„Am dedicat întreaga noastră activitate, prin tipărirea revistei Melidonium, ce va avea apariţii bianuale, fondatorului primei biblioteci publice de la Roman, George Radu Melidon.
Rubricile permanente înserate în primul număr al acestei reviste vor fi îmbunătăţite şi completate cu fiecare apariţie. În paginile revistei cititorii vor găsi atît fragmente din studiile şi creaţiile unor scriitori romaşcani, cît şi articole şi studii aparţinînd celor ce îşi desfăşoară munca în biblioteci, grădiniţe, şcoli, muzee şi alte instituţii de cultură. ” Emilia Ţuţuianu, fondatoarea şi realizatoarea revistei.
Chiar şi în cultură avem nevoie de manageri, de oameni care să adune laolaltă elitele intelectuale şi mai mult, sa pună mult suflet şi dăruire pentru un ideal frumos. Revista Melidonium, gândită ca o reflectare şi transpunere concretă a obiectivelor Asociaţiei Culturale „George Radu Melidon” „..cunoaşterea moştenirii culturale a comunităţii din urbea Romanului, zonă cu un bogat trecut cultural, prezentarea, păstrarea şi promovarea patrimoniului acesteia pentru oamenii de azi şi pentru viitorime, cât şi promovarea noilor talente in literatură, poezie, artă în general.”, încearcă prin deschiderea largă a domeniilor culturale, spirituale şi de cunoaştere abordate în cuprinsul ei, plecând de la artă, tradiţii, educaţie ajungând la credinţă, istorie, să răspundă idealurilor generoase enunţate mai sus.
Revista tipărită cuprinde următoarele rubrici: Editorial, Evocări,
Cartea – un univers bibliomental,
Basilica şi filosofia creştină,
Municipium Cetate şi Urbanitate,
Literatura şi critica literară,
Şcoala – tradiţie şi continuitate,
Poesis şi creaţie
Redactor şef: Emilia Ţuţuianu
Colaboratori
Veronica Balaj – Timişoara Dimitrie Grama – Gibraltar
Maria Diana Popescu – Bucureşti Vavila Popovici – S.U.A.
Mariana Gurza – Timişoara Ioan Miclău – Cringila, Australia
Mariana Cristescu – Târgu Mureş Adrian Erbiceanu – Canada
Tudor Ghideanu – Iași Ileana Costea – S.U.A.
Gh. A. M. Ciobanu – Roman Ben Todică, Australia
Vasile Ursachi – Roman
Irina Lucia Mihalca – Bucureşti
Ion Ionescu Bucovu – Piteşti
Constantin Tomşa – Piatra Neamţ
Constantin Enianu – Roman
Petruș Andrei- Vaslui
Eugen Dorcescu – Timișoara
Bună ziua stimată redactie!
Revenită pe meleagurile natale , după o lungă şedere în sudul ţării , afundată în lumea cifrelor, îmi limpezesc mintea aşezându-mi gândurile nărăvaşe pe paginile unui blog personal. Aşa mă simt eliberată de toate frustrările şi angoasele adunate în cei 56 de ani de existenţă efemeră.V-am descoperit datorită unui bun prieten al nostru, la îndemnul căruia vă scriu acum. Copil fiind , dădeam frâu liber imaginaţiei şi aşezam pe hârtie tot ceea ce producea creieraşul meu dupa apusul soarelui. Eram bună la limba si literatura romana, astfel că părinţii au decis să urmez Facultatea de Filologie a Universităţii „Al.I.Cuza ” din Iasi , pe care am abandonat-o puţin mai târziu în favoarea uneia economice. Nu ştiu dacă a fost bine sau rău , mi-a fost însă puţin cam greu .Mi-ar fi plăcut să mă dezvolt într-un mediu artistic . Iubesc tot ce înseamnă artă, creaţie , artişti , creatori , genii umane. Mi-aş dori să-mi îngăduiţi , numai dacă veţi considera că merit, să postez în paginile revistei „Melidonium”, câteva din creaţiile bietului meu creieraş.
Eu sunt Elena Munteanu, locuiesc în Roman, am călcat adesea pragul Bibliotecii municipale, mă simt bine în lumea cărţilor.
Cu stimă şi mulţumiri .
.
Elena M.
Cu multă placere doamna, ne puteti contacta pe adresa asociatiagr.melidon@gmail.com. cu tot ce considerati dvs. ca doriti sa impartasiti celorlalti. Cu prietenie!
Frumos blog.
Multumim pentru vizita si aprecieri.
Stimate domnule director,
Printr-o simplă întâmplare am aflat de existența revistei Melidonium. Și m-am bucurat. M-am bucurat pentru că, pe undeva, mă consider și eu romașcan. I-am dezvăluit acest lucru, prin 2005, domnului Constantin Enianu, ca un adagio la un comentariu pe site-ul „agonia.ro”. Răspunsul Domniei sale m-a dezarmat: „Poza ta, nea Adriane, m-a speriat plăcut. Semeni cu răposatul meu tată. Privire severă în aparență, dar cu dragoste în esență „.
Din toamna anului 1941 (pre când aveam cam vreo 8-9 luni) și până în vara anului 1947, am stat la bunici, la Roman. Se pare că cei aproape „șapte ani de acasă” au lăsat o impresie puternică asupra mea. Cu o lună înainte de a pleca din țară am simțit nevoia de a mai vizita o localitate,
este vorba de orașul dumneavoastră, Roman.
Luna trecută, la Montréal, a avut loc lansarea volumului meu de poeme Printre silabe, volum apărut în cadrul Proiectului „Întoarcerea poetului risipitor”, proiect organizat de Editura
SINGUR din Târgoviște. Îmi permit să vă atașez link-ul către Sumarul prezentării făcute de
către prof. Ortansa Tudor. Dacă vă interesează, îl puteți prelua. De asemenea, poeziile mele vă stau la dispoziție. Le puteți găsi pe site-ul meu la rubrica „Poezii” sau, dacă doriți o mai largă varietate, la rubrica „Linkuri despre autor”. Lectură plăcută!
Cu stimă,
Adrian Erbiceanu
http://www.adrianerbiceanu.com
– http://www.revistasingur.ro/articol-pres/7438-lansare-de-carte-in-proiectul-qintoarcerea-poetului-risipitorq-adrian-erbiceanu-canada
Mulţumim pentru onoranta dvs. „vizită” şi pentru destăinurile emoţionante ce ni le-aţi făcut… Vom avea şi noi bucuria de a face cunoscute versurile dvs. şi romaşcanilor şi tuturor celor ce ne citesc. Vă mulţumim!
Cu stimă şi cu bucuria redescoperirii unui călător al meleagurilor romaşcane
Emilia Ţuţuianu Dospinescu
coordonator proiect Melidonium
Mulțumesc, mă simt ca și cum m-aș fi întors acasă!
Erbiceanu
Nu inteleg de ce nu functioneaza motorul de cautare. Am preluat materialul „23 August 1944 – O trădare naţională?” si m-am lovit, intamplator, de indiferenta motorului.
MD / Chisinau
De aici totul e in regula. Inclusiv link-ul catre sursa.
Multumesc pentru preluarea articolului meu „Occidentalizarea” … Viorel Roman
Buna ziua ! Urez revistei MELIDONIUM din Roman, activitate intensa, succes si prosperitate. Profesor gr.I inginer Octavian Vitcu,scriitor si publicist. Ibanesti-Botosani. 27 August 2ol2.
Buna ziua,
Acum v-am descoperit, ma bucur mult sa ma simt astfel mai aproape de acasa. Nu stiu daca vreuna din scrierile mele ar merita sa stea aici, sigur mi-ar face mare placere.Salutari la Piatra Neamt! toate cele bune si mult succes.
Multumim pentru gandurile bune. Vom incerca sa va bucuram cat mai des.
O revista pe care o citesc cu mult drag Felicitari
Multumim pentru aprecieri. Doamne ajuta!
VÂ URMÂRESC CU MARE INTERES DIN CANADA.
FELICITARI !
Va multumim si ne bucura ca putem oferi, speram, articole de calitate !
Baiatul meu va veni in curind in Columbia, SC., USA. Unde ar putea contacta pe cineva acolo, dintre romani ? Emailul meu : crisem511@yahoo.com
Revista „Melidonium” m-a impresionat intr-adevar; pare un izvor de apa vie care ne reinoieste fiinta si cugetul de Romani ai acestui plai romanesc, ai acestui frumos grai romanesc!
Cu drag si respect din Australia.
Va multumim pentru frumoasele aprecieri domnule Miclau!
Subscriu, aprecierilor, deşi târziu, dau cep tăcerilor.
Urări şi bune doriri, îmbucurări şi bune vestiri!
Doamnei editor şi dragei mele colege, Emi, gânduri senine şi îmbrăţişări în această zi specială.Să te bucuri de tot ce-i frumos în jurul tău,să iubeşti, să zâmbeşti, să fii puternică şi încrezătoare şi să ai o primăvară frumoasă. La mulţi ani de ziua noastră!
Stimata Doamna Emilia Tutuianu.
Citesc de mult cu emotie si pasiune Revista Melidonium . Mai nou,prin generoasa dv invitatie de a-mi declara adresa electronica ,revista face parte zilnic din viata mea ,imi inobileaza viata.
De mult doream sa va scriu si sa va adresez felicitari pentru acest miracol romascan pe care l-ati fondat si ….sa va mutlumesc pentru binefacerea de a ne darui aceasta desfatare sufleteasca . Felicitari pentru modul si talentul dv de a conduce aceasta institutie de cultura. Felicitari si colegilor din redactie Sunteti o echipa extraordinara !
Sunt fratele profesorului Victorin Lozinschi pe care desigur dv l-ati cunoscut si apreciat. Avea o inclinatie speciala pentru evocarea trecutului spiritual si urbanistic al orasului Roman.
Impulsul de a va scrie imediat, mi l-a dat exceptionalul omagiu pe care l-ati scris acum , la aniversarea distinsului prof Ciobanu . Cuvintele dv sunt atit de profunde si frumoase. Intre Domnia sa si fratii Lozinschi legatura este „de o viata” . Cu Victorin fratele meu , au fost colegi de clasa, de armata ,de activitati comune .
Sunt coplesit de admiratie pentru ” Gica” , pentru absolut tot ce a realizat si pentru personalitatea sa. Sunt la curent cu totul despre el , iar revista dv, prin texte si video mi-l aduce mereu linga mine . Din pacate nu-i stiu adresa electronica dar am banuiala ca nu a aderat la internet ,raminind consecvent comunicarii clasice. Indraznesc sa apelez la dv pentru a-i transmite prin dv urari de sanatate , ginduri bune , ” la multi ani „, si ……aceiasi vivacitate incintatoare.
Iar pentru dv si colectivul dv , cele mai profunde sentimente de recunostina si considratie.
ing . Constantin Lozinschi
24 martie 2013
Din pacate, hackerii, probabil, mi-au distrus agenda si nu pot face urarile cuvenite macar prietenilor de suflet. Profit de aceasta oportunitate pentru a ura minunatului colectiv al redactiei „Melidonium”, in frunte cu doamna Emilia, Sarbatori luminate, cu sanatate, bucurii, impliniri si cer senin. Hristos a inviat! Mariana
Distinsă Doamnă Emilia Ţuţuianu, primiţi-mi cordialele felicitări pentru actul de curaj – izvorât din actul cultural – de a scoate şi conduce o revistă unde-şi pot încerca condeiul, şi cei mai mai „mari”, şi cei mai „mici” mânuitori ai cuvântului bine măiestrit!
Voi încerca să mă strecor printre pagini şi autori, în hăţişurile creaţiei vindecătoare.
Doresc drum lung publicaţiei şi celei ce o păstoreşte, – Doamna Emilia Ţuţuianu!
Cu adâncă consideraţiune,
Vasile Popovici
Va mulţumesc pentru aprecierile dvs. dorim să credem că facem un lucru bun şi folositor comunităţii.
Doamne ajută!
Emilia Ţuţuianu
O revistă în care poţi să-ţi speli sufletul, să uiţi de cotidian, o călătorie în istorie dar şi o privire înspre viitor, o aventură în conştiinţa plaiului mioritic ce se cheamă România. Mă bucură descoperirea acestei publicaţii şi vă felicit pentru întreaga osteneală.
Toată consideraţia mea de-aici de la o azvârlitură de băţ , de la Tg. Frumos.
Cu respect, Costică Nechita, iubitor de frumos şi novice în ale scrisului versificat.
Multumim pentru aprecieri; ne bucura faptul ca v-a placut calatoria in paginile Melidonium-ului!
Doamne ajuta!
Pluguşorul vechi şi nou ca-n seara de Anul Nou
Bună vremea gospodari
La cumpăna dintre ani!
Anul ăsta-i pe sfârşite,
Dar noi mergem înainte…
Uităm griji, uităm nevoi
C-aşa-i obicei la noi;
De anul nou să ne urăm
De necazuri să uităm!
Aşa ne-a spus sfântul Vasile:
Cât ai trăi măi române
Om cu om să vă uraţi
Obiceiul să nu-l uitaţi!
C-aşa am făcut şi eu
Când am plecat din satul meu!
La plug boii-am înjugat
Şi am plecat la arat!
Şi arând aşa pe coastă
Am ajuns la dumneavoastră,
Am tras plugu-n bătătură
Să vă fac o urătură,
Am tras plugul la fereastră
S-ascultaţi urarea noastră.
De vreţi să ne ascultaţi
La geam urechia plecaţi,
Da-ţi-vă pe lângă noi
Vedeţi plugul tras de boi!
Daţi-vă lângă perdele
Şi-ascultaţi vorbele mele !
Noi suntem din Câmpulung
Şi-am pus şase boi la plug,
Din tot satul câte-un bou
Să vă urăm de anul nou.
Anul nou o să vă fie
Început de veselie,
Să se ducă dintre noi
Orice grijă şi nevoi!
Iarbă verde de pe văi
Mai sunaţi din zurgălăi
Şi-ndemnaţi la plug flăcăi
Hăi, Hăi
Să vă povestesc un lucru
Cum purtam pe timpuri plugul,
Aram dealuri, aram văi
Că n-aveam grijă de noi.
Purtam cămaşă de bumbac
Şi iţari cu fundul larg,
Dar azi portul s-a schimbat
Se poartă pantalon larg,
Iar la plug cu doi viţei
De-ţi amărăşti zilele cu ei.
La căruţă un cal slab
Tras de hăţuri de-un moşneag.
Nu mai sunt tineri prin sate
Că s-au dus prin alte state
Şi-au rămas ogoarele
Să le are ciorile!
S-au dus la un trai mai bun
Şi se-ntorc doar de Crăciun.
Vin să-şi mai aduc-aminte
Cum era traiu-nainte.
Înainte nu erau cucoane
Nici pe sus aieroplane,
Casa cu pereţi de tei
Daţi cu humă peste ei,
Ţesea pânză cu mânjală
Nu se da cu rumeneală.
Astăzi avem termopane
Lumea-i plină de cucoane
Nu se-nchină la icoane!
Prin baruri flăcăi fac clacă
Nu mai ştiu să mulg-o vacă!
Toţi acum stau la butoane
Pe tablete, telefoane,
De muncă ei au uitat
De când vremea s-a schimbat!
Frunză verde baraboi
Mai strigaţi cu toţii măi!
Hăi, Hăi
Staţi să vă mai povestesc
Cât boii se odihnesc!
Era-ngheţat şi drumul bun
Aduceam vin de Crăciun,
Poposeam din han în han
Dormeam cu capu-n suman,
Făceam chef şi veselie
Nu ştiam de fudulie!
Dar cu căruţa boită verde
Pâine-n pod nu se mai vede
Şi pe drum când merge toacă,
La şapte case mulge-o vacă!
Apoi tineretu-i plin de boală
Nu mai ştie când se-nsoară,
Iar fata când se mărită
Parcă-i o găină opărită!
Când o iei de la părinţi
Stăruieşte să-i pui dinţi,
Când o iei s-o duci la rază
Parcă-i o oaie cu gălbează!
Plină-i toată ce cercei
Pe unde vrei şi nu vrei,
Poartă unghii colorate
Nu prea ştie de bucate!
De-o rătăceşti printre oale
O să rabzi cam mult de foame!
Pân’ ţi-o face ea friptură
O să faci vătămătură.
Dar mata gazdă din casă
De ce stai aşa sfioasă?
Poate nu ai vin pe masă
Şi ceva mâncare-aleasă?
Nu-ţi fie cu supărare
C-am făcut astă urare
Că nu-i vinovată gura,
Aşa-i scrisă urătura
Şi mai bine şi mai rău
Ca-n seara de anul nou.
Iar dacă te-am supărat
Ne-i da un colac uscat
Şi dacă urarea-i bună
Ne-i omeni pe măsură
Cu un braţ de fân la boi
Şi-o friptură pentru noi
Înc-o roată măi flăcăi
Hăi, Hăi
Bună seara bună gazdă
Boii trag adâncă brazdă,
Pentru brazda de sub plug
Am mai pus doi boi la jug
Să-ţi fac arătur-aleasă
Poate m-ai chema în casă
Să mă dau pe lângă sobă
Să mai stăm puţin de vorbă,
Căci pe plită văd friptură
De-mi lasă apă din gură,
Văd o sticlă şi-un pahar
Ca la omul gospodar…
Hai flăcăi cu toţi odată
Nu mai staţi proptiţi în poartă,
Mai uraţi pe gospodar
Că ne-apuc-aici Gerar
Şi-aduceţi-i voi aminte
Cum era portu-nainte
Că în vremea cea străbună,
Zău, era moda mai bună!
Pentru fete şi flăcăi
Haine lungi până-n călcăi;
Fetele erau cuminţi
Şi toate purtau catrinţi.
Cu opinci şi cu catrinţe
Şi pe spate cu codiţe,
Nu erau atunci cucoane
Nici fete cu silicoane,
Iar flacăii erau mulţi
Şi se purtau ca în munţi
Cu iţari de pânză tare
Şi chimir la cingătoare;
Când sunau din zurgălăi
Răsunau vreo zece văi,
Sculau oamenii din sat,
Fetele săreau din pat.
Frunza verde păpuşoi
Veni şi vremea de-apoi,
Nu mai vezi tu baietanul
Cu opinci şi cu sumanul,
Nici fetiţe cu codiţe
Îmbrăcate în catrinţe.
Moda-n lume s-a schimbat
Şi de multe s-a uitat!
Frunză verde de cicoare
Fusta-i pân’ la cingătoare,
Feciorii dau în lingoare
Tot cu ochii la picioare.
Cum să mergi tu la arat
Cu aşa fete prin sat?
Mânaţi măi nu vă opriţi
Şi staţi cu ochii boldiţi,
Mai strigaţi odată măi
Şi sunaţi din zurgălăi
Hăi, Hăi
De urat aş tot ura,
Dar mă prinde noaptea grea
Şi nu sunt de ici colea.
Sunt de la Ciuca Muca
Unde-i mămăliga cât nuca,
Iar 12-o păzesc cu măciuca
Şi m-aşteaptă şi-alte case
Cu bucatele gustoase,
Cu-n vin roş şi doi curcani,
La anul şi la mulţi ani!
Dar pentru astă urare
Număraţi ceva parale,
Cântăriţi ceva cârnaţi
Şi vreo doi pepeni muraţi,
Un rachiu şi un covrig
Că am îngheţat de frig!
Să nu mă chemaţi în casă
C-asta-i vorbă ruşinoasă
Ori să mă lăsaţi afară
C-asta-i vorbă de ocară.
La ureche clopoţei
Dejugaţi şi boii mei
Şi-opriţi plugul măi flăcăi !
Hăi, Hăi
LA MULŢI ANI 2014 !
*
Anul Nou cu bine,
Cu zile senine,
S-aveţi sănătate
Şi mult spor în toate,
Iar la toate mesele
Inimile vesele…
Spor la camp,
Noroc la plug,
Bucurie din belşug!
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să înfloriţi,
Ca mărul, ca părul,
Frumoşi ca bujorul,
S-aveţi de toate în casă
Şi voie bună la masă,
Să traiţi în bucurii
Ca florile pe câmpii…
Să nu ştiţi ce e tristeţea
Şi s-ajungeţi bătrâneţea,
Iar în anul ce-am intrat
S-aveţi spor la treierat,
De copii să fiţi iubiţi
Întru mulţi ani fericiţi
Anul ăsta şi la anul
Şi cât ne-o ţine sumanul,
Cald cuptorul să vă fie
Să trăiţi ani doar o mie!
Deşi în timpul ce îl trăirăm, uram ani mulţi pentru un același viitor al dumneavoastră, monoliniar, cu fiecare revenire la noi Răscruci solemne, când iarăşi răsturnăm Clepsidre, acel fir lung îşi fragmentează drumul, lăsând în urmă, ca mătăniile sacre, o înșiruire de nenumărate zbateri, cu o realitate aspră pentru toţi, ceea ce face ca acuma eu, ajuns la ultimele ziceri până azi, să vă doresc – şi a dori, nu e totuna cu a fi – ca începând de mâine să fie viața-vă, fără adâncuri sau colaterale constrangeri, ca o supremă împlinire….
Gheorghe A.M. Ciobanu
Luceafăr printre stele
O stea s-a înălţat spre culmi;
Acum luceafăr este printre stele,
Dar pe sub tei şi printre ulmi
Se-aud doar cântece de iele.
Pe dealuri buciumul îşi cheamă
Cu jale-apusul menestrel,
El, printre nori ce se destramă,
Îşi cântă doina singurel.
Codrul îşi leagănă coroana
Plecându-şi crengile în vânt,
El caută şi-acum morgana
Privind ades către pământ.
Scrisori a încetat a scrie
Către a inimii crăiasă,
Din frageda-i călătorie
Rămas-a drumul către casă.
Şi din prea lunga-i pribegie
Ce-l poartă printre stelele arzând
Îşi deapană nocturna elegie
Prin constelaţii neştiute rătăcind.
Doar plopii cei de timp uitaţi
Pe unde-adesea a trecut,
Deşi au fost mult încercaţi
Ei sigur l-au recunoscut.
O stea spre cer s-a înălţat
În veci purtându-şi nemurirea,
Pe-acest pământ s-a framântat
Plinindu-şi cu osârg menirea.