Emilia Țuțuianu: De la inginerie la filozofie – interviu cu prof. univ. dr. Tudor Ghideanu

Emilia Ţuţuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă – pe acel drum al fiinţei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteţi să ne comunicaţi o anamneză a vieţii dvs.?

Gheorghe A. M. Ciobanu. „Portret” și „Autoportret”

Motto: „Lăsați Planeta să existe pentru ea și nu ca de pe ea să fugă Omul …” (Gheorghe A. M. Ciobanu, „Prefață” la „Mileniul trei pe portativ”, vol. III)

Pe 25 martie 1925 s-a născut, la Roman, cel căruia cohorte întregi de oameni, de la adolescenți și până la cei aflați la vârsta senectuții, îi datorează inițierea în experiențe estetice inedite, precum și nenumărate clipe de trăire a sublimului artistic.

Dintre toate caracterizările pe care i le-au făcut profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu contemporanii săi care l-au cunoscut mai mult sau mai puțin – în calitate de colegi de cancelarie sau colaboratori, ca elevi sau ca auditori la cele peste trei mii de expuneri tematice publice – nici una nu e mai sintetică și, în același timp, sugestivă, ca „autoportretul” pe care ni l-a lăsat la finalul unuia dintre volumele sale: „pluralic, corelații orizontalice, viziune expansiv-ascendentă, imaginativ, creativitate, vrea să nu supere pe nimeni, e mai mult cosmic, e dai și nu davai, recunoaște, ca trăsătură centrală, diversitatea lumii”. Această dovadă a unei profunde cunoașteri de sine încheie primul volum „Portrete printre rame” (Editura „Mușatinia”, 2012). Cartea însumează 151 de „portrete”, de fapt, crochiuri literare, creionate de un literat cu ochi de pictor și comentate de un filozof cu suflet de poet. Ele reprezintă existențe umane individualizate și reduse la esența lor.

In memoriam: Gheorghe A. M. Ciobanu

 

 

25 Martie este ziua când sărbătorim o legenda vie a culturii romașcane: profesorul, eseistul și omul de cultură Gh. A. M. Ciobanu. Acum, în anul 2024 îmi amintesc de un moment important, petrecut în anul 2015,  când Domnia Sa împlinea vârsta de 90 de ani, ani dedicați culturii, artei și educației în urbea mușatină a Romanului.

În anii studenției mele, prof. univ. dr. Petre Bejan nu pierdea niciodată ocazia sa îl dea drept exemplu studenților săi, rememorând acea atmosfera fascinantă, creată timp de 23 de ani, de către Gheorghe A.M. Ciobanu și George Pascu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iași.

Mărturisesc că am fost o privilegiată în viața Domniei Sale. L-am cunoscut ca elevă şi apoi ca editor, am învățat de la Domnia Sa că o prietenie adevărată este un dar divin, ceva care nu trebuie confundat cu bătutul pe umăr sau cu obrăznicia.

Emilia Ţuţuianu: O poetă romaşcană: Cecilia Bănică-Pal

Fiind o îndrăgostită fără leac de limba şi literatura română, de poporul român, de locul unde s-a născut, de locul unde trăieşte în prezent, poeta Cecilia Bănică Pal a încredinţat tiparului, în anul 2004 primul său volum de poezie: Nelinişti fireşti, ce dezvăluie gânduri şi sentimente în imagini artistice danteşti de o candoare deosebită.
În anul 2007 poeta s-a aşezat din nou la masa de scris, cu speranţa inepuizabilă de a scrie în graiul mioritic al cuvintelor pentru toţi cei care iubesc poezia. Aşa a luat fiinţă volumul Sentimente metalizate, volum de un lirism aparte ce vibrează gingaş şi feminin în faţa trăirilor umane.
Versul său de o realitate reală şi virtuală aduce un univers aparte în lumea poeziei româneşti. Citind cu atenţie poemele sale înţelegi că ele sunt născute din suferinţă, disperare, iubire şi credinţă. Suflet nobil şi înţelept poeta scrie poezia cea mai curată şi dragă vieţii: cea venită din suflet… aducătoare de lumina Adevărului.
Prin sensibilitatea sa poetică, Cici Pal ştie să ne pună sufletele în mireasma de busuioc şi măr ca în Raiul fericirii nepământene.
Versul său ţâşneşte firesc, inspirat, aşa cum respiră, ca într-un şipot de apă proaspătă de munte, ca un izvor terestru şi sideral ce umblă vrăjit printre oameni.