Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Cristiana Bortaş – Amintiri din copilãrie

Cristiana Bortas.

Cristiana Bortas

Memoria afectivă înregistrează alte repere decât cele pe baza cărora pot oamenii de ştiinţă să aprecieze evoluţia în timp a unei aşezări şi a locuitorilor ei. La un exerciţiu de memorie pe care l-am încercat în 2010, satul natal, Simioneşti, mi se pare cu mult mai mic, dar mai cochet, mai îngrijit, chiar frumos, faţă de ceea ce ţin minte din 1960.
Uliţele erau pline de praf, de se ridicau nori cât casa, când treceau vitele de la islaz. Casele mi se păreau de jucărie, de mici şi strâmbe ce erau, pe când acum dai capul pe spate să le măsori înălţimea. Nu treceau cu zilele maşini pe uliţă, iar acum, în fiecare curte este cel puţin un autoturism.
Dacă nu mergeam vara la scăldat, stăteam cu ceasurile în vişini, citind basme, poveşti cu eroi sovietici, poezii de Alecsandri, romane istorice şi povestirile inegalabilului Sadoveanu. Când ne adunam, pe seară, la poveşti, minţeam spunând cele citite ca şi cum mi s-ar fi întâmplat mie.
Era ca la cinematograf, ceea ce nu aveam în sat, la vremea aceea. Nici televizor, primul fiind un televizor de marcă sovietică, un Rubin pe care l-au adus părinţii din oraş tocmai când împlineam 6 ani. Ce sărbătoare, ce mândrie când se umplea casa cu vecini şi rude pentru a vedea minunea! Toamna mă luau părinţii la vie, spre Săbăoani şi mi se părea că făceam, în loc de 2-3, zeci de kilometri până la marginea satului. Lunca Balasanu, Zăvoiu sau Lunca, ceea ce, pe vremea copilăriei mele, reprezenta pădurea de plopi de peste Moldova, spre Roşiori-Dulceşti. >>>

Cordun – monografie, autori Constantin Tudor, EmiliaŢuţuianu, Cristiana Bortaş

monografiaCordun

O monografie presupune o incursiune în istoria unei comunităţi umane, în însăşi sufletul devenirii ei peste ani, cu fapte, întâmplări, realizări. La îndemnul domnului primar Adrian Diaconu, alături de doamna  ziarist Cristiana Bortaş,  am  revăzut şi adăugit  ediţia anterioară Cordun – monografie istorică, apărută în urmă cu zece ani sub semnătura lui Tudor Constantin. Mult mai bine documentată, prezentând multe documente din arhive şi informaţii noi faţă de precedenta ediţie, la care am adăugat şi documente fotografice de referinţă pentru zona Cordun -Simioneşti,  Editura Muşatinia vă prezintă astăzi o lucrare de suflet pentru această zonă a fostului judeţ Roman. In paginile cărţii vom găsi capitole noi dedicate personalităţilor comunei, oameni care prin activitatea lor au dus prestigiul localităţii în diverse domenii, pagini de amintiri-memorii ale fiilor satului, amintiri fotografice cu personalităţile locului în diferite perioade de timp, informaţii la zi despre realizările economice din comună.
Această nouă apariţie editorială a Editurii Muşatinia se adaugă celorlalte volume importante editate  de noi care continuă munca de păstrare şi transmitere a patrimoniului cultural din zona Romanului a istoriei, tradiţiilor şi realizările unor oameni talentaţi ai acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. (editor Emilia Ţuţuianu)

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti

vas urnaSăpăturile arheologice făcute de profesor doctor Vasile Ursachi au condus la concluzia că în sat a existat o aşezare geto-dacică. Peste 100 de monede şi piese ceramice confirmă valoarea tezaurului. Arheologii romaşcani au primit un premiu internaţional şi recunoaşterea Academiei Române pentru descoperirea mai multor cetăţi dacice în zona Roman.

Editura “Muşatinia” are în pregătire lucrarea “Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti”, ce poartă semnătura profesorului doctor Vasile Ursachi, carte de referinţă nu doar pentru lumea ştiinţifică, interesul pentru origini, detaliile despre mărturiile arheologice şi vizitarea unui şantier arheologic putând constitui o mai mare atractivitate decât oricare din investiţiile din zonă. Certificarea oficială a celei mai vechi aşezări de pe teritoriul actualului sat Simioneşti vine de la tezaurul lăsat de împăraţi romani şi confirmă existenţa unor schimburi comerciale şi o dezvoltare a agriculturii din această mănoasă parte a Moldovei, ocupaţie a populaţiei autohtone care ar fi motivat interesul romanilor pentru această zonă. Tezaurul este compus din 102 monede imperiale

>>>