil pe atunci, aveam ceva mai mult de 12 ani, dar percepeam acel „acolo se întâmplă ceva” într-un anume fel. Strada năvălea peste simțurile mele și, deși la celălalt capăt de țară, Timișoara îmi zguduia toată ființa.

ACOLO, scânteia a incendiat până și firul de praf și de ACOLO, țării i-au crescut și aripi și picioare și ȚARA a început să se miște, iar vâlvătaia s-a ridicat odată cu ea. Îi simțeam mirosul, îi vedeam licăririle, îi adulmecam dogoarea fierbinte la sute de kilometri distanță. Continuă lectura

Dumitru MNERIE: Acolade la… „Acolade…” – pe diagonală

(Nota editorului)

Dumitru-Mnerie-247x300

Lucrarea „TIMIȘOARA – Acolade peste timp” se dorește a fi interesantă de citit și de înțeles de cât mai mulți, conținând un mesaj trimis pe diagonala țării, dar și un omagiu adus eroilor-martiri căzuți în zilele Revoluției române din 1989, un semn de respect și considerație pentru cei care au crezut în idealurile Revoluției pornite de la Timișoara. Continuă lectura

Adrian Botez – Zarva Zarafilor (Poezii)

BOLI

scoate Crai Nou din creion :
oreion

afiș de pus în rai :
guturai Continuă lectura

Victor Ravini – Încă o crimă perfectă

Cine a zis că nu există crime perfecte? Ba există. Vreți să faceți o crimă perfectă? Vă spun eu cum să procedați. Am experiență. Am făcut mai multe crime perfecte. Metoda mea de a ucide vrăjmașii nu lasă niciun fel de urme sau probe juridice. Nimeni nu a putut să mă acuze cu nimic, deși toți au știut cauza morții ălora. Nu am avut niciun fel de neplăceri. Aș putea să scriu un manual cu lecții pentru făcut crime perfecte, spre binele umanității. Hai că vă spun cum am acționat și în ce context de împrejurări. Puteți aplica metoda mea și vă garantez că nu veți avea neplăceri juridice, ci mulțumiri din partea multora. Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

TITANIC

* Eu am dreptate întotdeauna. Uneori mi se dă, alteori îmi iau singur.
* Dacă nu poţi face ceva, foarte probabil că poţi face altceva.
* Bunul simţ nu costă mai nimic…
* Aparenţele înşeală… Dar parcă numai aparenţele!?
* Adesea căutăm fericirea cum ne căutăm ochelarii când îi avem pe nas (Andre Maurois).
* Degeaba întorci paltonul după cum bate vântul…
* Sacul şi petecul îşi schimbă rolurile prin rotaţie.
* Orice şef este subalternul cuiva. Continuă lectura

Dorel Schor – A promite e nobil

– Ştii la ce m-am gândit? m-a întrebat într-o dimineaţă soţia.
Tocmai încercam să mă trezesc, aşa că am răspuns foarte sincer:
– Habar n-am…
– M-am gândit, a continuat ea imperturbabil, că a venit momentul să ne cumpărăm un un super-frigider american, cu reostat şi termostat.
– Chestia aia de doi metri? Păi unde vrei să-l punem, că în bucătăria noastră nici nu intră, doar dacă renunţăm la un perete… Continuă lectura

Vavila Popovici – Lupta cu prostia

Nu este o rușine să te naști prost, rușine e să mori prost.” – Marin Sorescu

A fost o săptămână a lunii noiembrie plină de evenimente. Președintele țării a avut, și mai are, de luptat pentru a da în vileag și a stăvili efectelor prostiei. Nu este o luptă ușoară, având în vedere faptul că prostul / proștii au un mare avantaj față de omul deștept: este / sunt întotdeauna mulțumit / mulțumiți de el / ei însuși / înșiși, fiind convins / convinși că are / au întotdeauna dreptate, beneficiind inconștient de afirmația subtilă a lui Napoleon Bonaparte, cum că prostia nu este un handicap în politică. Continuă lectura

Istoria militară a orașului Roman (1831-1947)

Istoria militara a orasului Roman 1831-1947

Cuvânt înainte

Cu patru ani în urmă, la 7 mai 2015, tânărul istoric Sorin GRUMUȘ lansa la Cercul Militar Roman prima lucrare de sinteză din viața sa, un volum de 250 pagini, cu o documentare consistentă în arhive, biblioteci și pe teren, intitulată Istoricul Regimentului 14 Dorobanți „Roman” (1872- 1944), care s-a tipărit la Editura Centrului-Tehnic Editorial al Armatei, București.
La lansare, istoricul Sorin Grumuș a informat asistența că „lucrează intens” la o lucrare de sinteză „de circa două volume” intitulată Istoria
militară a orașului Roman (1831-1947). Mulți dintre cei prezenți au primit
sceptici informația. Să scrii istoria unui oraș ca Roman – una din cele mai mari Continuă lectura

George PETROVAI: Cu Klaus, Vio și-alte nume suntem de pomină în lume!

Anul acesta, în luna decembrie, vor fi 30 de ani bătuți pe muchie de postdecembrism, adică 10 ani peste umilitoarea (la acea vreme) previziune brucaniană și 10 ani sub necesara pribegie a evreilor biblici prin pustie, până la totala dispariție a mereu cârtitoarei generații scoasă de Moise din robia Faraonului.
Sigur, treizeci de ani constituie un fleac la scara unei istorii multimilenare, precum cea a urmașilor daco-geților de pe aceste meleaguri, și reprezintă mai puțin decât un strop de apă (stropul efemerității umane) în raport cu oceanul eternității. Dar pentru un om, respectiv pentru o generație, trei decenii înseamnă foarte mult. Practic înseamnă totul, atunci când nu se dă uitării faptul că, aproximativ aceeași generație, a fost silită în perioada antedecembristă să-și sacrifice tinerețea, energia și idealurile atotumane întru Continuă lectura

EUGEN DORCESCU: ION ARIEȘANU. IN MEMORIAM

Îl prohodim astăzi, 5 noiembrie 2019, pe ION ARIEŞANU (8 septembrie 1930 – 1 noiembrie 2019), un important scriitor român, un ilustru scriitor timişorean, un om şi un prieten desăvârşit.

În numele şi în amintirea unei frăţietăţi literare şi umane de mai multe decenii, mă încumet a-i schiţa, acum, la catafalc, în prea puţine şi prea slabe cuvinte, exemplarul portret. Fiindcă tot ce a fost şi tot ce a făcut Ion Arieșanu, marele meu prieten, de-a lungul îndelungatei şi bogatei sale vieţuiri pământeşti, s-a situat, esențialmente, sub semnul excelenței. Ceea ce, eventual, a putut părea umbră nu a fost decât intensitatea luminii. Continuă lectura

Lia Ruse: Ce agale vii, toamnă

Ce agale vii – toamnă frumoasă-
Trecându-ți pragul vremii uneori,
Timpul te-aduce așa luxoasă
Că parcă ai intra în sărbători!
Acum, năvălesc frunze vopsite
Roșii, galbene, verzi și cafenii
Pe tandrețea clipelor pripite,
Să te prindă doru-n fotografii… Continuă lectura

Victor Ravini – Avangarda literară din Occident și folclorul românesc

Tocmai căzuse regimul de la București. Eram în Suedia de patru ani. Nu avusesem când să urmăresc la televizor împușcăturile, pentru că dimineața urmam liceul la rând cu puștimea veselă. După-amiaza îmi făceam temele pentru acasă, ceea ce n-am făcut niciodată în liceu, la Caracal. Noaptea munceam la banda de montaj la Volvo, iar în weekend făceam ore suplimentare, întrucât mi le plăteau dublu. Dar nu numai de asta mă simțeam mai bine la muncă decât acasă — defect ereditar ce se manifestă și la alți români, dar nu chiar la toți. Pe 4 ianuarie 1990, seara, când să plec la fabrică, hop! în ușă un necunoscut, îmbrăcat în gri. Bine că nu era îmbrăcat în negru. S-a prezentat: Arne Continuă lectura

Iurie Brașoveanu – Legământ

Iurie Brasoveanu

O piramidă înaltă surpată e de vânturi,
Căci veacuri dăinuiră în ale ei adâncuri.
E cupă de balsamuri cu lacrima de floare
Scăldată în nisipuri în nopțile cu soare. Continuă lectura

Dorel Schor – O nuntă de milionari

– Domnule, aş avea o rugăminte… Tot scrii matale la ziar, te-aş ruga să scrii şi despre o nuntă, ar fi foarte interesant. Aşa o nuntă la care am fost eu alaltăieri încă nu am văzut, cu toate că am mai fost în viaţa mea la câteva nunţi…
– Să vă fie de bine. Şi ce v-a impresionat?
– Vezi? Asta-i întrebarea! Poţi să scrii că m-a impresionat şi meniul, şi câţi invitaţi au fost, şi orchestrele, că erau două, şi florile care atârnau din tavan, şi ce toalete aveau doamnele, şi ce frumoasă era mireasa, şi ce înalt şi zâmbăreţ era mirele, şi cum s-au dat cadouri sub formă de cecuri cu multe zerouri, şi cum s-a servit întâi un fel de compot şi mai la urmă friptura, şi câte altele. Era o nuntă de milionari! Continuă lectura

Galina Martea – Literatura română în cultura universală

 

Literatura, ca mijloc de exprimare în formă scrisă, s-a regăsit printre cele mai supreme valori ale vieții umane și anume: acele valori care se suprapun în mod direct cu necesitățile spirituale ale ființei umane, necesități spirituale ce impun omului dorința de a comunica continuu cu lumea infinită a cunoașteriii din timp și spațiu. Dacă conform dicționarului explicativ al limbii române termenul de Literatură este considerat „ca artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba sau, în același timp, fiind și totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social, ale unui individ etc., sau și totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu”; Continuă lectura

Titi Nechita – Drum printre amintiri

Deschid puțin geamul mașinii doar atât cât să simt adierea în timp ce ochii dau ocol orizontului din față până ce zăresc printre ogoare, în stânga șoselei, undeva peste calea ferată ce merge alături de ceva vreme, dealul de la Rugină, cap de sat și imaș pentru vite, ridicat nu prea mult deasupra orizontului ca o țintă în cătarea privirii, ce-și oglindea cândva înălțimea în iazul de la poale, către sat, atunci când soarele își trimetea întâiele raze ale dimineții dănțuind peste imașul verde și ostoindu-și arșița în limpezimea apei de sub culme. Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

NASUL MARE

* La unele flori ceea ce miroase e frunza.
* Conjugală: Vezi să nu răceşti că după aia mă molipseşti şi pe mine.
* Explicaţia cea mai simplă e cea mai bună.
* La un păhărel, graniţa dintre Don Juan şi Schopenhauer se şterge pe nesimţite.
* Prostia se plăteşte, dar uneori te mai poţi tocmi.
* Articolul era scris greşit, aşa că l-am tradus noi cum trebuie…
* Câştigă cel care ştie să piardă.
* Dacă feciorii nu te sună e semn că n-au nevoie de nimic. Continuă lectura

Dorel Schor – schiță

MINUNEA DIN COPAC

De obicei, cam către seara, familia Iliescu iese la plimbare cu copiii cei mici. Cel mai potrivit loc, ferit de automobile şi de alte pericole, este părculeţul de lângă blocul nostru, cu un mic teren de joacă, cu bănci şi câţiva copaci bătrâni. Pentru copii şi pentru pensionari e grozav. Numai că iată ce s-a întâmplat zilele astea…
Eliahu Iliescu a aruncat o minge cu scopul ca s-o prindă prichindeii, a calculat greşit sau poate a fost o pală de vânt şi mingea a nimerit în frunzişul unui castan.
Şi oricât s-au străduit, nu au reuşit s-o dea jos. Haim Nasgâtaşvili care era pe aproape s-a oferit să-i ajute cu bastonul lui, cu măciulie argintată, pe care îl purta mândru, de Continuă lectura

OAMENI ŞI ANIMALE schiţă umoristică de Dorel Schor

Cearta dintre Boris Glazpapier şi dentistul Kleinergrois a început într-o seară, la un pahar de bere, de la un fleac atât de puţin important încât a doua zi aproape nimeni nu-şi mai amintea exact amănuntul. Fapt este că, puţin înfierbântaţi de ceartă, uzaţi de căldura zilei şi cu nervii răsuciţi, cei doi au depăşit motivul iniţial şi şi-au aruncat tot felul de epitete, au ridicat tonul şi, la un moment dat, şi-au complimentat nevestele şi căţeii…
– Javra dumitale latră la patru dimineaţa, a strigat Boris. Ruşine!
– Poate a dumitale, a replicat dentistul. Nu a mea… Continuă lectura

Ioan Miclău-Gepianu: SUB ZODIACUL MIORIȚEI

 

Portret
(versiune nouă)

Peste-un fir de iarbă verde,
Și un rai cu râuri multe,
Cerul albătriu își prinde,
Zarea sa din pânze scumpe!

Zâmbet sfânt al libertății,
Ingrijind o căprioară,
Vis prea drag singurătății,
Unde geniul coboară! Continuă lectura

In Memoriam – 20 ani de la moartea lui Ioan Corneliu Vasiliu (1931 – 1999) – Dansator si Coregraf

Nascut la Voinesti in judetul Covasna, ca fiul cantorului de la biserica ortodoxa, ia legatura deja din copilarie cu muzica. Dupa scoala se inscrie la Facultatea de Filologie – Filozofie unde dupa circa doi ani este dat afara de noul regim comunist. Atras de dans devine mai intai dansator in mai multe formatii de dansuri populare, iar mai apoi instructor-antrenor de dansuri populare. La inceputul anilor ´ 60 preia ca si intructor formatia de dansuri populare “Poienita” de la Centrul Cultural REDUTA din Brasov pe Continuă lectura