Gheorghe A.M. Ciobanu: IRIMESCU – Un Cavaler Carpat al „Ordinului…Dalta”

Gh.A.M.CiobanuSculptorului Irimescu…

Sau, mai profund gândind, Sculptură prin Irimescu. Un binom, care s-ar putea relua, prin zicerea de „creaţie irimesciană” – şi spunând aşa, am ajuns la relaţia esenţială a fenomenului artistic: singularitatea.
Luată în sine, ca meşteşug „de peste zi”, în a ciopli materia, dăruindu-i închipuire omenească, de la „cariatidele” de pe Insula Paştelui, la prefigurările lui Modigliani, existenţa cosmică, cu a ei „materie neagră”, ajunsă a fi şi stelară, tinde, prin creativitatea fiinţei noastre, nu doar să se antropomorfizeze, ci, mai mult, să se umanizeze. Oricare sculptură este uman – duală, o bio – formă abiotică şi o spiritualitate aspirituală. O dualitate, cu geneză unică: creaţia. Continuă lectura

Liviu Dănceanu – Scrisoare deschisă către Gheorghe A. M. Ciobanu

Stimate Domnule Profesor,
Ani de zile v-am citit cronicile şi eseurile împrăştiate cu generozitate prin varii reviste moldave. Mărturisesc, vă credeam un om pedant, scrupulos, uneori surprins, alteori uşor iritat fiind de consecvenţa cu care vă menajaţi cele două iniţiale din nume: Gheorghe A.M. Ciobanu, ca şi cum aţi fi ţinut să îmbrăcaţi cât mai extravagant un obştesc manechin. Nu mi-a trebuit mult să înţeleg că era o pedanterie protocolară, ce cobora de pe versanţii inundaţi de aerul tare al unei conduite existenţiale exemplare. Articolele dumneavoastră despre fenomenul muzical deconspirau, înainte de toate, o candidă curiozitate. Vă şi vedeam uitându-vă prin gaura cheii unei porţi ce duce miraculos la cei ce modelează Continuă lectura

Ontifonismul sau dragostea fãrã rest

La începutul anilor 80 ai secolului trecut, Ştefan Niculescu îmi atrăgea atenţia asupra unui autentic discipol al meşterului Manole, care şi-a zidit, n-o să vă vină să credeţi, existenţa într-o scriere, blocând suveran orice insinuare a vanităţii, orgoliului şi meschinăriei. Alexandru Bogza, căci despre el este vorba, trudise întrega lui viaţă la o singură carte. O carte ce-l supusese la o asceză intelectuală unică în peisajul spiritualităţii româneşti, căci cartea lui Alexandru Bogza este o construcţie teoretică întemeiată pe reflecţia profundă asupra criticismului filosofic de sorginte kantiană, ce motivează o soluţie inedită de abolire a crizei fizicii contemporane, precum şi o ofertă surprinzătoare de instituire a unor baze muzicale ale metafizicii de la sfârşit de secol 20. Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu: „Un zugrav” şi al său penel – Ştefan Luchian

Lanţul carpatic al Spiritualităţii româneşti, lansat la o altitudine impresionantă, cunoaşte o multitudine de piscuri vizionare, pe care generaţii de demiurgi s-au încumetat să le escaladeze şi să rămână, apoi, în perimetrul lor creator, îmbogăţind astfel revărsările artistice, de la condei la baghetă şi de la daltă la pe¬nel, ale acestui spaţiu daco-strămoşesc, mult încărcat de zbucium, dar şi aureolat de realizări.
Un astfel de „Zburător”, cu aripi îndrăzneţe, dar cu o protoplasmă care 1-a şi prăbuşit, a fost, pentru pictura noastră naţională în arcuirea ultimelor două veacuri ale ei, Ştefan Luchian. O retină ajunsă dincolo de sensibilitatea fotonilor, ce a devenit însă, treptat, stânjenită de a mai reţine tremurul imponderabil al acestora, din cauza unui penel neputincios acum în a mai răspunde la zvâcnirile unei mâini, atât de bogată odinioară, în coregrafii creatoare. Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – ,,Primii fiori” ai mei, la ,,Muşatinia”

Gh.A.M.CiobanuCu zece ani în urmă, eram la ,,primul meu rendez-vous” editorial, încredinţând tinerei ,,Muşatinia”, cele dintâi înfiorări ale mele, în meşteşugul literar. Astfel, în anul următor, cu o copertă adolescentină, ce reproducea culorile de miraj ale unei ,,Singurătăţi” victoriene – Stanciu – a văzut lumina tiparului volumul, el în sine o capodoperă ,,gutenbergiană”, postfaţat de universitarul de altitudine Tudor Ghideanu şi grafiat portretistic de sculptorul Demo, volum ce cuprinde în el acel ,,taifas” al autorului, purtat, juvenil, cu frumosul condeiesc.
,,Primii fiori”… Prima mea poposire în lumea cuvântului scris, primele mele îndrăzneli literare, în una din cele mai îndrăzneţe şi ele, domenii ale creativităţii umane. Şi toate, dăruite contemporan unui non-stop cultural, prin la fel de curajoasa Editură Muşatinia. De aceea, parafrazând denumirea unui film ,,mare” al lui ,,ieri”, voi şopti mereu: ,,Muşatinia, dragostea mea”. O ,,Muşatinie” dominant spirituală, ca şi Voievodul cu acelaşi nume, turnat, în viziune zaharesciană, din veşnicie şi din bronz, veghind Oraşul multisecular. >>>

Emilia Ţuţuianu – Dizertaţii editoriale cu scriitorul Gheorghe A.M. Ciobanu

Cu ocazia Zilei Cărţii, Casa Armatei din Iaşi prin col. Tiron şi pictorul ieşean Nelu Grădeanu, cu participarea Editurii Muşatinia din Roman, prin editor Emilia Ţuţuianu, au adus în atenţia iubitorilor de carte patru volume apărute la editurile romaşcane Filocalia şi Muşatinia: Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi, Creştinismul abia începe, autor Ioachim Giosanu, Mioriţa mit triadic şi Mecena, medic, misionar – Teodorescu, autor Gheorghe A.M Ciobanu.
Prezent la invitaţia organizatorilor în capitala culturală a Moldovei, scriitorul şi eseistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu a oferit un regal literar de înaltă ţinută, într-o luare de cuvânt concretizată într-un summum de cultură romaşcană, o exegeză literar-filosofică asupra cărţilor amintite mai sus. Dorinţa omului de a depăşi teluricul, de a transcede bioticul într-o mai mult ca finită existenţă este gândul către care ne-a purtat discursul eseistului Ciobanu. În planul religiei, picturii şi mitologiei dorinţa omului de a fi şi dincolo de vieţuirea temporală a protoplasmei celulare, este concretizată prin credinţa într-o ,,lume de apoi”, ce prelungeşte viaţa prin duh, prin operele de artă care transced vieţii şi poartă numele creatorilor în nemurirea artistică la fel şi speranţa mioriticului cioban care îşi doreşte dac-o fi să mor o nuntă cu stelele universului.
Fragilitatea protoplasmei, determinismul cosmic, existenţial şi uman este duală în concepţia scriitorului Gheorghe A.M. Ciobanu, care a subliniat rolul ,,universului” cerebral, cu toate componentele sale vizibile şi demiurgice cât şi rolul materiei. >>>

Profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu

Gh.A.M.CiobanuViaţa cetăţilor şi a locuitorilor lor este de obicei marcată de zbaterile obişnuite ale zilelor care trec nelăsând nici urme, nici semne pe pânza vremii. De aceea doar Dumnezeu mai ştie numele atâtor oraşe care au apărut, au ars un timp în flacăra vieţii, apoi au dispărut în neantul uitării ca firele de nisip ale deşertului spulberat de vânturi. Din când în când, însă, în agora câte unei cetăţi apare un om, un simplu om, aşa cum au mai fost poate până atunci mii ca el, care, însă, prin vocea sa marchează definitiv identitatea ei în istorie. El reprezintă quintesenţa valorilor şi aspiraţiilor, sublimând într-o formă profund identitară cultura locului.
În micul nostru oraş cu nume de imperiu antic avem şansa de a avea printre noi un concetăţean care ne-a dat şansa la neuitare. Zilnic, de nouăzeci de ani, micuţa umbră a profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu se strecoară timidă pe străzile pline de amintiri, printre clădiri şi oameni, ca un memento perpetuu al întâmplărilor, viselor şi năzuinţelor unei urbe aproape milenare. Un secol de istorie, un secol de viaţă cu Profesorul a fost şansa pe care ne-a dat-o Dumnezeu să ne cunoaştem şi să ne regăsim. A fost şansa de a nu ne pierde identitatea culturală într-o lume prea uşor dispusă la a renunţa la valori pentru a se amorfiza într-un neant existenţial numit modern mondializare. Poate profesorul nostru drag n-a încercat decât să facă ceea ce ştie mai bine: să ne crească, să ne înveţe, să ne ajute să iubim ceea ce contează cu adevărat în viaţă. Tocmai acest lucru simplu, dar făcut în mii de feluri a fost ceea ce aveam nevoie într-un secol chinuitor şi sărac, ajutându-ne să nu ne pierdem creativitatea şi identitatea. >>>

Patriarhului literelor romaşcane, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu, la împlinirea vârstei de 89 de ani

Gânduri si sentimente prilejuite de o aniversare

D-l profesor Gh. A.M. Ciobanu mi-a fost profesor, ulterior mentor, fiind și apropiat sufletului meu. Cu prețuire şi recunoștință exprim gânduri şi sentimente, acum, la aniversare. Instrucția, o structură şi conștiință aparte, o curiozitate continuă în cunoaștere, exigent cu sine în a fi autodidact, probitatea sa moral-intelectuală au condus la erudiție. Este, cred, un Pantagruel pe care părintele, zidind, în cazul nostru, l-a sfătuit: ,,nimic să nu-ți fie necunoscut”, devenit precept al cunoaşterii renascentiste. Interesant, uimitor chiar, în formația d-lui profesor Ciobanu, teoria evoluționistă şi cea creaționistă apar ca două organisme într-o perfectă simbioză, lumescul se împletește cu cosmicul, tradiția armonizându-se cu inovația. Ascultându-l pe vorbitor, care întotdeauna are o inspirație fecundă, o exprimare debordantă, remarcăm că este novator în arta cuvântului şi a muzicii, care solicită, îmbogățeşte şi uimește. Deși accesibilă, fraza cu asocierile sale unice, metafora fiind omniprezentă, unică si inimitabilă cere, să recunoaștem, o anumită instrucție din partea auditoriului. Deseori am asistat la adevărate prelegeri-lecții de estetică şi filozofie de arte plastice şi muzică, ale unui eseist de excepţie, un spirit liber, dezinvolt; cum ar spune d-l profesor ,,un cioban mioritic ce doinește într-un continuu acord cu muzica sferelor” spațiul cosmic fiind deseori cadru de referință. >>>

Ghe. A. M. Ciobanu la lansarea cărţilor PS Ioachim Băcăuanul

Ion Irimescu, aniversare 95 de ani – Simpozion la Fălticeni, în anul 1998

>>>

Gh. A. M. Ciobanu – Primii fiori (II)

10iar notarul, găsind pe o masă alăturată o revistă franceză, o deschise vizibil şi zgomotos, în timp ce ochii i se aprinseră la o fotografie, care era un instantaneu de la un concurs ciclist de acum cincisprezece ani la Lyon. Toate acestea merseră până când D-l. Dimitrie Dimitrescu aruncă plicul terminat într-o parte pe biroul arhiplin, manieră pe care o urmară şi ceilalţi: preotul îşi vârî cutia de chibrituri înapoi în buzunar şi directorul sfârşi cu pantofii prin ruperea bruscă a şireturilor. Numai notarul continua să privească atent la un colţ al fotografiei, unde de-altfel nu era nimic.
-Est-ce que le monsieur parle le français?- întrebă primarul cu o voce străină.
La auzul acestor cuvinte notarul, foarte calm, depuse revista pe masa alăturată, după care se aşeză mai bine pe scaun, ca un om care începe să dea atenţie celor ce se petrec în jurul său. Dar, spre mirarea sa, cu toate că presupuse că primarul începuse deja şedinţa, văzu pe toţi liniştiţi şi atenţi, ca în aşteptarea unui răspuns. Atunci, atribuind cuvintele auzite unei persoane exterioare, întoarse deodată capul spre uşa închisă, întrebând mirat:
-Nu ştiu dacă mi s-a părut numai, dar am impresia că e cineva afară… >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Primii fiori (I)

10Cu deosebită sinceritate, autorul
mulţumeşte distinsei Doamne Corina Grecu
pentru neegalata sa amabilitate de a fi sprijinit
editarea acestui volum, prin care
să ne reîntâlnim cu trecutul îndepărtat
al unor „Primi fiori”.
De asemenea, o aleasă preţuire
scriitoarei Emilia Ţuţuianu şi editurii sale muşatine,
pentru strădania bibliofilă deosebită, pe care
a dăruit-o cu multă sensibilitate,
întru apariţia volumului nostru.
Autorul

                                                                              ***
Prefaţă
Enciclopedism şi Creaţie

Apar din când în când, în cultura noastră, făpturi enciclopedice, care îşi edifică Lucrarea ca pe un „avânt eroic” (Degli erroici furori -Giordano Bruno) în chip armonios multiplu: poezie, muzică, ştiinţă, filosofie. Aşa au fost, desigur: Henri Coandă, Dimitrie Cuclin, Alexandru Bogza (fratele celebrului Geo Bogza), Pius Servien, Matila Ghyka ş.a.
Astăzi, iată, îl întâlnim cu Bucurie tandrică pe muzicianul-filosof, poet, publicist şi om de ştiinţă Gheorghe A.M.Ciobanu, din sacrul târg al Romanului, după cum el ar putea să se revendice drept fiu al Fălticenilor lui Ion Irimescu.
În suita de înfăptuiri pe care ne-o relevă volumul „Primii fiori”, totul parcurge, parcă, cei patru timpi ai formei sonată, în temporalitatea experiată, trăită a unei Anamnesis, dintr-un vălmăşag istoric, dintre anii 1936-1944. Ceea ce se poate remarca, de la început, este legătura („coinonia”), cununia prin Muzică între toate cele patru „Coerenţe fundamentale”, despre care ne-a vorbit nu o dată tainicul Nichita Stănescu.
Poemele dintâi ale lui Gheorghe A.M.Ciobanu poartă semnificativ titluri beethoveniene sau eminesciene: „Sonata Lunii”, „Glossa”, „O, mamă sfântă…” dar şi tonalitatea lui Blaga, Goga, Esenin. >>>

Gh.A.M. Ciobanu – interviu

Gh. A. M. Ciobanuhttps://www.facebook.com/photo.php?v=598878670158256&set=vb.100001083867785&type=2&theater

https://www.facebook.com/photo.php?v=598890510157072&set=vb.100001083867785&type=2&theater

Cărţile eseistului romaşcan Gh.A.M. Ciobanu – note critice

Gh.A.M.Ciobanu >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Rostirea Poeziei, cea fără de Rostire

Gh.A.M.CiobanuMoldava Crăiasă, cu grai potolit şi gânduri turnate-n potirul de aur al poeziei – Maria Rugină – ne dăruie iar, cu har şi cu suflet, buchetu-i de spuneri alese: ,,Cartea nerostirii”. O constelaţie de versuri, care ne convinge, nu numai de acel ,,Credo” al autoarei, ci şi de ambientalul, cu o altă geometrie, a Artelor. Poezia, ca gen, aflându-se, spectralic, la frontiera dintre acelea cu sensuri nespuse – muzica – şi cele cu sensuri prea spuse – plastica. De aici şi nerostirea rostirilor poetice, ele nereducând, precum cunoaşterea ştiinţifică, infinitul la un dat verificabil, ci, din contră,răsfirând evantalic, ştiutul cotidian, în revărsări de sensuri existenţiale. Multiple înţelesuri, ce fac ca o rostire de la om, trecută prin metamorfozele poetogenice, să devină o nerostire ca firesc, din purtătoare de un necunoscut, mult meta-demiurg. Pentru MARU, ,,a fi” înseamnă astralul tot, aflat într-o continuă şi accelerată expansiune, pornită de la un ,,Big-Bang” îndepărat şi succedat, ulterior, de o retracţiune. Un Univers pendulatoriu, prefigurat aici, de autoare şi nu ,,ab loco”, cuprins în zbuciumări pe care, neuronul uman, nu le poate concepe. O mono-Geneză, imaginată şi poetizată, pe o Terra, ce-şi are ,,perdelele trase”. Cartezianismul teluric, conduce la viziunea dualică a poeziilor comentate. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu – Plastica primăverii

“Dau un Regat, pentru un cal”, exclama Shakespeare, prin personajul său, Richard al III-lea. Vizitând, în aceste zile, “Salonul de Primăvară” de la “Muzeul de Artă” mușatin, gândeam la tragedia de mai sus, convingându-mă că toți caii legendari din istorie nu ar egala “Regalul” plastic de la care, nu de mult, ieșisem.

O expoziție plastică de “ecran lat” și ca exponenți și ca exponate. Peste douăzeci de creatori, cu peste o sută de creații. Salon, nu doar primăvăratic, ci și “prim”, ca spațiu de geneză, ca timp istoric de apartenență, dar, mai ales, ca personalitate de penel. E vorba de o artă ce știe altfel a vorbi cu noi, punându-ne în ipostaza de a prefigura posibile răspunsuri: oare, sculptura antică, a Victoriei din Samothrace, ajunsă la noi fără de cap, ce ochi avea sau plete? Dar brațele lui “Venus”, cum se prefigurau în spațiu? >>>

Gh. A. M. Ciobanu – „Fii cuminte….Univers”!

Gh.A.M.CiobanuSă ne întoarcem, puţin, la „ab…essere condita”.  Şi a fost Ziua…”Zero”. Înainte de Geneză. „Nu e nimic şi totuşi e”…  Şi Demiurgul porni „la treabă”, apelând la imperativul: „Să fie”!

Şi au fost Şase. Prima „sixtină” din lume. Şase zile grele, de proporţii. Aşa s-a constituit, Universul. Un infinit, cu „început”, dar pentru Demiurg, aceasta nu e o „problemă”. Pe primul plan, Creaţia. De-acum, „a fi”, devine „este” şi „va fi”. N-a fost uşor. E cazul de-o odihnă.

          Ziua de „mâine”, un repaus. „Să fie de odihnă”. Şi Demiurgul se retrage într-un „colţ”, doar un uşor „nimic”. „Vai, bine c-am făcut-o şi pe asta… Odihnă, bine te-am găsit”… Dar, vai, odihnă e aceasta? Imensul Univers, ca la-nceput. Erupţii, prăbuşiri, catastrofe, deplasări cu viteze nebune, ciocniri… Nicăieri vreun colţ mai liniştit. Cu infinitul spaţial, nu e de glumă. Nu-i loc pentru repaus. Şi-atunci, ce-i de făcut? „Eppur si muove”, numai? Iar, Creatorul deşi e zi de odihnă, din nou „la treabă”. Iar, alt „Să fie”! Şi ce a fost? O strictă ordonare. Nimic nu a rămas „de capul său”. Doi câte doi, pereche cu pereche, dar fiecare, inversul la celălalt. Spate la spate. La ceva dat; un „antidat”. La fiecare „a fi”, câte un „anti-fi”. „Să fie, peste tot, în Univers, Antinism”. Şi, ca un rezultat triadic, oricare duo duce, cum se cere, la un echilibru, o liniştire pe moment, la cuminţire. „Mi-e sete de repaus”… >>>

Emilia Ţuţuianu – Cu plecăciune în faţa Maestrului, La mulţi ani domnule Ciobanu!

         Un romaşcan de talie planetară ne este domnul Gh. A. M. Ciobanu, un spirit viu şi efervescent la cei optzeci şi opt de ani, care îi împlineşte acum, căruia îi dorim încă mulţi ani de acum încolo pentru a ne îmbogăţi cu spiritul Domniei Sale.

        Jovial şi zâmbitor, un partener distins şi destins, căruia conversaţia şi jocul minţii îi sunt prime şi inegalabile pasiuni şi plăceri. Cuvintele rostuite şi glăsuite de Domnia Sa ne poartă în universul creaţiei minţii umane, cu o inegalabilă putere de  făptuire şi o imaginaţie debordantă. Amintiri cu rost, întâmplări la care a fost părtaş, cu oameni pe măsura staturii >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un Zenon eleat „a fost”, dar a rămas eternu’- „a fi”

Gh.A.M.CiobanuFiind copil, priveam, ca pieton şi de aproape, cu emoţia firească a vârstei ce o aveam, cum arde Teatrul-Cinematografic Modern din oraşul Roman, incendiul pornind de la pelicula ce se rula atunci, acestea având, la vremea aceea, un grad foarte mare de inflamabilitate. Clădiri arzânde am mai văzut, sunt doar generaţia războiului. Altceva însă, m-a impresionat atunci, ceva ce mă tulbură şi acum…

Clădirea Modern avea un turn înalt, pătratic, pe platoul de sus fiind, de ani şi ani „împărăţia” porumbeilor.

            Era primăvară, când, în cuiburile lor, acum arzânde, se zbăteau puişori plăpânzi, cu aripioare care, încă, nu ştiau ce-i zborul. Deasupra, stoluri alarmante de columbi, ce încercau mereu, dar în zadar, din flăcări să salveze pe micuţii porumbaşi. >>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>

Irina Lazăr – poezie

irina lazar„O autoare, ce apelează caracteristic la formula „dialogul monologat”, prin aceasta personalitatea ”eu-lui” ei fiind prezentă şi în partea interogativă, ca şi în cea de răspuns. O poezie, astfel, predominant lirică şi mult autoro-centristă, sau, mai altfel spus, e un comentariu „matematizat” despre viaţă, ce-şi are doar „o singură soluţie”.

Aşa „solistică” precum s-ascunde între versuri, poetica-i socio-umană străbătută de nervuri quasi-etice şi ţesută „de sus până jos”, de „of”-ul său de-o viaţă. Chiar dacă stă „pe margine” şi vede, nu-i scapă nici un fir din labirintul zilei.

Poeta constată de „una singură”, existenţa-i proprie şi acea de lângă ea. Reacţia sa de neîmpăcare la care ajunge, o extinde apoi la esenţa unui „a fi” interogativ. Protestează la lumina zilei, împotriva acesteia, apelând la o monovalenţă repetabilă şi evitând violenţa „baricadelor” plurale. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un ,,Cap ne-ncoronat”, încununând Planeta.

Gh.A.M.Ciobanu,,Se nasc și în Moldova, Oameni”.. Moldova unei Românii străbune, cu piscuri carpatine și-o Dunăre continentală, cu fluvii de Cultură și genii în penumbra, cu veacuri de istorie amară și un popor, bogat în încercări, dar și-mpliniri. Românie cu a ei Moldovă, ce dăruiește omenirii, Oameni. Și asta, veac de veac, pe tot răbojul lui ,,a ști” și-a ,,făuri”.

Și poposim, în aste rânduri, la cel ce a uimit contemporanii lumii. Pornit în viață dintr-o așezare, aflată nu departe de Bârlad, oprit, o vreme, prin părinți, pe alt meleag de-al nostru, în Banat, ca, până în present să se oprească și să rămână, în îndepărtata Australie, spre a-și duce, mai departe, haru-i demiurgic.

De Ben e vorba, Ben Todică, cel dăruit cu o multiplă creativitate. Copil fiind, primește aplauze, jucând pe scena Teatrului din Oravița, pentru ca mai târziu, să-și adauge și arta, mult complexă, a peliculei, trecând, apoi și la condei, sub diferite forme. Un Ben carpat, pe care noul continent ce l-a și adoptat, îl venerează și-ii zic că este, pentru toți, un ,,Om al zilei”. >>>

Constantin Moșinschi – arhitect al Romanului

mosinschi-1Palatul Administrativ și patru vile situate între Colegiul Național “Roman-Vodă” și Școala nr. 1 au fost construite după planul arhitectului Constantin Moșinschi. De origine poloneză, arhitectul a avut întinse moșii și fabrici în Roman și împrejurimi. Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu povestește cum căra tatăl său cărămizi cu spinarea. Liberalii din secolul trecut au pus temelia Romanului modern. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un Molière.. ,,cu voie”, Mușatin

Aplauze și flori la Casa de Cultură, de la romașcani, la romașcani. Formația de teatru mușatină, beneficiara regiei contemporane a lui Radu Vatavu, a oferit din nou o premieră: “Doctor fără voie”, a lui Molière.

O sală arhiplină, un public plin de vulcanism spectacologic. Regele scenei comice a Europei – Molière – a fost adus “cu voia” regizorului, în secolul nostru, în costumație clasică, dar cu “puseuri” paradisiace, la ce mai este pe la noi, “acum”. Un caleidoscop stilistic, care, deși pluralic, a fost “turnat”, cu măiestrie, în armătură de vitraliu. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: Le troisième millénaire sur la portée Volume II – Omniphonisme et volume III – Olneophonisme

Le troisième millénaire sur la portée Volume II – Omniphonisme

 Ce deuxième volume du ’’Troisième millénaire sur la portée’’ continue la vision verticale, contemporaine et prochaine, des arts en général et de la musique tout spécialement. Après une évolution millénaire des arts des sons, créé par les hommes pour exprimer notre existence tellurique, horizontale en quelque sorte, j’en ai préfiguré dans le premìer volume une évasion métatellurique, au début, dans l’espace de l’au-delà de la Terre, par la modalité de l’ ’’Ontiphonisme’’ qui fait une corrélation entre un ’’ici-bas’’ et un ’’ailleurs’, un ’’au-delà’’ de notre planète. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: The Third Millennium in G Clef – „The Ontiphony” and The third millenium on the stave Vol. III- „The Olneophonism”

 The steady evolution of humankind, of its spiritual and material creations, has brought into being new visions and forms with which to meet the future. The Arts and especially Music, are very important to this process, contributing as they do to new and broader perspectives. Thus, in recent times, “Orfeu’s Art” created many original formulas, some of them seemingly natural, but many others connected with mathematical experimentation and with electronic techniques.

   At the same time, human civilization has come closer and closer to the immensity of the universe, knowing it and intimately living its existential greatness, naturally sensing its artistic themes and creativity. >>>

Maria Burlă – Lansare de carte: „Mecena, medic și misionar Teodorescu” la Casa Pogor din Iași

„Câtă vreme se pomenește numele unui om și se mai fac pomeni în numele lui, omul acela încă mai poate face bine.”

Marți, 23 octombrie 2012, la Galeriile de Artă „Pod Pogor – fiul”, Muzeul Literaturii Române Iași (Casa Pogor) a avut loc lansarea cărții „Mecena, medic și misionar Teodorescu”, in memoriam dr. Constantin Teodorescu, plecat la cele veșnice de mai bine de un an, carte semnată de Gheorghe A.M. Ciobanu, profesor, eseist, critic și om de cultură și apărută la editura Mușatinia din Roman.

Printre invitați s-au numărat Valentin Ciucă, Emilia Țuțuianu–Dospinescu, Richard Constantinescu și Nelu Grădeanu.  >>>

Muzeul Literaturii Române Iași – Lansare carte Gh. A. M. Ciobanu

Această prezentare necesită JavaScript.

Este o mare onoare acum pentru Editura Muşatinia, pășind în citadela culturii moldave – Iașiul atâtor personalități, trecute şi actuale,  ale  culturii, de a fi prezenţi aici printre invitați de marcă ai artelor romanești şi în faţa publicului ieșean iubitor de frumos.

Cu zece ani în urma o idee a distinsului poet Daniel Corbu a devenit fapt împlinit şi acum dintre cele aproape o suta de apariții editoriale ale editurii Muşatinia cele mai multe dintre ele poartă semnătura eseistului romașcan Gh. A. M. Ciobanu. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu: Voievodalul „Roman-Vodă”

Un An, bogat în “Ave”, pentru Urbea noastră mușatină, în rotunjiri de răboj, trei din ele terminîndu-se cifric cu “tăcutul” zero. Un zero care, singur, e imponderabil, în schimb, cînd mai are-n față și alte cifre, devine un popas solemn, aniversar, declanșînd fie ropote de aplauze, fie momente de tăcere.

 În anul de acum, cu un grupaj “calendaristic” la finele scriiturii sale, ne întîlnim cu trei evenimente de “zile mari”. Centenar Celibidache, un deceniu de activitate editorială la “Mușatinia” și o sută patruzeci de ani în dăinuirea Liceului “Roman-Vodă”. Toate trei, de o deosebită altitudine culturală. >>>

Maria Rugină – Închidere supremă

 (dedicată Maestrului Gh. A. M. Ciobanu)

 

Prima iubire pentru care-ai plâns,

Lovit de selenara tragedie,

Veghează somnul Soarelui ne-nvins,

Lăsându-ți dâra-i albă pe hârtie… >>>

Petruș Andrei: Gheorghe A. M. Ciobanu – Exegi monumentum „Constantin Teodorescu – Mecena, Medic şi Misionar”

,, Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale.” (Mihai Eminescu)

 Apărut sub semnătura eminentului profesor şi om de cultură Gheorghe A. M. Ciobanu, (poet, prozator, eseist), la prestigioasa Editură ,,Muşatinia”, editor fiind distinsa şi diligenta scriitoare Emilia Ţuţuianu Dospinescu, sub coordonarea domnului Dorin Dospinescu, volumul ,,Mecena, Medic şi Misionar: Teodorescu” (Roman, 2012) cuprinde o multitudine de ,,Gânduri- In memoriam- şi rânduri- In Gloriamꞌꞌ despre personalitatea complexă a chirurgului – scriitor Constantin Teodorescu. Numai simpla enumerare a izbânzilor sale nu impresionează ci uimeşte; ca preşedinte al comisiei de cultură din cadrul primăriei Bârlad , cu ajutorul primarului Constantin Constantinescu, a >>>

Lansare carte Gh. A. M. Ciobanu

Imagine

Camelia Corban – Pagini de Letopiseț romașcan

Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.” Miron Costin – De neamul Moldovenilor >>>

1 octombrie: Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice – La mulţi ani romaşcanilor care ne fac cinste!

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice este sărbătorită în fiecare an, în data de 1 octombrie.Cu această ocazie, Thoraya Ahmed Obaid, Directorul Executiv al Fondului ONU pentru Populație ne reamintește cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor, iar noi, românii ne putem aminti de cunoscutul proverb „Cine n-are bătrâni să-și cumpere”. >>>

Regal cultural la Muzeul de Artă din Roman, lansare de carte, autor Gh. A. M. Ciobanu

Sâmbătă 29 septembrie 2012 la Muzeul de Artă din Roman, într-o ambianţă culturală deosebită au fost lansate volumele „Mecena medic şi misionar Teodorescu” şi „Portrete printre rame” semnate de publicistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu. Au fost prezenţi la manifestare primarul de Roman prof. Dan Laurenţiu Leoreanu, publicistul Gh. A. M. Ciobanu, criticul de artă Valentin Ciucă, arhidiaconul Ciprian Ignat din partea ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, pictorul Nelu Grădeanu, editoarea volumelor Emilia Ţuţuianu,  muzeograf Mihaela Ciobanu. Din publicul prezent la manifestare amintim pe dna. Elena Ciobanu, soţia Maestrului Ciobanu, dna. dr. Sofia David, prof. Vasile Ursachi, prof. Minodora Ursachi, prof. Cecilia Bănică Pal, dr. Larisa Schuster, poeta Violeta Lăcătuşu, poetul Mircea Bostan, pictorul Florin Mircea Zaharescu, pictorul  Iosif Haidu, ing. Toader Dumitrache. >>>

Editura Muşatinia – lansare carte

Mihai Andone (Delahomiceni), aniversare. Melidonium vă urează „La mulţi ani!”

Licenţiat al Facultăţii de istorie filozofie Iaşi. Activitate de catedră de peste patru decenii la Ruginoasa, Neamţ şi Roman.

În perioada post-decembristă a fost director de studii al filialei din Roman a Universităţii Petre Andrei, Iaşi- pentru  Facultăţile de Drept şi Ştiinţe economice. A fost director de studii al centrului de pregătire Roman al Universităţii Dimitrie Cantemir, Iaşi şi al Filialei Roman din cadrul Fundaţiei Academice Vasile Alecsandri Iaşi, pentru Şcoala Postliceală Sanitară. >>>

Editura Muşatinia – lansare carte: „Mecena medic şi misionar Teodorescu” autor Gh. A. M. Ciobanu la Bârlad

În 21 septembrie a.c. în Sala Bibliotecii „Stroe S. Belloescu” din Bârlad a avut loc lansarea cărţii „Mecena medic şi misionar Teodorescu” autor Gh. A. M. Ciobanu volum editat la Editura Muşatinia din Roman. Au fost prezenţi la manifestare autorul cărţii eseistul Gh. A. M. Ciobanu, criticul de artă Valentin Ciucă, care semnează prefaţa cărţii, dna. Emilia Ţuţuianu, editorul cărţii, profesorul bârlădean Gruia Novac şi un numeros public. Evenimentul a avut ca amfitrion pe pictorul Nelu Grădeanu. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera C

(autor: Constantin Tomşa)           ● Cazimir Otilia ● Ciobanu Gheorghe A. M. ● Ciortan Georgel ● Clipa Gherasim ● Codreanu-Niculescu Ana ● Costea Puiu ● Costin Miron ● Cristoveanu Nicolae C.

>>>

Lansare de carte – „Mecena, medic şi misionar Teodorescu” autor Gh. A. M. Ciobanu, la Tecuci

  La data de 17 august se împlineşte un an de la stingerea din viaţă a doctorului Constantin Teodorescu (n. Murgeni, jud. Vaslui), care a profesat la Iaşi, Bârlad şi Tecuci, fiind recunoscut  totodată ca iubitor şi om de cultură cu contribuţii importante. Muzeul Mixt a organizat joi seară, la Galeriile de Artă ”Gheorghe Petraşcu”, o manifestare omagială, lansarea cărţii ”Mecena, medic şi misionar Teodorescu” de Gheorghe A.M. Ciobanu, editura Muşatinia Roman 2012, la care au luat parte aproape 50 de persoane printre care invitaţi de la Bârlad ce l-au cunoscut  pe dr. Teodorescu, prof. Gruia Novac şi pictorul Nelu Grădeanu. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu : „Mecena, Medic şi Misionar – Teodorescu” -note critice

Gheorghe A.M. Ciobanu – un umanist cordial

 Profesorul şi omul de cultură Gheorghe Ciobanu, intelectual eminent, a dovedit convingător şi constant că aşa zisa provincie poate exista doar în irealul administrativ, în plan spiritual având adesea priorităţi incontestabile. Este indubitabilă contribuţia provinciilor româneşti la configurarea unei dimensiuni naţionale apte să exprime potenţialul creator al unor artişti de notorietate nu numai românească. >>>

Lansare de carte şi expoziţie de pictură la Muzeul de Artă Roman

Publicistul romașcan Gheorghe A.M. Ciobanu va lansa, în luna septembrie, cele mai recente volume- “Mecena, Medic și Misionar -Teodorescu” și “Portrete dintre rame”, ambele apărute la Editura “Mușatinia”.

 Primul volum este dedicat doctorului bîrlădean Constantin Teodorescu, prietenul profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu, cel care a înființat cîteva publicații în orașul Bîrlad și fundația culturală ce îi poartă numele, sub patronajul căreia a inițiat și organizat zeci de evenimente culturale de cea mai >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera B

Revista Melidonium  publică fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa) >>>

Gh. A. M. Ciobanu – „Bine ai rămas în Roman, Celi!”

Puțin după solstițiul verii, acum un secol, în urbea voievodală a Romanului a mai apărut, spre a intra în Istorie, un Geniu: Celibidache Sergiu. Un Geniu, deci un Unicat spiritual, fără pereche și discipoli, cu o viziune existențială și estetică proprie. Prin aceasta, personalitatea sa a concordat de minune cu “ecuația de aur” a Artelor, în general: Unicitate, Originalitate, Irepetabilitate. >>>

Romeo Ionescu: Un romantism contemporan- Natura

Peisagistul moldav Romeo Ionescu, prezent și-n urbea noastră mușatină, pare a fi un ultim “Homo”, care a reținut, cromatic, “amurgul unui Zeu – viața de pe Terra”. La început ne place a crede că autorul ne invită să ieșim din “metropole” și să ne contopim cu “crînguri de aramă”, la care, spre a ajunge, trecem prin cîteva așezări ciudate, cu căsuțe înghesuite >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu- Nou „Ave”, Editurii „Mușatinia”

Orașul nostru are, în acest an bisect, patru omagieri, ca patru mari aduceri aminte ale unor evenimente cardinale în devenirea sa: Melchisedec (120, plecarea dintre noi), Celibidache (100, naștere), Colegiul Național “Roman-Vodă” (140, ctitorire) și Editura “Mușatinia” (10, de la înființare). Cvartet festiv, dar și prilej de prețuire a celor care ne dăruiesc bucuria, că toate patru sînt sărbătorite cu omagieri alese.

 Ne vom opri numai la una, așa cum se cuvine, la Editura decenară, acea care, tot în acest an festiv, a scos cea de a suta carte. Sau, altfel, spus, a zămislit o variată bibliotecă, asemeni unor edituri mai vechi. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu: Un Molière..”cu voie”, Muşatin

Aplauze și flori la Casa de Cultură, de la romașcani, la romașcani. Formația de teatru mușatină, beneficiara regiei contemporane a lui Radu Vatavu, a oferit din nou o premieră: “Doctor fără voie”, a lui Molière.

 O sală arhiplină, un public plin de vulcanism spectacologic. Regele scenei comice a Europei – Molière – a fost adus “cu voia” regizorului, în secolul nostru, în costumație clasică, dar cu “puseuri” paradisiace, la ce mai este pe la noi, “acum”. Un caleidoscop stilistic, care, deși pluralic, a fost “turnat”, cu măiestrie, în armătură de vitraliu. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: Portret, nicicum cu ramă

Gh. A. M. Ciobanu- Portrete printre rame. Editura Musatinia Roman 2012

 În dialog cu autorul

Am ajuns şi la finalul acestor „zâmbiţi, vă rog!”. Numai că eu nu am mai apucat să „zâmbesc”. Hai, fie. Dar, ce pot spune eu, despre mine? Eu, despre „eu”? Mă simt „scos din priză”. Să spun că am fost, cum am fost, cum trebuia să fi fost…E cazul să mă opresc. Dar ce mă fac cu simetria lui „111”? Să spună altcineva despre mine, ceva? Dar de unde să-l iau?

– AUTOR: Sunt aici, lângă tine. Hai să-ţi iau un interviu. Vrei?

– PERSONAJ: Doamne, cine te-a scos în faţa mea, aşa din senin, ca în „Omul  invizibil” al lui Wells? >>>