INIȚIATOR ALMONUMENTELOR ÎMPROPRIETĂRII SĂTENILOR PENTRU DOMNITORUL A. I. CUZA
Dr. ing. Elena Trotuș[1] Drd. ing. Georgiana Amarghioalei Dr. ing. Ion Măzăreanu
Ion Ionescu de la Brad a fost un revoluționar pașoptist, întemeietorul științei agricole românești, membru de onoare a Academiei Române. În cursul vieții a activat ca agronom, economist, savant și scriitor; printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român.
În CURIERUL FOAIE INTERESELOR GENERALE (Iași, duminică 27 ian.1880, pag. 2) a fost publicat un articol cu titlul MONUMENTUL ÎMPROPRIETĂRIRII SĂTENILOR. Acesta cuprinde un proces- verbal al deputatului Ion Ionescu de la Brad și 11 colegi de a lui (text pe care îl vom reda întocmai). Precum și planul de ducere la îndeplinire a marelui agronom.
Se pune firesc întrebarea – de ce a ales Ion Ionescu pe Domnitorul A. I. Cuza? Răspunsul e foarte simplu: pentru că l-a cunoscut foarte bine pe Cuza și l-a sfătuit pentru reforma agrară din anul 1864. Cuza l-a numit în același an INSPECTOR GENERAL DE AGRICULTURĂ PENTRU PRINCIPATELE UNITE. În această funcție (până în anul 1869) Ion Ionescu a îndrumat aplicarea reformei agrare, a organizat pepiniere, expoziții agricole, concursuri de pluguri, a scris monografiile județelor Dorohoi, Mehedinți și Putna.
Redăm articolul menționat mai sus, așa cum a fost publicat.
PROCES-VERBAL
Astăzi, 16 ianuarie 1880 subscrișii, invitați de d. Ioan Ionescu a ne întruni și a ne sfătui asupra chipului cum s’ar putea să se manifeste simțimintele de recunoștință ale sătenilor pentru domnitorul care i-au emancipat din robia clăcii și i-a împroprietărit cu despăgubire, au luat mai întâi cunoștință de scrisoare ce Reforma a adresat deputaților colegiului al IX-lea înserată în numărul de la 25 Dec. a anului trecut, și apoi au rămas cu toții uniți asupra următoarelor puncte:
- Este bine și de folos ca să se arate simțimintele de recunoștință ale săteanului român către ori-cine’i face vr’un bine, și mai ales către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care i’au emancipat și împroprietărit.
- Deputații din fiecare județ și toate colegiile și mai ales acei ai sătenilor să ia inițiativa manifestării simțimintelor de recunoștință ale sătenilor, să constituie în fiecare județ câte un comitet cu însărcinarea de a provoca sătenii la arătarea recunoștinței lor, a strânge bani de la dânșii, și cu banii adunați numai de la dânșii a se face câte o cruce de marmură sau de peatră[2], la locul cel mai frecventat de săteni, în târgul vitelor din fiecare reședință de județ și a se îcungiura[3] cu un gard de fer. Când nici un deputat din județ nu va voi a forma comitetul, atunci acesta se va alcătui de alte persoane ce vor voi ai primi însărcinarea.
- Pentru ca să se adune banii necesari pentru un asemenea sfârșit, comitetul va întrebuința toate mijloacele de propagare și de cerere. Va cere de la fiecare țăran împropritărit ca să dea, după puterea sa, cât îl va lăsa inima, măcar câțiva gologani, fie chiar și 40 de bani cei împroprităriți pe 4 boi și o vacă, câte 30 de bani cei cu doi boi, câte 20 de bani cei cu brațele și câte 10 bani cei cu locul de case. Și banii aceștia adunați prin orice mijloace și chiar prin perceptorele și primarele comunei se vor strânge la comitet. Strânsul s’ar putea face până la 23 aprilie viitor.
- Comitetul după resursele ce va aduna va face monumentul mai mare sau mai mic și în ziua de 15 Aug. viitor îl va inaugura.
- Pentru înlesnirea facerii se vor comanda crucile de marmură sau de peatră la unul sau doi meșteri intrepenori. Asemenea se va face și pentru petrele piedestalului, ear facerea piedestalului și a grilajului se vor comanda la intrepenori locali.
Monumentul are să fie alcătuit din o cruce mare de peatră sau de marmură, după resursele adunate, de la 2-4 metri înălțime, într’o grosime de 30-40 centimetri. Pe cruce, în partea despre resărit și pe partea cea orizontală se vor săpa următoarele cuvinte: Țeranii români din județul … rădică acestă cruce pentru pomenirea vecinică a recunoștinței lor către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care i-a emancipat și împroprietărit cu despăgubire la 14 August 1864.
- Pe placa despre răsărit se va săpa: Alexandru Iona Cuza s’a născut la … s’a ales Domn Moldovei la 5 ian. 1859, s’a ales Domn Munteniei la 24 ian. 1859, a făcut unirea țerilor surori la 24 ian. 1862, a împroprietărit țăranii la 14 aug. 1864, a căzut din Domnie la 11 fev. 1866, a murit la 2 mai 1873 și a fost îngropat la Ruginoasa în iunie 1878.
- Pe placa a doua despre miază-zi se va săpa următoarele cuvinte: Țieranii ce s’au împroprietărit în județul … au fost cu 4 boi … 2 boi … cu brațul … cu locul de casă, au plătit în 15 ani capetele … dobândă … peste tot …lei noi …și au căpătat … hectare.
Pe placa a 3-a se va scrie: Sătenii din județul … au pus mână de la mână și au ridicat acest monument făcetorului lor de bine Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Să zicem cu toții: Dumnezeu să-l ierte! Fie’i țerina ușoară! 1880
Pe placa IV-a despre nord se va scrie numele celor ce au ostenit și au strâns banii și numele celor ce au lucrat monumentul.
8. Sub-scrișii se obligă a lucra pentru a înmulți numele aderenților, a sprijinitorilor și strângătorilor banilor pentru această manifestare de recunoștință și pentru indemnul de realizarea ei cu propriele și numai cu propriele resurse ale sătenilor.
9. Sub-scrișii se obligă a face propagandă și printre proprietari și a deschide liste de subscripțiune, fiind loc, pentru ca să se redice câte un monument în Craiova, București și Iași spre aducere aminte cu recunoștință de Domnitorul țerei care a emancipat pe țerani, fără ca se păgubească pe proprietari și care a sfătuit sătenii să fie cu dragoste și frăție către proprietarii cei mari.
10. Sub-scrișii însărcinează de dl. Ioan Ionescu, deputatul sătenilor din județul Roman, cu facerea planurilor și a devizelor monumentului și cu toate lucrările necesare realizării deciziunii noastre, pentru care va pune în relațiune cu noi și cu toate comitetele din județe, și ne va presenta în fine, o dare de seamă detaliată de tot ce se va face și mai ales veniturile și cheltuielile monumentului.
11. Realizându-se, în fine, deciziunea noastră de mai sus, se va face în ziua de 15 august viitor un serviciu funebru în toate bisericile din țară pentru pomenirea și ertarea păcatelor lui Cuza Vodă; iar preoții din fiecare reședință de județ vor veni înaintea monumentului, îl vor sfinți și vor cânta Vecinica pomenire a Domnului, căruia poporul român recunoscător din satele țerii i-au înălțat acest monument.
G. Vernescu, Ilariu Izvoranu, Mih. Burileanu, Dim. Tețcanu, N. B. Locusteanu, C. Fărcășanu, Trifan Boiu, St. Gheorghiu Parpale, N. Catargiu, An. Vizante, V. Ioachim, N. Ionescu.
Primind însărcinarea pusă asupră’mi de către colegii mei din cameră, rog pe toți d-nii care vor adera la inițiativa espusă mai sus să mi-o facă cunoscut să se constituie în comitete județiene și acestea se înceapă a lucra, a strânge bani, a se pune în relațiune cu mine, pentru ca să putem ajunge cu bine la sfârșitul dorit. Propun întrebuințarea cărților poștale pentru a fi corespondența scurtă, eftină și fără nici o bănuială. Încep prin a prezenta ideia mea asupra mijlocului de realizare. Socotind în țară numai 500 000 de țerani împroprietăriți și adunând de la aceștia, unul cu altul, numai câte 20 de bani de la fie-care, putem strânge 100 000 lei sau câte 3 333 lei de județ, adică câte 283 galbeni. Cu acești bani se poate face monumentul dând 100 galbeni pe cruce, 100 galb. pe cele patru petre[4] de la piedestal, 20 galbeni pentru facerea piedestalului și 60 galb. pentru grilaj și pavarea incintei lui.
Îmi permit ca crucile și petrile se le dau în inteprindere la meșteri aleși, pentru ca să fie cât se poate mai bine făcute și mai ales bine săpate cuvintele.
Sănătate și voia bună. București, 18 ianuarie 1880
Ioan Ionescu de la Brad
Monumente așa cum a dorit Ion Ionescu de la Brad și ceilalți deputați nu am găsit pe internet. Aceasta din cauza opoziției partidelor politice care s-au succedat la putere și chiar a regelui Carol I.
Primul bust al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost inițiat în anul 1903 și s-a dezvelit în anul 1904, în comuna Grivița, din fostul județ Tutova. A fost realizat din bronz de sculptorul Constantin Bălăcescu, la inițiativa filantropului Stroe S. Belloescu.
Pe placa din față au fost dăltuite cuvintele
LUI
CUZA – VODĂ
În amintirea împroprietărirei
Țăranilor, înâlțat-au
Acest monument
Sătenii din ținutul
Tutova, împreună cu
STROE BELLOESCU
Deputatul lor
MCMIV
Monumentul are pe părțile laterale ale soclului basoreliefuri reprezentându-i pe M. Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați domnitorului.
Pentru subiectul acestui articol este foarte important de menționat expunerea lui Gh. Popa – Unul din primele monumente ridicate lui Cuza-Vodă la Mărășești, publicat în HIERASUS[5], V, 1983, p. 479-486, din care vom cita:
În acest context se plasează și inițiativa celor 40 de țărani din Mărășești de a-i ridica un monument domnitorului Cuza-Vodă. Inițiativă ce reiese din procesul verbal încheiat în ședința extraordinară a Consiliului comunal al comunei Mărășești din 3 august 1908. Din cu vântul primarului Niță Vasile relatez următoarele: Un comitet compus din 40 de țărani din această comună încă din anul 1903 mai 15, a hotărât construirea și ridicarea în piața comunei a bustului lui Alexandru Ioan I, fost mare domnitor român. Însă și propunerea inițiată de cei 40 de țărani din Mărășești n-a fost finalizată decât în anul 1908.
Pe frontispiciul monumentului este următoarea inscripție:
Lui Vodă-Cuza
Primul Domn al românilor și părintele poporului.
Țărănimea din județul Putna.
Recunoștință eternă.
Pe partea stîngă a soclului:
Unirea Principatelor.
Secularizarea averilor mănăstirești.
Împroprietărirea clăcașilor.
Chemarea poporului la viață publică.
Inscripția este însoțită de câteva versuri, scrise de Vasile Alecsandri, care a cîntat unirea și pe făuritorii ei:
Sunt nume destinate
Ca numele tău mare
Să stea neclintite
Pe-a timpului hotare
Și veșnic să răspîndă
O falnică lumină
Pe seculii ce-n umbră
Trecutul li se închină.
La 29 septembrie 1908 a avut loc inaugurarea monumentului, iar primarul Niță Vasile a ținut o cuvântare în fața locuitorilor din Mărășești și a unei mulțimi impresionante formate din invitații și cetățenii din localitățile Focșani, Panciu, Odobești, Tecuci și Bacău.
În țara noastră (dar și peste hotare) există acum foarte multe monumente și busturi, dar la care nu au contribuit țăranii împroprietăriți de reforma agrară a lui Cuza. Dintre ele amintim:
Iași – Piața Unirii – dezvelit la 27 mai 1912
Galați – 14 iulie 1928
Focșani – 24 ian. 1976
Craiova, Fălticeni, Florești și Gorgota (județul Prahova)
Alexandru cel Bun din județul Iași
Roman – strada Cuza Vodă – la școala care-i poartă numele (și desigur la alte școli cu numele domnitorului Cuza)
Florența – Piazzale di Porta Romano
Strasbourg 2002
Heidelberg 2011
Chișinău 2012
Gura Galbenei (R. Moldova) 2005
[1] Primele două persoane de la Stațiunea Secuieni
[2] Piatră
[3] înconjura
[4] Pietre
[5] Publicație a Muzeului județean Botoșani
Melidonium 