Ileana Costea: CRÂMPEIE DE BOOKFEST, 2022

22 iunie, 2022 – Los Angeles

Sunt sigură că au apărut mai multe articole în presa românească despre salonul internațional de carte Bookfest din 1-5 iunie 2022 București. Ca jurnalist-observator, eu nu pot decât să scriu despre percepția mea, prezentând câteva crâmpeie, de la standurile pe care le-am vizitat și lansările la care am participat.

În prima mea zi de târg, joi 2 iunie 2022, la ora 11:00 am fost invitată la o lansare de carte Satul de adopțiune (Editura Junimea-Iași) noul roman al scriitorului Ion Lazu, eveniment onorat de mulți scriitori și critici de literatură.

Primul a vorbit directorul Editorii Junimea, poetul Lucian Vasiliu, care a menționat condițiile grafice excepționale în care a fost tipărit acest roman care continuă drama refugiaților basarabeni din amplul roman Veneticii, ajuns la a cincea editie. În cartea nou apărută Ion Lazu vorbește despre celelate personaje din satul în care a fost nevoită să trăiască familia scriitorului în Oltenia.

Emilian Galaciu Păun, poet basarabean, directorul Editurii Prut, a făcut o relatare emoționantă a împrejurărilor în care l-a cunoscut pe Ion Lazu. Știa data exactă când s-au întâlnit la sediul Uniunii Scriitorilor din Chișinău, și anume 30 martie 1990. L-a ajutat pe Ion Lazu să descarce un tir cu carte românească pentru copiii din Basarabia. Poetul Radu Cangea a scos în relief stilul elevat al romanelor lui Ion Lazu. Și-a mărturisit bucuria de a fi prieteni de cursă lungă.  Petru Solonaru și Lician Gruia au subliniat și caracterul omului Ion Lazu care nu se preocuapă doar de scrierile sale ci, cu mare dăruirie duce la bun sfârșit acțiuni vizând imaginea sciitorilor români în conștiința publicului. Activul Ion Lazu ține un blog despre scriitori, a publicat un Calendar al scriitorilor, a pus mai mult de 200 plăci comemorative pe casele scriitorilor din Capitală. Astfel, pe 7 iunie 2022 a dezvelit pe zidul Uniunii Scriitorilor o placă pusă de dânsul în memoria celor 123 de scriitori care au participat la Marele Război din 1916-1918. Apoi Florentin Popescu a apreciat ce scrie autorul pe care l-a pus în toate antologiile pe care le publică. Sesiunea s-a încheiat cu Ileana Costea, care a vorbit despre Ion Lazu ca persoană etică și plină de căldură omenească, de prietenia dintre ea și soții Lazu. Ileana a menționat și faptul că Ana Blandiana spunea că “Veneticii” cuprinde cel mai frumos portret al mamei.

Sâmbătă, 4 iunie, ora 15.00, am asistat la lansarea celor două cărți ale Ancăi Sîrghie, într-un cadru festiv, la arena Agora, unde era o estradă pe care la masă stăteau toți cei cinci actanți ai lansării. Arena avea și o zonă cu scaune, ceea ce dădea spatiului o notă deosebită, căci multe altele dintre lansări se făceau cu audiența stând în picioare în fața standului. Prima carte, Procesul memorandistului Nicolae Cristea (îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, Editura Eikon, București, 2021, 350 p.), a avut trei prezentatori. Lucian Gruia a făcut o analiză a structurii cărții și a valorii istorice a evenimentului de la Cluj, ca înscenare politică antiromânească. În cuvântul său, prof. univ. Ioan Opriș a concluzionat: “Prestigioasa și insistenta cercetătoare Anca Sîrghie a preluat asupra-i, ca o lucrare de suflet și o datorie morală onestă, restituirea completă a biografiei strălucitului ei înaintaș. … acest volum impresionează din nou pe cunoscători și este util cititorilor dornici de adevăr.”

Inline image

Istoricul Sebastian Doreanu din SUA observă că “Procesul Memorandistului Nicolae Cristea”, este o apariție editorială ce completează fericit și necesar cele patru volume anterioare: “Memorandistul Nicolae Cristea și epoca sa”, în 1996 ( a doua ediție, revăzută și adăugită a apărut în 2011 ),  “File de memorialistică. Jurnal“ (1998), “Meditațiuni politico-istorice. Spre Marea Unire” ( 2018 ) și volumul de “Publicistică”  ( 2019 ). Se apreciază că “s-au scris puține monografii despre protagoniștii implicați în redactarea și răspândirea “Memorandumului”, deveniți mai târziu acuzați într-un proces cu ecou în întreaga lume. Iată, așadar, prin această apariție editorială, universitara Anca Sîrghie contribuie la mai buna cunoaștere a unui alt luptător memorandist.

A doua carte se numește Radu Stanca si Sibiul (autor Anca Sîrghie, Editura Techno Media, Sibiu, ediția a II-a 2022), prezentată de Aurel Goci și Mihai Posada. Prezentarea cărții este foarte potrivită, dat fiind faptul că anul acesta comemorativ, se împlinesc 60 de ani de la moartea lui Radu Stanca. Aurel Goci a vorbit despre personalitățile care au constituit în studenție Cercul Literar de la Sibiu.

Prezentările s-au încheiat cu Anca Sîrghie, mărturisind că a sosit la Bookfest, aducând de la Sibiu două personalități emblematice din două secole diferite. Cartea dedicată memorandistului se dorește a fi un exemplu, astfel ca și alți cercetători ai mișcării memorandiste să trateze individual pe ceilalți fruntași români, împrocesuați la Cluj în mai 1894 și întemnițați în închisorile maghiare. Referindu-se la cealaltă carte, Radu Stanca, este unul dintre rarii poeți care nu a închinat Partidului Comunist din România nici măcar un singur vers de elogiere, indiferent de consecințe. În noua carte a înțeles să urmărească destinul antum și cel postum al creației dramaturgului, în condițiile în care teatrele din România cultivă gustul pentru violență, nuditate, vulgaritate, pervertind tinerele generații. Ca și dramaturgia lui Lucian Blaga, teatrul lui Radu Stanca, cu subiecte alegorice, îndemnând la meditație pe teme existențiale, se cere valorificat de regizori cu o cultură vastă și cu sensibilitate pentru teatrul de idei. Evenimentul s-a incheiat, în stil- spectacol, cu actrița Doina Ghițescu, lecturând fragmente din cele două cărți.

Imediat apoi am asistat (în picioare) în fața standului Editurii Cartex la frumoasa prezentare a noii cărți a lui Bulgakov “Inimă de câine făcută de Bedros Horasangian, fost coleg cu mine de liceu. Il revăzusem numai o dată de când am terminat școala, acum vreo 25 de ani, când el era președintele Uniunii Scriitorilor din România și mă invitase să vin la o ședință la care asista și Consulul Israelului.

Sâmbătă după-amiazi, la orele 18:00, standul Editurii Junimea mi-a oferit un microfon (dat fiind că Editura Coresi nu a avut stand anul acesta) și am putut face lansarea cărților mele. Cea mai recentă, apărută pe 3 iunie, deci cu doar o zi înainte, “Exerciții de neuitare”, vol. II și cele trei cărți “Dumnezeu pe role/God on roller skates, versiunile în română, engleză și bilingvă. Această carte a fost publicată de mine “prin print-on-demand” în martie 2021. Ea conține 18 poezii din volumul Patria mea A4“ de Ana Blandiana care a fost tradus în engleză  My Homeland A4“ și ilustrată de artistul american Jerry W. McDaniel. La început a vorbit scriitoarea Anca Sîrghie, făcând portretul spiritual al autoarei (Ilenei Costea), cu detalii edificatoare. A vorbit folosind obișnuita ei exprimare aleasă și foarte bine documentat, de m-am întrebat chiar de unde știe atât de multe despre mine. Nu e însă de mirare, dânsa fiind cunoscută pentru capacitatea de cercetare aprofundată a autorilor despre care scrie. Apoi a luat cuvântul Ion Lazu, cel care de fapt m-a determinat să public cele două volume de articole Exercitii de neuitare, relatând cu multă căldură despre prietenia mea cu el și cu actrița Lidia Lazu (căreia i-am organizat un turneu de recitări din Blaga în California de Sud în 2008) și despre cartea mea de articole. Lidia a citit un paragraf din Cuvântul înainte semnat de Ion Lazu: “Ileana Costea este o fire de artist care valorizează inspirația de moment, captează sugestiile clipei şi ni le prezintă în cuvinte şi imagini, în interviuri ce par a fi secvențe dintr-un mai lung film, visat, despre reuşitele culturale româneşti pe mapamond.” Apoi au lecturat, din cărțile mele și din poezii de Ana Blandiana, Lidia Lazu și Petre Moraru. Lidia a citit un paragraf din articolul Rugăciune“, in care Doina Țetcu face o interesantă paralelă între ilustrația artistului Jerry W. McDaniel și textul poeziei Anei Blandiana, explicând cum artistul a prins în imagine ceea ce a vrut să exprime poeta. In audiență au fost cam 30 de persoane, printre care scriitori, critici de artă și prieteni și mulți tineri.

A picture containing person, indoor

Description automatically generated

Duminică, 5 iunie, ora 14.00 am asistat la Editura Spandugino la lansarea, într-o ediție bibliofilă, a cărților lui Romulus Rusan.  A fost prezentat volumul Lansare de carte: Permisul de pieton & Istorie, memorie, memorial sau cum se construiește un miracol, de Romulus Rusan, Sesiunea a fost moderată de Cristian Pătrășconiu, aducând un omagiu autorului, ale cărui opere publicate de Editura Spandugino in colecția Distingo. Au vorbit Ion Pop, Nicolae Prelipceanu și Ana Blandiana, trei mari personalități ale culturii române, trei ardeleni, care au fost prieteni nedespărțiți de la 17 ani. Cristian Pătrășconiu a introdus sesiunea spunând: Suntem adunați în jurul unei opere a memoriei si a personalității extraordinare a dlui Rusan, un mare om al dreptății, foarte, foarte bun scriitor. Scrierile dânsului sunt complementare cu forma de justiție pe care o reprezintă Memorialul Sighet de care Romulus Rusan s-a ocupat timp de 25 de ani. Dl. Pătrășconiu a adresat Anei Blandiana intrebarea “ Ce este pentru dumneavoastră această serie și ce este această serie pentru Romulus Rusan?” Ana Blandiana a spus că apariția acestor cărți este un miracol care i se întâmplă și ei și lui Romulus Rusan. Poeta a vorbit despre pasiunea cu care s-a dedicat soțul ei memorialisticii și mi s-a părut că discursul ei acolo a fost dintre cele mai bune ale ei din câte am auzit. Și cum îi cunoscusem pe amândoi din vizita lor pe Coasta de Vest a Statelor Unite în 2015, când am organizat și eu la mine un moment literar cu ei, lansarea a fost foarte emoționantă pentru mine. Audiența a umplut spațiul cu scaune și mulți au stat în picioare, făcând coadă lungă apoi pentru autografe date de poetă.

A group of people sitting on a couch

Description automatically generated with low confidence

M-am plimbat printre numeroasele standuri și m-am oprit să cumpăr câte o carte. Una din ele a fost cea care a obținut primul premiu din partea Fundației Romulus Rusan, recent creată, “Viata trece ca un glonț” (Editura Humanitas), carte cu al cărui conținut eram familiară (căci mi-a citit fragmente lungi din ea, timp de multe nopți, pe WhatsApp, bunul meu prieten din copilărie, Mihai Vasilescu – realizator de emisiuni la BBC și Europa Liberă, sub pseudonimul Edgar Șelaru. Mihai colaborase intens cu autorul (Dorian Galbinski – fostul lui coleg la BBC). la finisarea cărții acestuia.

Ce a însemnat Bookfest-ul pentru mine? Bucuria întâlnirii “în carne și oase” cu persoane pe care nu le cunoscusem decât de la distanță pe Zoom, cum ar fi Anca Sîrghie si Victor Albu. Realizarea ideii că nu a dispărut încă dorința publicării cărților pe hârtie. Faptul că în România, ca în mai toată Europa de Vest, cartea imprimată rămâne “în picioare”, nu ca în Statele Unite, unde are aerul să fie din ce în ce mai desconsiderată. Cunosc multe persoane, de la foarte tinere, la cele în jur de 50 ani, care nici nu mai cumpără cărți. Citesc totul sub forma de e-book pe internet. Mi-am confirmat credința că românul este foarte dornic de cultură, de lectură.

Autoarea reține drepturile de copyright pentru acest material.

Publicitate