Galina Martea: Floare Albastră – publicație în memoria marelui Eminescu

Revista Floare Albastra

Fondată de Centrul Cultural Spiritual Văratic din județul Neamț – supranumit și „Lăcașul Culturii Eminesciene”, recent a fost publicat primul număr al Revistei de Literatură, Arte și Spiritualitate „Floare Albastră” (anul I, ianuarie – decembrie 2018), redactor șef fiind minunatul și talentatul om de cultură Emilia Țuțuianu (fondatorul revistei, poet, prozator, publicist, editor). Într-o formulă desăvârşită, revista în cauză este realizată în memoria marelui scriitor Mihai Eminescu, dar, în același timp, este și o dedicație în semn de omagiu pentru marile personalități ale neamului românesc, personalități distincte care de-a lungul timpului au promovat și au dezvoltat cultura românească. Totodată, revista este o deschidere către cultul religios al creștinismului ortodox la baza căreia este prezent factorul ideal al existenței umane – spiritul și bogăția spirituală, în contextul dat Emilia Țuțuianu menționând: „Noua cale de comunicare, vor fi paginile revistei Floare Albastră, apărută sub egida Centrului Cultural Spiritual Văratic, o zidire prin cuvânt a Continuă lectura

Reclame

Maria Diana Popescu: Emilia Ţuţuianu – „Pentru tine, când vei veni…”

Psihologul Emilia Ţuţuianu, spirit stăruitor în bine şi frumos, pune în circuitul literar un mic seif cu sculpturi ornamentale, filigrane de ordin senzorial sau intelectual, inserate într-o complexă ordine poetică, un dulce-amar-incitant dialog între sinele poetic şi lumea dinafară. Cît de consecventă este poeta cu sine însăşi, cît de supus şi delicat suprapune viaţa sa peste scris, vom desluşi în încercare sa de a ne înfăţişa, prin versuri de fineţe, ceea ce se întîmplă în intimitatea – de atîtea ori dureroasă şi dramatică – sufletului omenesc. Cartea de poeme, ediţie bilingvă „Pentru tine, când vei veni”, „For you when you come …” (traducere în limba engleză – Dianu Sfrijan), Editura „Singur”, invită cititorul să se Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Lansare de carte Editura Muşatinia la Bruxelles – scriitoarea Veronica Balaj

affiche - FR-NL

Editura Muşatinia a fost invitată la Casa de Cultură Belgo-Română din capitala Uniunii Europene, la prezentarea cărții scriitoarei și jurnalistei Veronica Balaj, Stampe imaginare. Au participat doamna Miu Mihaela Cosmina, Ministru Consilier a României la UE Bruxelles, doamna europarlamentar Maria Grapini şi doamna director al Casei de Cultură Belgo-română, Carmen Drăghici Hopârtean, în prezența unor iubitori de carte românească. Un eveniment cultural printre multe alte remarcabile activități pe care le desfășoară această instituţie în plan cultural şi educațional.
Felicitările mele din inimă pentru această instituţie care realizează o remarcabilă punte de legătură culturală dintre Belgia și România! Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Azi pentru mâine / Today for Tomorrow

Am din ce în ce mai des strania senzație că navigăm într-o mare de lume cu oameni pustii. Pustiiți parcă de valorile umane: respectul, integritatea, înțelepciunea, iubirea, bunătatea, generozitatea, încrederea, prietenia… Unde greșim? Unde și când le-am rătăcit și ne-am rătăcit? De ce privim în gol, plini de lehamitea molozului din care vrem să răzbim și din care încercăm să mai salvăm, cât putem și cum putem, lucruri, amintiri, valori, identitatea noastră ca popor? Multe din câte se-ntâmplă azi nu ne reprezintă, dar câți dintre noi mai iau atitudine, cine mai încearcă să transmită prin puterea exemplului și cu ajutorul gesturilor nobile, altruiste, lipsite de orice așteptare a vreunei recompense, Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Nicoleta Nistoreanu şi …Iubirea din tăceri

Astăzi, 29 martie 2018, la Biblioteca G.T. Kirileanu, Piatra Neamţ va avea loc lansarea celui de-al doilea volum al publicistei Ţuca Toncu (Nicoleta Nistoreanu) : Iubirea din tăceri. Ca şi în primul volum – Realitatea mea neinventată – constatăm că materia epică este inspirată din experienţa existenţială a autoarei. Preocupată de poezie în tinereţe se întoarce la ceea ce Camil Petrescu ne mărturisea la începutul carierei sale: ,,e cuminte să faci poezie la 20 de ani şi filozofie la 40 de ani decât filozofie la 20 de ani şi poezie la 40 de ani”.
Autoarea se evidenţiază prin siguranţa stăpânirii expresivității limbajului – realizând cu Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Când „lacrima se face floare și împodobește amintirile”

aspazia otel petrescu

Un om, o viaţă

Plecarea dintre noi a doamnei Aspazia Petrescu, poetă şi scriitoare – n. 09.12.1923, Cotul Ostriţei, Cernăuţi – d.23.01.2018, Roman, Neamţ – a declanşat în sufletul meu o tristă dar duioasă şi nostalgică aducere aminte: povestiri depănate, la ceas de seară, cu 2 ani în urmă. Doream atunci să cunosc personalitatea profesorului Ilie Alexandru Barbu Petrescu, soţul domniei sale, cel care a format prima generaţie de contabili la Roman, ca profesor la Catedra de Ştiinţe comerciale (contabilitate) predând la acest liceu din 20 noiembrie 1936 până la 20 martie 1949, când sub sistemul comunist liceul se Continuă lectura

Emilia Țuțuianu – Miracol şi binecuvântare la Centrul Cultural Spiritual Varatic

În salonul Safta Brâncoveanu, de la demisolul Centrului Cultural Spiritual Varatic, a avut loc o întâlnire cu copii din satul Varatic, în debutul Sărbătorilor de iarnă, atmosfera de bucurie și veselie fiind generată de împodobirea bradului şi de venirea lui Moş Crăciun. Întâlnirea a început cu un moment de reculegere în amintirea doamnei Sheila Sfrijan, soţia ctitorului Dianu Sfrijan. S-a evocat personalitatea și rolul important avut de Sheila Sfrijan ca manager al bibliotecii din Manchester. De profesie bibliotecar, Sheila Sfrijan, a fost o profesionistă adevărată, ce s-a dedicat meseriei sale, din iubire pentru copii și din dragoste pentru tot ce este frumos, curat și drept. Sheila, în toate acțiunile sale emana o energie dătătoare de viață, fiind mereu în slujba binelui și ajutorării aproapelui, insuflând curaj celor dezorientați și dăruindu-se cu toată ființa în acțiuni în care credea. La biblioteca Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu: Rămas bun, Minodora Ursachi!

Minodora Ursachi

Poate această ultimă întâlnire cu un simbol al urbei Romanului să ne facă mai buni, mai înţelegători și mai umani, în aceste clipe când dictonul memento mori ne învăluie pe fiecare…
Există Demnitatea care nu ţine de șansă: acea atitudine morală de excepţie care ne distinge de ceilalţi, fiind destinată idealurilor nobile. Este acea preţuire ce ne înconjoară – de multe ori fără să ne dăm seama – prin această aureolă doamna Minodora Ursachi și-a câștigat respectul tuturor celor din jurul său.
Demnitatea a fost calitatea de căpătâi a domniei sale. Prin Demnitate și-a îndeplinit datoria, atât profesional cât și spiritual. Continuă lectura

Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…

E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc Continuă lectura

Gh. A.M. Ciobanu: Popas hyperionic la Varatic

GhAMCiobanu

,,De treci codrii de aramă…”
Și codrii au rămas în urmă.
Acum, în fața noastră, e-argintul sclipitor de-nțelepciune și-nvăluit în penumbra de vecernie monahală, a Varaticului.
Comunitatea cuvioaselor măicuțe de aici, își are alături, ,,peste drum”, un nou așezământ de suflet – ,,Centrul Cultural Spiritual” -dominat de personalitatea carpatică a Nemuritorului și mereu contemporanului nostru, Eminescu.
Alt Geniu fără pereche din Areopagul de altitudine al ființării Neamului nostru. Genii cărora Istoria i-a zămislit cu o singură dimensiune: Sublimii. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Eugen Dorcescu: Despre filia, agape, Eros / About philia, agape, Eros

Emilia Țuțuianu

Doamna Emilia Ţuţuianu aparţine acelor the happy few, despre care, pe urmele lui Shakespeare şi Goldsmith, vorbeşte Stendhal, definindu-i drept „âmes sensibles”. Doamna Emilia Ţuţuianu este, categoric, un „suflet sensibil”. După cum este, totodată, nu doar un individ uman, pur şi simplu, ci, mai cu seamă, o persoană, în accepţiunea pe care eu însumi, în smerenia mea, am conferit-o acestei noţiuni.
Anume: „Persoana este acel exemplar uman, purtător de excelenţă, care trăieşte pentru un ideal, care poartă cu sine şi sentimentul, dar şi cultul valorilor, care îşi recunoaşte necesităţi spirituale conştientizate”. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Iuliana Năstase-Onu – prezentul și trecutul multicultural, multietnic al orașului Roman

Oraşul Roman, prin amplasarea lui geografică pe o ruta comercială importantă, folosită din Evul Mediu până astăzi, prin arteră europeană E85, este cunoscut ca un centru economic, comercial şi cultural important al Moldovei de mijloc. În afară de români aici au trăit şi alte grupuri etnice stabilite în decursul veacurilor. Despre etniile care au convieţuit aici şi au format cultură şi personalitatea oraşului nostru muşatin o rog să ne vorbească pe dna Iuliana Năstase Onu.
– Stimată doamna Iuliana Năstase Onu vă invit la un dialog despre trecutul multicultural şi multietnic al oraşului Roman… Continuă lectura

,,N-a fost să fie”, autor Boris David – Editura Muşatinia

Daris Basarab - N-a fost sa fie...

Şansa şi bucuria de a întâlni un om ales – Boris David – cu realizări exemplare în plan profesional şi un inspirat poet, o asemăn unui curcubeu ivit după furtunile vremii care ne dă încă speranţă în oameni… Refugiat din Basarabia sudică, petrece anii tinereţii la Oradea, iar studenţia la Timişoara, unde o întâlneşte pe cea care va fi aleasa inimii sale – Margareta Kruch.
Cariera profesională îi este încununată de succes la Institutul de metale rare din Bucureşti unde realizează mai multe invenţii şi inovaţii. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Dincolo de timp…

Două asociații – Societatea Culturală George Radu Melidon și Asociația Cetatea Nouă – un singur scop: reafirmarea identității culturale romașcane

Sentimentul a precedat totdeauna reflexiunea şi a fost cel dintâi învăţător. Astăzi, 17 noiembrie 2015, am înţeles de ce Dante scria: ,,cu cât un lucru e mai desăvârşit, cu atât simte mai mult binele, dar şi durerea”.
17 noiembrie, o zi cu rezonanţe deosebite pentru cultura urbei muşatine a Romanului. Cu 130 de ani în urmă, în anul 1855, publicistul George Radu Melidon oferea o donaţie de carte comunei, pe atunci, Roman, constituindu-se în acest mod prima bibliotecă publică a comunităţii romaşcane. Continuă lectura

Eugen Dorcescu – Despre excelenţă

Intelectual subtil, foarte instruit, cu mare vocaţie şi generozitate culturală, cu iubire de carte, de cuvântul tipărit sau desenat pe fila virtuală a computerului (a întemeiat şi conduce o editură, Muşatinia, şi o revistă, Melidonium, este fondatoare a Societății Culturale George Radu Melidon din Roman, a realizat ample şi inteligente interviuri cu importante personalităţi etc.), Doamna Emilia Ţuţuianu se impune, concomitent, şi ca un înzestrat creator de literatură, aşa cum probează cele două volume de poezie publicate până în prezent: Flori de măr, 2002 şi În amurg, 2004. Am avut prilejul să-l citesc, de curând, pe cel de al doilea, apărut la Editura Timpul, din Iaşi, şi prefaţat, cu pricepere şi acurateţe, de Tudor Ghideanu. Un profil al autoarei ne oferă şi Ion Rotaru în O Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Dacoromână, Bucureşti 2009. Ceea ce urmează nu sunt altceva decât nişte simple însemnări, glose, ce mi-au însoţit şi încheiat Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Irimescu demiurgul de tăceri

Irimescu demiurgul de tăceri

Opera personalităţii artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor oraşului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.
Editura Muşatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte familiilor de notorietate: Lovinescu, Tatos, Ghițescu, Gorovei, Sadoveanu, Costăchescu, și altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Cultura cu… ochii iubirii

Iosif Haidu

Iubirea de arte şi literatură, iubirea pentru păstrarea memoriei înaintaşilor m-a făcut să iniţiez şi să fondez o asociaţie culturală, în parteneriat cu biblioteca locală din Roman, ce poartă numele distinsului om de cultură George Radu Melidon, având şi sprijinul unor oameni luminaţi şi deschişi dialogului cultural. Şi tot iubirea aceasta m-a dus la fondarea revistei Melidonium – ca reamintire peste timpuri a testamentului cărturarului romaşcan.
Am plecat la drum cu dorinţa firească de a promova valorile culturale locale romaşcane şi de a intra într-un dialog cultural cu iubitorii şi creatorii de valori spirituale din ţară şi diaspora, pentru crearea unor punţi culturale. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Omagiu cărturarului romaşcan George Radu Melidon

omagiu Melidonium George Radu Melidon

Dacă timpul nu există, ci doar viața pe care o trăim – pentru a lăsa ceva în urma noastră, semn că am existat – atunci putem spune că înfiinţarea Societății Culturale George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romaşcan, iniţiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuităţii şi conservării tezaurului cultural local. Continuă lectura

Maria Diana Popescu: Psihologul Emilia Ţutuianu, în spectacolul oamenilor culţi

Azi pentru maine

Plin de semnificaţii, copleşitor în frumuseţe, pilduitor şi profund, generator al unui ambient spiritual superior, imposibil de ignorat, de pe verticala timpului atrage în mod plăcut atenţia şi va intra în ritmul sufletesc al literaturii contemporane volumul de interviuri „Azi… pentru mâine„, apărut la Editura „EIKON” – Bucureşti, sub semnătura psihologului Emilia Ţuţuianu, directorul revistei Melidonium din Roman, Neamţ. Cele trei sute patruzeci şi două de pagini, cu personalităţi pregătite să supravieţuiască în vreme prin renumele dobândit, sînt o bunăvestire pentru autoare şi se bucură deja de un ecou neaşteptat printre cititori. Mica istorie a fiecărui intervievat şi în integralitate, compartimentările volumului, cu Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi

Fenomenul artistic romascan

Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968. Continuă lectura

Testamentul artistic al romaşcanului Constantin Bârjoveanu

Bârjoveanu

Poezia, pictura diversificată-religioasă, laică şi caricatură – pamfletul jurnalistic, toate s-au contopit neaşteptat de solid într-o operă indestructibilă, lăsându-ne imaginea totală a unui om ce s-a dăruit fără rezerve artei: Constantin Bârjoveanu.
Admis la Şcoala Medie de Arte Plastice din Iaşi (1952) unde se formează ca pictor, sub îndrumarea atentă a celor două mari personalităţi din acest domeniu: Corneliu Baba şi Dan Hatmanu. Continuă lectura

Azi… pentru mâine – dialoguri

Dialoguri cu: Rodica Anca, Petruș Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ștefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănica-Pal, Vavila Popovici , Virgil Răzeșu, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi

Revista Apollon nr. 82

Melidonium, premiu la Gala Culturii nemţene

ianuarie 2016  Gala Culturii Nemţene TT Piatra Neamţ

Mulţumesc colaboratorilor şi cititorilor revistei Melidonium pentru implicare în actul cultural şi interesul manifestat pentru lecturarea revistei – domnului Adrian Alui Gheorghe, scriitor şi director al Bibliotecii Judeţene G.T. Kirileanu din Piatra Neamţ, Consiliului Judeţean Neamţ, Agenţiei de Dezvoltare regională Nord-Est, Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ şi Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj Napoca – organizatori ai unui eveniment cultural important pentru emblema culturală a judeţului Neamţ – pentru acordarea unui premiu special pentru realizarea revistei Melidonium, revistă a Societăţii Culturale George Radu Melidon din Roman!
Emilia Ţuţuianu Continuă lectura

Iosif Haidu

pictura Iosif Haidu

Revista Feedback iulie-august 2014

Pages from 236152826-Revista-Feed-Back-Iulie-august-2014

Mihai Rujoiu – versuri

Lacrimi de lumina

Curg lacrimi de lumină
Peste noapte grea povară,
Trupul iar mi se înclină
Apăsat de o umbră rară.

La tulpina mea secat-au
Umbre reci, zile uitate
Şi din gânduri aruncat-au
Visul ce acum se zbate.

Se aprind stele pe cer,
Pe pământ albul se naşte,
Fiinţe ude încă pier
Iarăşi furia tot mai paşte. >>>

Magdalena Avadanei la Congresul naţional de Istoria Medicinei şi a Farmaciei, Bucureşti iunie 2014


Magdaleana Avadanei

Adrian Păunescu – Minciunile

Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.

Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.

E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.

Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari? >>>

Dimitrie Grama – Frânturi dintr-un jurnal liric


Dimitrie Grama          La fiecare răscruce mă opresc

La fiecare răscruce
mă opresc,
îmi fac semnul crucii
şi păşesc cu dreptul înainte
pe drumul bun,
ales de Domnul.
Aşa am făcut
o viaţă întreagă. 
Şi de aceea nu pot
să mă dumiresc
cum de am ajuns aici
în mahalaua asta
plină de ticăloşi!  >>>

George Anca: Poeme din Tangoul tigrului

george ancanu mai sunt

nu mai sunt aşa trist
să scriu un tango
nu sunt argentinian
abia ghitara Gita
pe post de cumparcita
Montevideo vide
cu viza se divide
mi-o trece săptămâna
zicându-ţi săru-mâna >>>

Casa Eminescu de la Varatec

Casa Eminescu de la Varatec

,,O lume fără rădăcini este o lume fără morală” – Interviu cu Zoe Dumitrescu Buşulenga

zoe-dumitrescu-busulengaAcademicianul Zoe Dumitrescu-Buşulenga deplânge negarea trecutului si pseudocultura firimiturilor: „Academicianul Zoe Dumitrescu-Busulenga reciteste acum marile opere ale literaturii universale. „Pentru mine personal, spectacolul lumii contemporane” – este dezarmant. Mă simt într-o mare nesigurantă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit”, ne-a declarat doamna academician cu ocazia interviului pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde.
Stimată doamnă academician ce credeti dumneavoastră despre propria persoană? Cum o vede Zoe Dumitrescu-Busulenga pe… Zoe Dumitrescu-Busulenga?
Pe total nu m-am gândit niciodată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă încât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăti. Iar opiniile pe bucăti erau foarte diverse, raportat la functia pe care o îndeplinea fragmentul acela din mine. Când eram copil, eram foarte timidă. După părerea mea eram si foarte cuminte. Mă socoteam putin nedreptătită. În jurul meu erau copii foarte frumosi – verisoarele mele – care-mi dădeau complexe încă de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scăpat însă nici până azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea în public nu m-am vindecat. În întreaga mea carieră universitară făceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar – ori de câte ori le vorbeam studentilor. Si aveam până la sase ore pe zi. Eram înclestată, crispată, de fiecare dată. Pe măsură ce vorbeam, sub înrâurirea ideilor care se succedau în mintea mea, această stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui să fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decât după 50 de ani, când am zis că nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci mă pot expune. Am avut însă sansa (consolarea mai degrabă) că studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. „Înaintea sfârsitului trebuie să recitesc marile cărti ale literaturii universale” >>>

Ligya Diaconescu – Sărutul iubirii (poeme)

DIACONESCU-Ligya-xwbM-ai întrebat

M-ai întrebat odată dacă mai poţi cânta
În camera aceea cu flori de câmp în glastre
În care orice clipă prea repede trecea
Dovada necesară a repetării noastre.

Acolo când e ziuă lumina plânge lin
Gândindu-se că noaptea, târziu o va răpune
Ne-mbălsămează vântul, ceru-i curat senin
Dar vai, dorul ce arde n-a mai ajuns la tine! >>>

Adina Dumitrescu – poezie

teamă

mergea cu spatele încovoiat de ani şi nevoi
ocupând toată cărarea
un rest de cosiţă ca spicul de grâu
acum coliliu i-atârna, virgulă între o mie
de fapte, de gânduri, de zile,
avea poale lungi, zdrenţuite
păcate nespuse, uitate pe jumătate
târa după ea.
nici n-o cunoşteai. îţi lipsea de la ea, doar cosiţa.
te-am văzut repezindu-te, căutând şi
lipindu-te de spatele ei.
erai firav, înfrigurat, rătăcit
căutai flacăra, poate doar pâinea
sau mălura din grâu. poate-ţi lipsea doar virgula.
te-ai lăsat ridicat. te-a purtat ca pe-un sac până-n scoc
te-ai temut de valţul de moară,
nu te-a pus jos fruntea să-şi şteargă.
s-a temut pentru tine, pentru ea,
s-a temut de răcoarea din spate-i la lipsa ta
ca de-nchiderea ochilor
şi-aţi trecut amândoi mai departe de moară, >>>

Ion Antonescu – Testament

Români, fraţi dragi şi încercaţi,

Cugete risipite, vetre stinse şi trădate,

Români smulşi din glia sfinţită

cu sudoarea muncii strămoşeşti,

Vouă, vă închin toată durerea şi toată nădejdea mea.

De două zeci de veacuri stăm înfipţi şi neclintiţi în stâncile Carpaţilor, după cum de două zeci de veacuri stă Traian înfipt şi neclintit în stânca Romei. Ca şi columna lui Traian suntem unde am fost şi ramânem unde suntem. Istoria noastră oferă un spectacol unic: am păstrat intacte trăsăturile caracteristice ale rasei latine. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu graiul nostru, care este unul şi acelaşi din Maramureş şi până la Timoc…Şi veşnic am rămas hotar şi temelie de civilizaţie în contra tuturor dărâmătorilor şi a tuturor cotropitorilor.

Aceasta a fost legea noastră. De aici vine mândria noastră tăcută, în faţa cotropirii ca şi în faţa prieteniei. N-am răspuns la sălbăticie cu violenţă. N-am urât niciodată. N-am privit cu trufie închipuită şi gălăgioasă în jurul nostru ca să ne ascundem slăbiciunile. Învingători, nu am lovit în învinşi. Viaţa, drepturile şi bunurile învinsului au fost de noi totdeauna respectate. Omul a fost pentru noi om, chiar când am suferit de ura şi de apăsarea lui.

De aceea nu ne-am înnecat durerea în mândrie, iar din revoltă ne-am făcut noi temelii de viaţă. N-am atacat niciodată pe nimeni. >>>

Drăgaica sau Sânzienele

SanzieneleIn ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.
Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie). >>>

Vasile Ursachi – Cetatea dacică de la Brad

Vaslie UrsachiAşezare tipică de luncă, satul Brad, comuna Negri, judeţul Bacău, se află la adăpostul unui bot de terasă de pe partea stângă a Siretului, la 25 km în amonte de oraşul Bacău. Lunca Siretului, largă în această zonă de până de 6 km, oferă mari posibilităţi pentru activităţi umane, favorizând apariţia şi dezvoltarea a numeroase localităţi.
Valea Siretului, o adevărată coloană vertebrală a zonei estcarpatice, a constituit în toate epocile un spaţiu ce a oferit cele mai prielnice condiţii de locuire şi apărare. În afară de apă, existentă din belşug în bogatele izvoare şi apele curgătoare ce se varsă în Siret, această zonă oferă posibilităţi diverse privind practicarea unor vechi îndeletniciri ale oamenilor care au locuit aceste teritorii: agricultura, creşterea vitelor, pescuitul, vânatul şi diverse meşteşuguri legate de abundenţa unor materiale, cum ar fi: lemnul, lutul, pieile etc.
Aşezarea dacică de la Brad a fost descoperită în anul 1962 de către Al. Vulpe de la Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Vasile Ursachi de la Muzeul de Istorie din Roman, cu ocazia unei cercetări de suprafaţă întreprinsă pe valea Siretului. Staţiunea nu a fost semnalată până la această dată.
Cetatea geto-dacică de la Brad este situată în partea de SV a satului cu acelaşi nume, pe terasa stângă a Siretului, la jumătatea distanţei dintre Bacău şi Roman. În acest loc terasa înaltă, de peste 35 m de la nivelul apei Siretului, pătrunde mult în zona de luncă a văii acestui râu, formând un platou cu o mare vizibilitate asupra terenului din jur. De pe botul acestei terase se poate controla o mare parte din zona văii Siretului, constituind din aceste motive, un minunat loc pentru dezvoltarea unei aşezări cu funcţii administrative, economice sau militare. >>>

Apariţii editoriale: Andreea Mîrţ – ,,Căldura rece a lumii”

andreea-mirtAndreea Mîrţ, elevă în clasa a IX-a, a lansat primul ei volum de versuri.
Marţi, 17 iunie, şcoala din Pildeşti a fost gazda unui eveniment deosebit. Andreea Mîrţ, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional “Roman-Vodă”, absolventă a şcolii din Pildeşti, a ales şcoala în care a învăţat opt ani pentru a lansa primul ei volum de versuri. Alături i-au stat fosta şi actuala dirigintă, amândouă profesoare de limba română, foşti profesori şi colegi de şcoală, părinţii, preoţii din comunitate, toţi cei care au sprijinit-o, astfel încât visul de a-şi vedea numele pe coperta cărţii să devină realitate. Volumul “Căldura rece a lumii” a apărut la editura “Serafica”.

,,Foarte lume mă întreabă cum am început să scriu. Cred că am pornit pe acest drum în clasa a V-a, când doamna dirigintă Cosmina Chirilă a picurat asupra mea încredere, voinţă şi curaj. Cu ajutorul ei am crescut în gândire, imaginaţie şi, totodată, sufletul meu a început să capete culoare. Îmi place să citesc şi să scriu. Cred că, citind, descopăr lumea şi universul care mă înconjoară, iar prin scris dau glas ideilor şi sentimentelor mele. Îmi doresc ca ceea ce fac să-i bucure pe cei din jurul meu şi să aducă un strop de fericire, speranţă, încredere celor care mă cunosc, şi nu numai. Cred că, prin încredere şi idealuri, lumea se poate schimba, chiar şi prin lucruri mici, cum ar fi un zâmbet, un cuvânt, un vers, o poezie. Cu fiecare poezie pe care o scriu, cred tot mai mult în visul meu: acela de a arăta oamenilor frumuseţea unei vieţi definită prin fiori de iubire, prietenie, bunătate, speranţă. Aşadar, aspiraţia mea este aceea de a schimba lumea prin fiecare idee, vers, poezie”, a spus, emoţionată, tânăra poetă. >>>