Dorel Schor – ziceri

ÎNTR-O URECHE

*   Cine se crede de neinlocuit trebuie înlocuit.
*   Funia stă verticală numai când atârnă de sus.
*   Să trecem în revistă realizările noastre… Sau, mai bine, în ziar !
*   DUS întors înseamnă SUD.
*   Unii bărbaţi au bani datorită soţiilor, alţii au soţii datorită banilor (E. Taylor).
*   Scriitorul X e laureatul unui concurs…. De împrejurări.

Continuă lectura

Dorel Schor – schițe

DOLEANŢE ROMANTICE

Nu era foarte târziu… Era abia trecut de zece seara, după orarul de vară, dar Menaşe şi Rozica se şi băgaseră în pat pentru că el vroia să citească ziarul, iar ea nu avea ce să vadă la televizor. Menaşe era bine cufundat în lectură, tocmai apăruse un precalcul despre majorările de salarii, cu un tabel brutto şi netto, dar Rozica se plictisea de moarte, la ora aceea nu mai putea telefona nimănui, somn încă nu-i era, ce putea să facă?
Îl privi pe Menaşe dintr-o parte… Constată că părul i se rărea în creştet, avea câteva riduri Continuă lectura

Ionuț Isac: Note la aniversări academice clujene. Despre întemeierea ideii de națiune în viziunea lui Dumitru D. Roșca

Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj la data de 1 februarie 1920, prin decretul Regelui Ferdinand I, a reprezentat un moment de mare importanță pentru cercetarea istoriei Transilvaniei și a României, în contextul reorganizării vieții academice naționale după Primul Război Mondial. „El aparține creațiilor instituționale românești ale primilor ani de după Marea Unire din 1918, când energiile provinciei intracarpatice afluiau în marele curent spiritual al României Întregite, aflată în plin proces de modernizare și democratizare, de consolidare a legăturilor cu civilizația europeană” (1). La 1 februarie 2020, Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca – legatarul testamentar al Institutului de Istorie Națională – își va sărbători Centenarul. Continuă lectura

in memoriam Doina Enea… ,,Te iubim până la cer şi înapoi!”

Doina-Enea-in-memoriam-650x775

,,O floare, o poezie şi-un zâmbet,
Iluminau privirea ta măiastră.
Slăbiţi, neputincioşi rămânem…
Te vom iubi mereu Doiniţa noastră.” (Radu Enea)

Astăzi am condus-o pe ultimul drum pe cea care a fost o fiică, soră, mamă, soţie, prietenă cum foarte rar întâlnim în societatea de azi. Domnica Enea s-a născut pe data de 23 februarie 1965, la Roman, într-o familie numeroasă.
Studiile primare le-a urmat la Roman, apoi la Piatra Neamț, liceul Calistrat Hogaş, a urmat Facultatea de Relații Publice şi Internaţionale, Galaţi, terminând cu media 9,73 în anul 2017. A fost cea mai frumoasă şi împlinită zi, cea în care a primit diploma de absolvent.
A lucrat o perioadă scurtă în învăţământ, fiind foarte prietenoasă şi apropiată de copii.
A devenit mamă în anul 1989, crescând cu multă dragoste şi devotament pe Răducu, copilul ei ,,minunea cu ochii verzi”, comoara care îi va lumina viaţa şi sufletul. Continuă lectura

Lia Ruse – La 101 ani

Atâta vreme s-a pârguit gândul!…
Îngemănați în aceeași simțire,
Cu idei mari repetate de-a rândul
S-a pornit la Alba, pentru Unire…
Spre ideal pe treptele Unirii
Se fluturau steaguri în bucurie
Dorind din răsputeri normalul firii.
(De fapt, toți frații adunați pe glie)… Continuă lectura

Minunatul spirit al Crăciunului cu „Il Divo”

Glorie lui Dumnezeu în înălțimile de sus și pe pământ pace printre oamenii bunăvoinței.”
– Luca 2:14.

În această lună noiembrie a anului 2019 cvartetul Il Divo a poposit în orașe din Statele Unite, iată, în Durham, statul Carolina de Nord, la Centrul Artelor Performante (DPAC), vineri, 29 noiembrie 2019.
De la deschiderea sa în 2008, DPAC (Durham Performing Arts Center) a devenit centrul de divertisment live din Carolina de Nord. Recunoscut pentru designul său modern, DPAC are 2.700 de locuri pentru spectatori.
Ne-am deplasat din orașul Raleigh, în orașul apropiat – Durham, pentru a viziona spectacolul nou al formațiunii „Il Divo” care și-a anunțat prezena cu „A Holiday Song Celebration”. Continuă lectura

Constantin Enianu: Metamorfozele Europei

Christopher Clark, istoric la Cambridge, născut în Australia, a fost mereu fascinat de diversitatea uimitoare a Europei, după cum el însuși mărturisește în cinci documentare artistice de televiziune de pe VIASAT HISTORY, cu titlul original „The Story of Europe”, regizate de Gero von Boehm, specificând că multe aspecte ale lumii își au sorgințile și devenirile în și din Europa. „Vreau să vă împărtășesc marea epopee a acestui continent și pe parcurs, sper să redescopăr eu însumi minunile sale.”(Christopher Clark)(*)
Nașterea Europei începe acum 135 de milioane de ani. Asia, față de care acest mic Continuă lectura

Marta-Polixenia MATEI (BEȘCUCĂ): Acoladele-n major

Timișoara

„TI-MI-ȘOA-RA!… TI-MI-ȘOA-RA!!… TI-MI-ȘOA-RA!!!”

Se scanda în piață, se scanda pe străzi, televizorul aducând vuietul în auz… sângele dădea în clocot, eram copil pe atunci, aveam ceva mai mult de 12 ani, dar percepeam acel „acolo se întâmplă ceva” într-un anume fel. Strada năvălea peste simțurile mele și, deși la celălalt capăt de țară, Timișoara îmi zguduia toată ființa.

ACOLO, scânteia a incendiat până și firul de praf și de ACOLO, țării i-au crescut și aripi și picioare și ȚARA a început să se miște, iar vâlvătaia s-a ridicat odată cu ea. Îi simțeam mirosul, îi vedeam licăririle, îi adulmecam dogoarea fierbinte la sute de kilometri distanță. Continuă lectura

Dumitru MNERIE: Acolade la… „Acolade…” – pe diagonală

(Nota editorului)

Dumitru-Mnerie-247x300

Lucrarea „TIMIȘOARA – Acolade peste timp” se dorește a fi interesantă de citit și de înțeles de cât mai mulți, conținând un mesaj trimis pe diagonala țării, dar și un omagiu adus eroilor-martiri căzuți în zilele Revoluției române din 1989, un semn de respect și considerație pentru cei care au crezut în idealurile Revoluției pornite de la Timișoara. Continuă lectura

Adrian Botez – Zarva Zarafilor (Poezii)

BOLI

scoate Crai Nou din creion :
oreion

afiș de pus în rai :
guturai Continuă lectura

Victor Ravini – Încă o crimă perfectă

Cine a zis că nu există crime perfecte? Ba există. Vreți să faceți o crimă perfectă? Vă spun eu cum să procedați. Am experiență. Am făcut mai multe crime perfecte. Metoda mea de a ucide vrăjmașii nu lasă niciun fel de urme sau probe juridice. Nimeni nu a putut să mă acuze cu nimic, deși toți au știut cauza morții ălora. Nu am avut niciun fel de neplăceri. Aș putea să scriu un manual cu lecții pentru făcut crime perfecte, spre binele umanității. Hai că vă spun cum am acționat și în ce context de împrejurări. Puteți aplica metoda mea și vă garantez că nu veți avea neplăceri juridice, ci mulțumiri din partea multora. Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

TITANIC

* Eu am dreptate întotdeauna. Uneori mi se dă, alteori îmi iau singur.
* Dacă nu poţi face ceva, foarte probabil că poţi face altceva.
* Bunul simţ nu costă mai nimic…
* Aparenţele înşeală… Dar parcă numai aparenţele!?
* Adesea căutăm fericirea cum ne căutăm ochelarii când îi avem pe nas (Andre Maurois).
* Degeaba întorci paltonul după cum bate vântul…
* Sacul şi petecul îşi schimbă rolurile prin rotaţie.
* Orice şef este subalternul cuiva. Continuă lectura

Dorel Schor – A promite e nobil

– Ştii la ce m-am gândit? m-a întrebat într-o dimineaţă soţia.
Tocmai încercam să mă trezesc, aşa că am răspuns foarte sincer:
– Habar n-am…
– M-am gândit, a continuat ea imperturbabil, că a venit momentul să ne cumpărăm un un super-frigider american, cu reostat şi termostat.
– Chestia aia de doi metri? Păi unde vrei să-l punem, că în bucătăria noastră nici nu intră, doar dacă renunţăm la un perete… Continuă lectura

Vavila Popovici – Lupta cu prostia

Nu este o rușine să te naști prost, rușine e să mori prost.” – Marin Sorescu

A fost o săptămână a lunii noiembrie plină de evenimente. Președintele țării a avut, și mai are, de luptat pentru a da în vileag și a stăvili efectelor prostiei. Nu este o luptă ușoară, având în vedere faptul că prostul / proștii au un mare avantaj față de omul deștept: este / sunt întotdeauna mulțumit / mulțumiți de el / ei însuși / înșiși, fiind convins / convinși că are / au întotdeauna dreptate, beneficiind inconștient de afirmația subtilă a lui Napoleon Bonaparte, cum că prostia nu este un handicap în politică. Continuă lectura

Istoria militară a orașului Roman (1831-1947)

Istoria militara a orasului Roman 1831-1947

Cuvânt înainte

Cu patru ani în urmă, la 7 mai 2015, tânărul istoric Sorin GRUMUȘ lansa la Cercul Militar Roman prima lucrare de sinteză din viața sa, un volum de 250 pagini, cu o documentare consistentă în arhive, biblioteci și pe teren, intitulată Istoricul Regimentului 14 Dorobanți „Roman” (1872- 1944), care s-a tipărit la Editura Centrului-Tehnic Editorial al Armatei, București.
La lansare, istoricul Sorin Grumuș a informat asistența că „lucrează intens” la o lucrare de sinteză „de circa două volume” intitulată Istoria
militară a orașului Roman (1831-1947). Mulți dintre cei prezenți au primit
sceptici informația. Să scrii istoria unui oraș ca Roman – una din cele mai mari Continuă lectura

George PETROVAI: Cu Klaus, Vio și-alte nume suntem de pomină în lume!

Anul acesta, în luna decembrie, vor fi 30 de ani bătuți pe muchie de postdecembrism, adică 10 ani peste umilitoarea (la acea vreme) previziune brucaniană și 10 ani sub necesara pribegie a evreilor biblici prin pustie, până la totala dispariție a mereu cârtitoarei generații scoasă de Moise din robia Faraonului.
Sigur, treizeci de ani constituie un fleac la scara unei istorii multimilenare, precum cea a urmașilor daco-geților de pe aceste meleaguri, și reprezintă mai puțin decât un strop de apă (stropul efemerității umane) în raport cu oceanul eternității. Dar pentru un om, respectiv pentru o generație, trei decenii înseamnă foarte mult. Practic înseamnă totul, atunci când nu se dă uitării faptul că, aproximativ aceeași generație, a fost silită în perioada antedecembristă să-și sacrifice tinerețea, energia și idealurile atotumane întru Continuă lectura

EUGEN DORCESCU: ION ARIEȘANU. IN MEMORIAM

Îl prohodim astăzi, 5 noiembrie 2019, pe ION ARIEŞANU (8 septembrie 1930 – 1 noiembrie 2019), un important scriitor român, un ilustru scriitor timişorean, un om şi un prieten desăvârşit.

În numele şi în amintirea unei frăţietăţi literare şi umane de mai multe decenii, mă încumet a-i schiţa, acum, la catafalc, în prea puţine şi prea slabe cuvinte, exemplarul portret. Fiindcă tot ce a fost şi tot ce a făcut Ion Arieșanu, marele meu prieten, de-a lungul îndelungatei şi bogatei sale vieţuiri pământeşti, s-a situat, esențialmente, sub semnul excelenței. Ceea ce, eventual, a putut părea umbră nu a fost decât intensitatea luminii. Continuă lectura

Lia Ruse: Ce agale vii, toamnă

Ce agale vii – toamnă frumoasă-
Trecându-ți pragul vremii uneori,
Timpul te-aduce așa luxoasă
Că parcă ai intra în sărbători!
Acum, năvălesc frunze vopsite
Roșii, galbene, verzi și cafenii
Pe tandrețea clipelor pripite,
Să te prindă doru-n fotografii… Continuă lectura

Victor Ravini – Avangarda literară din Occident și folclorul românesc

Tocmai căzuse regimul de la București. Eram în Suedia de patru ani. Nu avusesem când să urmăresc la televizor împușcăturile, pentru că dimineața urmam liceul la rând cu puștimea veselă. După-amiaza îmi făceam temele pentru acasă, ceea ce n-am făcut niciodată în liceu, la Caracal. Noaptea munceam la banda de montaj la Volvo, iar în weekend făceam ore suplimentare, întrucât mi le plăteau dublu. Dar nu numai de asta mă simțeam mai bine la muncă decât acasă — defect ereditar ce se manifestă și la alți români, dar nu chiar la toți. Pe 4 ianuarie 1990, seara, când să plec la fabrică, hop! în ușă un necunoscut, îmbrăcat în gri. Bine că nu era îmbrăcat în negru. S-a prezentat: Arne Continuă lectura

Iurie Brașoveanu – Legământ

Iurie Brasoveanu

O piramidă înaltă surpată e de vânturi,
Căci veacuri dăinuiră în ale ei adâncuri.
E cupă de balsamuri cu lacrima de floare
Scăldată în nisipuri în nopțile cu soare. Continuă lectura

Dorel Schor – O nuntă de milionari

– Domnule, aş avea o rugăminte… Tot scrii matale la ziar, te-aş ruga să scrii şi despre o nuntă, ar fi foarte interesant. Aşa o nuntă la care am fost eu alaltăieri încă nu am văzut, cu toate că am mai fost în viaţa mea la câteva nunţi…
– Să vă fie de bine. Şi ce v-a impresionat?
– Vezi? Asta-i întrebarea! Poţi să scrii că m-a impresionat şi meniul, şi câţi invitaţi au fost, şi orchestrele, că erau două, şi florile care atârnau din tavan, şi ce toalete aveau doamnele, şi ce frumoasă era mireasa, şi ce înalt şi zâmbăreţ era mirele, şi cum s-au dat cadouri sub formă de cecuri cu multe zerouri, şi cum s-a servit întâi un fel de compot şi mai la urmă friptura, şi câte altele. Era o nuntă de milionari! Continuă lectura

Galina Martea – Literatura română în cultura universală

 

Literatura, ca mijloc de exprimare în formă scrisă, s-a regăsit printre cele mai supreme valori ale vieții umane și anume: acele valori care se suprapun în mod direct cu necesitățile spirituale ale ființei umane, necesități spirituale ce impun omului dorința de a comunica continuu cu lumea infinită a cunoașteriii din timp și spațiu. Dacă conform dicționarului explicativ al limbii române termenul de Literatură este considerat „ca artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba sau, în același timp, fiind și totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social, ale unui individ etc., sau și totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu”; Continuă lectura

Titi Nechita – Drum printre amintiri

Deschid puțin geamul mașinii doar atât cât să simt adierea în timp ce ochii dau ocol orizontului din față până ce zăresc printre ogoare, în stânga șoselei, undeva peste calea ferată ce merge alături de ceva vreme, dealul de la Rugină, cap de sat și imaș pentru vite, ridicat nu prea mult deasupra orizontului ca o țintă în cătarea privirii, ce-și oglindea cândva înălțimea în iazul de la poale, către sat, atunci când soarele își trimetea întâiele raze ale dimineții dănțuind peste imașul verde și ostoindu-și arșița în limpezimea apei de sub culme. Continuă lectura

Dorel Schor – ziceri

NASUL MARE

* La unele flori ceea ce miroase e frunza.
* Conjugală: Vezi să nu răceşti că după aia mă molipseşti şi pe mine.
* Explicaţia cea mai simplă e cea mai bună.
* La un păhărel, graniţa dintre Don Juan şi Schopenhauer se şterge pe nesimţite.
* Prostia se plăteşte, dar uneori te mai poţi tocmi.
* Articolul era scris greşit, aşa că l-am tradus noi cum trebuie…
* Câştigă cel care ştie să piardă.
* Dacă feciorii nu te sună e semn că n-au nevoie de nimic. Continuă lectura

Dorel Schor – schiță

MINUNEA DIN COPAC

De obicei, cam către seara, familia Iliescu iese la plimbare cu copiii cei mici. Cel mai potrivit loc, ferit de automobile şi de alte pericole, este părculeţul de lângă blocul nostru, cu un mic teren de joacă, cu bănci şi câţiva copaci bătrâni. Pentru copii şi pentru pensionari e grozav. Numai că iată ce s-a întâmplat zilele astea…
Eliahu Iliescu a aruncat o minge cu scopul ca s-o prindă prichindeii, a calculat greşit sau poate a fost o pală de vânt şi mingea a nimerit în frunzişul unui castan.
Şi oricât s-au străduit, nu au reuşit s-o dea jos. Haim Nasgâtaşvili care era pe aproape s-a oferit să-i ajute cu bastonul lui, cu măciulie argintată, pe care îl purta mândru, de Continuă lectura

OAMENI ŞI ANIMALE schiţă umoristică de Dorel Schor

Cearta dintre Boris Glazpapier şi dentistul Kleinergrois a început într-o seară, la un pahar de bere, de la un fleac atât de puţin important încât a doua zi aproape nimeni nu-şi mai amintea exact amănuntul. Fapt este că, puţin înfierbântaţi de ceartă, uzaţi de căldura zilei şi cu nervii răsuciţi, cei doi au depăşit motivul iniţial şi şi-au aruncat tot felul de epitete, au ridicat tonul şi, la un moment dat, şi-au complimentat nevestele şi căţeii…
– Javra dumitale latră la patru dimineaţa, a strigat Boris. Ruşine!
– Poate a dumitale, a replicat dentistul. Nu a mea… Continuă lectura

Ioan Miclău-Gepianu: SUB ZODIACUL MIORIȚEI

 

Portret
(versiune nouă)

Peste-un fir de iarbă verde,
Și un rai cu râuri multe,
Cerul albătriu își prinde,
Zarea sa din pânze scumpe!

Zâmbet sfânt al libertății,
Ingrijind o căprioară,
Vis prea drag singurătății,
Unde geniul coboară! Continuă lectura

In Memoriam – 20 ani de la moartea lui Ioan Corneliu Vasiliu (1931 – 1999) – Dansator si Coregraf

Nascut la Voinesti in judetul Covasna, ca fiul cantorului de la biserica ortodoxa, ia legatura deja din copilarie cu muzica. Dupa scoala se inscrie la Facultatea de Filologie – Filozofie unde dupa circa doi ani este dat afara de noul regim comunist. Atras de dans devine mai intai dansator in mai multe formatii de dansuri populare, iar mai apoi instructor-antrenor de dansuri populare. La inceputul anilor ´ 60 preia ca si intructor formatia de dansuri populare “Poienita” de la Centrul Cultural REDUTA din Brasov pe Continuă lectura

Virgil Răzeșu – Scuzați, monsieur Maurice!

Nu, să nu credeți că numai noi românii dăm pe dinafară cu ciudățeniile, strâm¬bele și boacănele. Ba, dacă arunci ochii prin ogrăzile altora, parcă-parcă îți mai domolești ciuda pe conaționalii tăi.
Ian auziți una neauzită, oameni buni !
Undeva prin Hexagon, națiunea cea mai civilizată și mai subțire a pla¬netei, care a dat lumii atâtea și atâtea nume de oameni mari, unul și unul, de la Ludovic al XIV-lea la De Gaulle, de la Voltaire și Napoleon la Macron și câți alții care au lăsat urme adânci în istorie, artă, cultură și educație – de știință ce să mai vorbim – s-a petrecut o întâmplare Continuă lectura

Galina Martea: Floare Albastră – publicație în memoria marelui Eminescu

Revista Floare Albastra

Fondată de Centrul Cultural Spiritual Văratic din județul Neamț – supranumit și „Lăcașul Culturii Eminesciene”, recent a fost publicat primul număr al Revistei de Literatură, Arte și Spiritualitate „Floare Albastră” (anul I, ianuarie – decembrie 2018), redactor șef fiind minunatul și talentatul om de cultură Emilia Țuțuianu (fondatorul revistei, poet, prozator, publicist, editor). Într-o formulă desăvârşită, revista în cauză este realizată în memoria marelui scriitor Mihai Eminescu, dar, în același timp, este și o dedicație în semn de omagiu pentru marile personalități ale neamului românesc, personalități distincte care de-a lungul timpului au promovat și au dezvoltat cultura românească. Totodată, revista este o deschidere către cultul religios al creștinismului ortodox la baza căreia este prezent factorul ideal al existenței umane – spiritul și bogăția spirituală, în contextul dat Emilia Țuțuianu menționând: „Noua cale de comunicare, vor fi paginile revistei Floare Albastră, apărută sub egida Centrului Cultural Spiritual Văratic, o zidire prin cuvânt a Continuă lectura

Maria Diana Popescu: Emilia Ţuţuianu – „Pentru tine, când vei veni…”

Psihologul Emilia Ţuţuianu, spirit stăruitor în bine şi frumos, pune în circuitul literar un mic seif cu sculpturi ornamentale, filigrane de ordin senzorial sau intelectual, inserate într-o complexă ordine poetică, un dulce-amar-incitant dialog între sinele poetic şi lumea dinafară. Cît de consecventă este poeta cu sine însăşi, cît de supus şi delicat suprapune viaţa sa peste scris, vom desluşi în încercare sa de a ne înfăţişa, prin versuri de fineţe, ceea ce se întîmplă în intimitatea – de atîtea ori dureroasă şi dramatică – sufletului omenesc. Cartea de poeme, ediţie bilingvă „Pentru tine, când vei veni”, „For you when you come …” (traducere în limba engleză – Dianu Sfrijan), Editura „Singur”, invită cititorul să se Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Lansare de carte Editura Muşatinia la Bruxelles – scriitoarea Veronica Balaj

affiche - FR-NL

Editura Muşatinia a fost invitată la Casa de Cultură Belgo-Română din capitala Uniunii Europene, la prezentarea cărții scriitoarei și jurnalistei Veronica Balaj, Stampe imaginare. Au participat doamna Miu Mihaela Cosmina, Ministru Consilier a României la UE Bruxelles, doamna europarlamentar Maria Grapini şi doamna director al Casei de Cultură Belgo-română, Carmen Drăghici Hopârtean, în prezența unor iubitori de carte românească. Un eveniment cultural printre multe alte remarcabile activități pe care le desfășoară această instituţie în plan cultural şi educațional.
Felicitările mele din inimă pentru această instituţie care realizează o remarcabilă punte de legătură culturală dintre Belgia și România! Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Azi pentru mâine / Today for Tomorrow

Am din ce în ce mai des strania senzație că navigăm într-o mare de lume cu oameni pustii. Pustiiți parcă de valorile umane: respectul, integritatea, înțelepciunea, iubirea, bunătatea, generozitatea, încrederea, prietenia… Unde greșim? Unde și când le-am rătăcit și ne-am rătăcit? De ce privim în gol, plini de lehamitea molozului din care vrem să răzbim și din care încercăm să mai salvăm, cât putem și cum putem, lucruri, amintiri, valori, identitatea noastră ca popor? Multe din câte se-ntâmplă azi nu ne reprezintă, dar câți dintre noi mai iau atitudine, cine mai încearcă să transmită prin puterea exemplului și cu ajutorul gesturilor nobile, altruiste, lipsite de orice așteptare a vreunei recompense, Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Nicoleta Nistoreanu şi …Iubirea din tăceri

Astăzi, 29 martie 2018, la Biblioteca G.T. Kirileanu, Piatra Neamţ va avea loc lansarea celui de-al doilea volum al publicistei Ţuca Toncu (Nicoleta Nistoreanu) : Iubirea din tăceri. Ca şi în primul volum – Realitatea mea neinventată – constatăm că materia epică este inspirată din experienţa existenţială a autoarei. Preocupată de poezie în tinereţe se întoarce la ceea ce Camil Petrescu ne mărturisea la începutul carierei sale: ,,e cuminte să faci poezie la 20 de ani şi filozofie la 40 de ani decât filozofie la 20 de ani şi poezie la 40 de ani”.
Autoarea se evidenţiază prin siguranţa stăpânirii expresivității limbajului – realizând cu Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Când „lacrima se face floare și împodobește amintirile”

aspazia otel petrescu

Un om, o viaţă

Plecarea dintre noi a doamnei Aspazia Petrescu, poetă şi scriitoare – n. 09.12.1923, Cotul Ostriţei, Cernăuţi – d.23.01.2018, Roman, Neamţ – a declanşat în sufletul meu o tristă dar duioasă şi nostalgică aducere aminte: povestiri depănate, la ceas de seară, cu 2 ani în urmă. Doream atunci să cunosc personalitatea profesorului Ilie Alexandru Barbu Petrescu, soţul domniei sale, cel care a format prima generaţie de contabili la Roman, ca profesor la Catedra de Ştiinţe comerciale (contabilitate) predând la acest liceu din 20 noiembrie 1936 până la 20 martie 1949, când sub sistemul comunist liceul se Continuă lectura

Emilia Țuțuianu – Miracol şi binecuvântare la Centrul Cultural Spiritual Varatic

În salonul Safta Brâncoveanu, de la demisolul Centrului Cultural Spiritual Varatic, a avut loc o întâlnire cu copii din satul Varatic, în debutul Sărbătorilor de iarnă, atmosfera de bucurie și veselie fiind generată de împodobirea bradului şi de venirea lui Moş Crăciun. Întâlnirea a început cu un moment de reculegere în amintirea doamnei Sheila Sfrijan, soţia ctitorului Dianu Sfrijan. S-a evocat personalitatea și rolul important avut de Sheila Sfrijan ca manager al bibliotecii din Manchester. De profesie bibliotecar, Sheila Sfrijan, a fost o profesionistă adevărată, ce s-a dedicat meseriei sale, din iubire pentru copii și din dragoste pentru tot ce este frumos, curat și drept. Sheila, în toate acțiunile sale emana o energie dătătoare de viață, fiind mereu în slujba binelui și ajutorării aproapelui, insuflând curaj celor dezorientați și dăruindu-se cu toată ființa în acțiuni în care credea. La biblioteca Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Rămas bun, Minodora Ursachi!

Minodora Ursachi

Poate această ultimă întâlnire cu un simbol al urbei Romanului să ne facă mai buni, mai înţelegători și mai umani, în aceste clipe când dictonul memento mori ne învăluie pe fiecare…
Există Demnitatea care nu ţine de șansă: acea atitudine morală de excepţie care ne distinge de ceilalţi, fiind destinată idealurilor nobile. Este acea preţuire ce ne înconjoară – de multe ori fără să ne dăm seama – prin această aureolă doamna Minodora Ursachi și-a câștigat respectul tuturor celor din jurul său.
Demnitatea a fost calitatea de căpătâi a domniei sale. Prin Demnitate și-a îndeplinit datoria, atât profesional cât și spiritual. Continuă lectura

Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…

E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc Continuă lectura

Gh. A.M. Ciobanu: Popas hyperionic la Varatic

GhAMCiobanu

,,De treci codrii de aramă…”
Și codrii au rămas în urmă.
Acum, în fața noastră, e-argintul sclipitor de-nțelepciune și-nvăluit în penumbra de vecernie monahală, a Varaticului.
Comunitatea cuvioaselor măicuțe de aici, își are alături, ,,peste drum”, un nou așezământ de suflet – ,,Centrul Cultural Spiritual” -dominat de personalitatea carpatică a Nemuritorului și mereu contemporanului nostru, Eminescu.
Alt Geniu fără pereche din Areopagul de altitudine al ființării Neamului nostru. Genii cărora Istoria i-a zămislit cu o singură dimensiune: Sublimii. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Eugen Dorcescu: Despre filia, agape, Eros / About philia, agape, Eros

Emilia Țuțuianu

Doamna Emilia Ţuţuianu aparţine acelor the happy few, despre care, pe urmele lui Shakespeare şi Goldsmith, vorbeşte Stendhal, definindu-i drept „âmes sensibles”. Doamna Emilia Ţuţuianu este, categoric, un „suflet sensibil”. După cum este, totodată, nu doar un individ uman, pur şi simplu, ci, mai cu seamă, o persoană, în accepţiunea pe care eu însumi, în smerenia mea, am conferit-o acestei noţiuni.
Anume: „Persoana este acel exemplar uman, purtător de excelenţă, care trăieşte pentru un ideal, care poartă cu sine şi sentimentul, dar şi cultul valorilor, care îşi recunoaşte necesităţi spirituale conştientizate”. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Iuliana Năstase-Onu – prezentul și trecutul multicultural, multietnic al orașului Roman

Oraşul Roman, prin amplasarea lui geografică pe o ruta comercială importantă, folosită din Evul Mediu până astăzi, prin arteră europeană E85, este cunoscut ca un centru economic, comercial şi cultural important al Moldovei de mijloc. În afară de români aici au trăit şi alte grupuri etnice stabilite în decursul veacurilor. Despre etniile care au convieţuit aici şi au format cultură şi personalitatea oraşului nostru muşatin o rog să ne vorbească pe dna Iuliana Năstase Onu.
– Stimată doamna Iuliana Năstase Onu vă invit la un dialog despre trecutul multicultural şi multietnic al oraşului Roman… Continuă lectura

,,N-a fost să fie”, autor Boris David – Editura Muşatinia

Daris Basarab - N-a fost sa fie...

Şansa şi bucuria de a întâlni un om ales – Boris David – cu realizări exemplare în plan profesional şi un inspirat poet, o asemăn unui curcubeu ivit după furtunile vremii care ne dă încă speranţă în oameni… Refugiat din Basarabia sudică, petrece anii tinereţii la Oradea, iar studenţia la Timişoara, unde o întâlneşte pe cea care va fi aleasa inimii sale – Margareta Kruch.
Cariera profesională îi este încununată de succes la Institutul de metale rare din Bucureşti unde realizează mai multe invenţii şi inovaţii. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Dincolo de timp…

Două asociații – Societatea Culturală George Radu Melidon și Asociația Cetatea Nouă – un singur scop: reafirmarea identității culturale romașcane

Sentimentul a precedat totdeauna reflexiunea şi a fost cel dintâi învăţător. Astăzi, 17 noiembrie 2015, am înţeles de ce Dante scria: ,,cu cât un lucru e mai desăvârşit, cu atât simte mai mult binele, dar şi durerea”.
17 noiembrie, o zi cu rezonanţe deosebite pentru cultura urbei muşatine a Romanului. Cu 130 de ani în urmă, în anul 1855, publicistul George Radu Melidon oferea o donaţie de carte comunei, pe atunci, Roman, constituindu-se în acest mod prima bibliotecă publică a comunităţii romaşcane. Continuă lectura

Eugen Dorcescu – Despre excelenţă

Intelectual subtil, foarte instruit, cu mare vocaţie şi generozitate culturală, cu iubire de carte, de cuvântul tipărit sau desenat pe fila virtuală a computerului (a întemeiat şi conduce o editură, Muşatinia, şi o revistă, Melidonium, este fondatoare a Societății Culturale George Radu Melidon din Roman, a realizat ample şi inteligente interviuri cu importante personalităţi etc.), Doamna Emilia Ţuţuianu se impune, concomitent, şi ca un înzestrat creator de literatură, aşa cum probează cele două volume de poezie publicate până în prezent: Flori de măr, 2002 şi În amurg, 2004. Am avut prilejul să-l citesc, de curând, pe cel de al doilea, apărut la Editura Timpul, din Iaşi, şi prefaţat, cu pricepere şi acurateţe, de Tudor Ghideanu. Un profil al autoarei ne oferă şi Ion Rotaru în O Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Dacoromână, Bucureşti 2009. Ceea ce urmează nu sunt altceva decât nişte simple însemnări, glose, ce mi-au însoţit şi încheiat Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Irimescu demiurgul de tăceri

Irimescu demiurgul de tăceri

Opera personalităţii artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor oraşului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.
Editura Muşatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte familiilor de notorietate: Lovinescu, Tatos, Ghițescu, Gorovei, Sadoveanu, Costăchescu, și altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Cultura cu… ochii iubirii

Iosif Haidu

Iubirea de arte şi literatură, iubirea pentru păstrarea memoriei înaintaşilor m-a făcut să iniţiez şi să fondez o asociaţie culturală, în parteneriat cu biblioteca locală din Roman, ce poartă numele distinsului om de cultură George Radu Melidon, având şi sprijinul unor oameni luminaţi şi deschişi dialogului cultural. Şi tot iubirea aceasta m-a dus la fondarea revistei Melidonium – ca reamintire peste timpuri a testamentului cărturarului romaşcan.
Am plecat la drum cu dorinţa firească de a promova valorile culturale locale romaşcane şi de a intra într-un dialog cultural cu iubitorii şi creatorii de valori spirituale din ţară şi diaspora, pentru crearea unor punţi culturale. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Omagiu cărturarului romaşcan George Radu Melidon

omagiu Melidonium George Radu Melidon

Dacă timpul nu există, ci doar viața pe care o trăim – pentru a lăsa ceva în urma noastră, semn că am existat – atunci putem spune că înfiinţarea Societății Culturale George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romaşcan, iniţiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuităţii şi conservării tezaurului cultural local. Continuă lectura

Maria Diana Popescu: Psihologul Emilia Ţutuianu, în spectacolul oamenilor culţi

Azi pentru maine

Plin de semnificaţii, copleşitor în frumuseţe, pilduitor şi profund, generator al unui ambient spiritual superior, imposibil de ignorat, de pe verticala timpului atrage în mod plăcut atenţia şi va intra în ritmul sufletesc al literaturii contemporane volumul de interviuri „Azi… pentru mâine„, apărut la Editura „EIKON” – Bucureşti, sub semnătura psihologului Emilia Ţuţuianu, directorul revistei Melidonium din Roman, Neamţ. Cele trei sute patruzeci şi două de pagini, cu personalităţi pregătite să supravieţuiască în vreme prin renumele dobândit, sînt o bunăvestire pentru autoare şi se bucură deja de un ecou neaşteptat printre cititori. Mica istorie a fiecărui intervievat şi în integralitate, compartimentările volumului, cu Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi

Fenomenul artistic romascan

Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968. Continuă lectura