Republica Populară Ucraineană și Republica Sovietică Ucraineană ─ două formațiuni statale antagonice, ambele ostile României
“Cine nu cunoaște istoria nu poate să înțeleagă prezentul și nu poate să prevadă viitorul.”
1. Încercările de înjghebare a unui stat ucrainean în perioada Primului Război Mondial.
Imediat după revoluția din februarie 1917, la 17 martie, la Kiev ucrainenii și-au proclamat autonomia în cadrul unei Rusii Federative, sub forma Republicii Populare Ucrainene(R.P.U.), cu o majoritate socialistă în Parlament (Rada Centrală). În noiembrie 1917 Rada a condamnat lovitura de Stat bolșevică din octombrie de la Petrograd.
Tiberiu Tudor, Enisala, Versuri, Editura Mușatinia, 2022
Un tur virtual prin cărările cetății medievale Enisala, arată, în chip transfigurat, un ținut arid, calcaros, împrejmuit de lacurile Dobrogei. Ziduri și bastioane, terenuri sinuoase care la prima vedere, nu oferă priveliștii nimic spectaculos. Și totuși, de unde vine misterul, magia acestei cetăți din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, construită cu scop militar de negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în Marea Neagră? Acest mister și-a propus să-l descifreze, împreună cu cititorul, în măsura posibilului, autorul Tiberiu Tudor.
Volumul beneficiază de o condiție grafică excelentă. Eleganță și sugestie. De altfel, nu este prima oară când editoarea, și ea poetă, Emilia Țuțuianu, secondată de Redactorul șef al Editurii ,,Mușatinia”, domnul Dorin Dospinescu, au dat la iveală cărți măiestrite cu aleasă inspirație. Probabil se merge pe ideea că, orice carte trebuie să fie personalizată și prin aspectul grafic. Ne duce gândul rapid către tipăriturile lucrate cu artă inegalabilă în vechile mânăstiri. Tehnica desigur a intrat în forță, modernizarea și-a pus amprenta și în acest domeniu. Fiecare epocă își are valențele sale tipografice, artistice, specificitatea sa. În esență, când arta este în atenție și în privința formatului literelor și a coperților, cartea induce un spor de interes. Nu doar comercial. În cazul de față, nu este acest caz. Mai degrabă o admirație discretă pe care o putem atașa versurilor. Deducem asta din faptul că, autorul nu lasă loc nici unei inserții în biografia sa. Optează pentru discreție totală. Cititorul nu știe dacă autorul scrie din pasiune, dacă ticluirea de poeme este o preocupare permanentă, îndelung exersată sau, o formulă de mărturisire a raportului său cu lumea la un anume moment. Categoric nu-i confortabilă vria aprecierilor, a catalogărilor a comparațiilor cu alți autori. Contează versul și felul cum acesta se arată a fi semn emoțional, semn de mărturisire, semn de trăire.
Este de mirare că, în tot războiul informațional/dezinformațional care însoțește conflictul armat din Ucraina, nimeni nu face referire la celebra carte, din 1996, a lui Samuel Huntington ─ Ciocnirea Civilizaţiilor şi Refacerea Ordinii Mondiale (The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order), unde Ucrainei i se acordă o analiză specială, care pune în evidență o bună parte dintre motivațiile conjuncturii geopolitice în care ne aflăm astăzi.
Baza legislativă a politicii ucrainene de deznaționalizare a românilor din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei
I.A doua zi după victoria “Euromaidanului” (revoluție după unii, lovitură de stat, după alții) și înlăturarea de la putere a președintelui ales, Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, Rada de la Kiev a abrogat legea 5029-VI/2012 „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat”, conform căreia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare.
“În aşteptarea viitorului moment prielnic independenţei, naţionalismul ucrainean se repliază – întărindu-se economic şi militar, precum şi prin expansiune teritorială – în cadrul Uniunii. În 1991, destrămarea Uniunii Sovietice va găsi Ucraina putere nucleară, cu ieşire strategică la Marea Neagră şi cu teritoriul substanţial mărit faţă de 1922 (în dauna României, Poloniei, Cehoslovaciei şi Rusiei).
Prima expansiune survine imediat după semnarea pactului Molotov – Ribbentrop. După ce, la 1 septembrie 1939, Germania invadase Polonia, la 17 septembrie Armata Roşie pătrunde în Polonia pe toată frontiera de est. Graniţele unionale ale R.S.S. Ucrainene sunt extinse spre est până la Vistula.
A doua expansiune este în dauna României şi este o urmare directă a pactului Ribbentrop – Molotov. Prin agresiunea din iunie 1940 asupra României, Uniunea Sovietică ocupă Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei şi ţinutul Herţa sunt înglobate R.S.S. Ucrainene; restul Basarabiei, împreună cu o parte din R.A.S.S. Moldovenească (transnistreană) formează Republica Socialistă Sovietică Moldovenească.
Al treilea moment de expansiune a Ucrainei este după cel de-al doilea război mondial, când părţi din Cehoslovacia antebelică, ocupate în 1939 de Ungaria, sunt anexate de Uniunea Sovietică şi incluse în graniţele R.S.S. Ucrainene.
În sfârşit, în 1954, ucraineanul Nikita Sergheevici Hruşciov, în calitatea sa de prim-secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, transferă Crimeea de la R.S.F.S. Rusă la R.S.S. Ucraineană, ca satisfacţie dată naţionalismului ucrainean la 300 ani de la Vossoedinenie (unireacu Rusia, decisă la 18 ianuarie 1654 de către Rada de la Pereiaslav).
E normal ca Ucraina să aibă <<serioase temeri legate de capacitatea ei de a supravieţui, de a se legitima ca stat şi defini ca identitate>>, când ea înglobează teritorii care au aparţinut României, Poloniei, Cehoslovaciei şi – deloc banal – Rusiei, când expansiunea ei teritorială este urmarea unui şir de agresiuni şi rapturi teritoriale ale Uniunii Sovietice, la careR.S.S.Ucraineanăa luat parte și cărora actuala Republică Ucraina le este beneficiară. Nu în ultimul rând, cadoul făcut de către Hruşciov R.S.S. Ucrainene, din teritoriile Rusiei istorice – Crimeea, perla Mării Negre – se dovedeşte a fi un dar otrăvit pentru Ucraina independentă.”
Din cartea :
„Istoria unei trădări naționale – Tratatul cu Ucraina”, Prof. Dr. Tiberiu Tudor, 2000.
Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi
Melidonium 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.