Emilia Ţuţuianu: Rămas bun, Minodora Ursachi!

Minodora Ursachi

Poate această ultimă întâlnire cu un simbol al urbei Romanului să ne facă mai buni, mai înţelegători și mai umani, în aceste clipe când dictonul memento mori ne învăluie pe fiecare…
Există Demnitatea care nu ţine de șansă: acea atitudine morală de excepţie care ne distinge de ceilalţi, fiind destinată idealurilor nobile. Este acea preţuire ce ne înconjoară – de multe ori fără să ne dăm seama – prin această aureolă doamna Minodora Ursachi și-a câștigat respectul tuturor celor din jurul său.
Demnitatea a fost calitatea de căpătâi a domniei sale. Prin Demnitate și-a îndeplinit datoria, atât profesional cât și spiritual. Continuă lectura

Reclame

Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…

E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc Continuă lectura

Gh. A.M. Ciobanu: Popas hyperionic la Varatic

GhAMCiobanu

,,De treci codrii de aramă…”
Și codrii au rămas în urmă.
Acum, în fața noastră, e-argintul sclipitor de-nțelepciune și-nvăluit în penumbra de vecernie monahală, a Varaticului.
Comunitatea cuvioaselor măicuțe de aici, își are alături, ,,peste drum”, un nou așezământ de suflet – ,,Centrul Cultural Spiritual” -dominat de personalitatea carpatică a Nemuritorului și mereu contemporanului nostru, Eminescu.
Alt Geniu fără pereche din Areopagul de altitudine al ființării Neamului nostru. Genii cărora Istoria i-a zămislit cu o singură dimensiune: Sublimii. Continuă lectura

Emilia Țuțuianu: Iuliana Năstase-Onu – prezentul și trecutul multicultural, multietnic al orașului Roman

Oraşul Roman, prin amplasarea lui geografică pe o ruta comercială importantă, folosită din Evul Mediu până astăzi, prin arteră europeană E85, este cunoscut ca un centru economic, comercial şi cultural important al Moldovei de mijloc. În afară de români aici au trăit şi alte grupuri etnice stabilite în decursul veacurilor. Despre etniile care au convieţuit aici şi au format cultură şi personalitatea oraşului nostru muşatin o rog să ne vorbească pe dna Iuliana Năstase Onu.
– Stimată doamna Iuliana Năstase Onu vă invit la un dialog despre trecutul multicultural şi multietnic al oraşului Roman… Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – Irimescu demiurgul de tăceri

Irimescu demiurgul de tăceri

Opera personalităţii artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor oraşului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.
Editura Muşatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte familiilor de notorietate: Lovinescu, Tatos, Ghițescu, Gorovei, Sadoveanu, Costăchescu, și altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Continuă lectura

Testamentul artistic al romaşcanului Constantin Bârjoveanu

Bârjoveanu

Poezia, pictura diversificată-religioasă, laică şi caricatură – pamfletul jurnalistic, toate s-au contopit neaşteptat de solid într-o operă indestructibilă, lăsându-ne imaginea totală a unui om ce s-a dăruit fără rezerve artei: Constantin Bârjoveanu.
Admis la Şcoala Medie de Arte Plastice din Iaşi (1952) unde se formează ca pictor, sub îndrumarea atentă a celor două mari personalităţi din acest domeniu: Corneliu Baba şi Dan Hatmanu. Continuă lectura

La mulţi ani, Gh. A.M. Ciobanu!

Irimescu demiurgul de tăceri

Profesorul, eseistul şi omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu, un adevărat maestru al cuvântului rostit dar şi al cuvântul scris, aniversează 91 de ani de viaţă, ani dedicaţi culturii, artei şi educaţiei în urbea muşatină.
Cuvântul scris lăsat posterităţii de Maestrul Ciobanu cuprinde 16 lucrări dintre care 8 titluri poartă amprenta Editurii Muşatinia – editură ce a avut onoarea, dar şi responsabilitatea punerii în pagină a acestor volume reprezentative pentru cultura romaşcană. Continuă lectura

Romaşcanii, pe podium la ,,Gala Culturii”…

TT Piatra Neamţ - Gala Culturii Nemţene

Gala Culturii Nemţene din acest an a inclus în tolba cu premii şi un număr important de distincţii pentru personalităţi din zona Romanului implicate direct sau indirect în domeniul cultural. Astfel, evenimentul care a avut loc la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ în ziua de 13 ianuarie a purtat noroc bibliotecarilor Elena Bujor – de la biblioteca din comuna Dulceşti – şi Elena Moisei, de la biblioteca din comuna Moldoveni, ambele doamne fiind nominalizate la secţiunea „Bibliotecari, memoria culturii, cultura memoriei” a evenimentului în discuţie. O recunoaştere aparte a fost adusă cu acest prilej şi pentru doi primari din zona Romanului – Ec. Carol Bereşoaie, primarul comunei Gherăeşti, şi Ing. Valeria Dascălu, primarul comunei Săbăoani – în cadrul secţiunii „Managementul evenimentelor culturale” al galei, organizatorii acordând şi un premiu special pentru Revista „Melidonium”, editată de directorul Editurii „Muşatinia” din Roman, Dna. Emilia Ţuţuianu. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – ,,Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”

În această zi binecuvântată de Dumnezeu în care creştinii ortodocşi sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este sărbătorită şi cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărţii şi Ziua Bibliotecarului român.
“Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau şi cum altfel am putea cinsti cartea, noi, cei care îi suntem zi de zi slujitori în templul sacru al bibliotecii, decât aducându-i o ofrandă ruptă din sufletul nostru. Continuă lectura

Dan Bliderişanu – ,,Paradisul ca un fel de bibliotecă”

,,Eu îmi imaginez paradisul ca un fel de bibliotecă” – Jorge Luis Borges

“Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman. Continuă lectura

Revista ”Melidonium”, apreciată de mediul academic din Timișoara

Publicația culturală editată la Roman are trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere tipărite.

Anul 2014 a fost unul rodnic pentru revista de cultură ”Melidonium”, judecând fie și numai după diploma de excelență pentru activitatea online acordată de Fundaţia pentru cultură şi învăţământ ”Ioan Slavici” şi Universitatea ”Ioan Slavici” din Timişoara. ”Este o recunoaştere a muncii noastre, o răsplată acordată activităţii noastre prin revista Melidonium, care marchează trei ani de existenţă în mediul virtual şi cinci numere apărute până acum pe suport tipărit. Recunoaşterea vine din partea unor personalităţi marcante din cultura românească: profesor universitar doctor Titus Slavici şi profesor universitar doctor Dumitru Mnerie, de la Universitatea Timişoara, sub coordonarea Continuă lectura

Revista Melidonium nr. V

Imagine

Melidonium V

Cezar Petrescu: ,,Roman – patria copilăriei mele şi a începutului de adolescenţă”

Gheorghe A.M. Ciobanu: IRIMESCU – Un Cavaler Carpat al „Ordinului…Dalta”

Gh.A.M.CiobanuSculptorului Irimescu…

Sau, mai profund gândind, Sculptură prin Irimescu. Un binom, care s-ar putea relua, prin zicerea de „creaţie irimesciană” – şi spunând aşa, am ajuns la relaţia esenţială a fenomenului artistic: singularitatea.
Luată în sine, ca meşteşug „de peste zi”, în a ciopli materia, dăruindu-i închipuire omenească, de la „cariatidele” de pe Insula Paştelui, la prefigurările lui Modigliani, existenţa cosmică, cu a ei „materie neagră”, ajunsă a fi şi stelară, tinde, prin creativitatea fiinţei noastre, nu doar să se antropomorfizeze, ci, mai mult, să se umanizeze. Oricare sculptură este uman – duală, o bio – formă abiotică şi o spiritualitate aspirituală. O dualitate, cu geneză unică: creaţia. Continuă lectura

Ontifonismul sau dragostea fãrã rest

La începutul anilor 80 ai secolului trecut, Ştefan Niculescu îmi atrăgea atenţia asupra unui autentic discipol al meşterului Manole, care şi-a zidit, n-o să vă vină să credeţi, existenţa într-o scriere, blocând suveran orice insinuare a vanităţii, orgoliului şi meschinăriei. Alexandru Bogza, căci despre el este vorba, trudise întrega lui viaţă la o singură carte. O carte ce-l supusese la o asceză intelectuală unică în peisajul spiritualităţii româneşti, căci cartea lui Alexandru Bogza este o construcţie teoretică întemeiată pe reflecţia profundă asupra criticismului filosofic de sorginte kantiană, ce motivează o soluţie inedită de abolire a crizei fizicii contemporane, precum şi o ofertă surprinzătoare de instituire a unor baze muzicale ale metafizicii de la sfârşit de secol 20. Continuă lectura

Emilia Ţuţuianu – 52 de ani de la moartea doctorului Nicolae Fălcoianu

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

dr.-Nicolae-Fălcoianu-fost-medic-şef-al-Secţiei-Chirurgie-şi-Director-al-Spitalului-“Precista-Mare”-din-Roman

Dr. Nicolae Fălcoianu s-a născut la 3 august. 1899 în comuna Lipova, judeţul Bacău, fiul lui Alexandru şi Catinca Fălcoianu, oameni înstăriţi. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în comuna Lipova apoi liceul la Iaşi şi Baia Mare.
În anul 1917 urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi, ca elev al prof. dr. Hortolomei, prof. dr. Popa şi prof. dr. Tănăsescu. Ca asistent se bucură de aprecierea distinsului prof. dr. Hortolomei.
Din anul 1922-1932 este încadrat la Ministerul Apărării Naţionale, ca medic militar. Din anul 1932-1935 activează la Clinica Chirurgicală din Iaşi. Continuă lectura

Apariţii editoriale Editura Muşatinia: Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară”
(cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). Continuă lectura

Max Blecher, scriitorul romaşcan care a trăit doar 29 de ani

,,Dacă aş vrea să definesc în ce lume scriu aceste rânduri mi-ar fi imposibil”
Unul din scriitorii din literatura română care au trăit o viaţă foarte scurtă, doar 29 de ani, şi care a avut parte de un destin tragic, este romaşcanul Max Blecher, considerat de critica literară între primii scriitori europeni de factură existenţialistă. S-a născut pe 8 septembrie 1909, la Botoşani – autorul fişei sale din “Dicţionarul general al literaturii române” editat de Academie, Constantin Teodorovici, îi fixează data de naştere 30 septembrie 1909, deşi toate dicţionarele literare nu îl urmează – şi a făcut parte dintr-o familie evreiască înstărită, dar el a copilărit la Roman, unde tatăl său avea pe strada Ştefan cel Mare nr. 151-153 un magazin de porţelanuri, în care îşi desfăcea produsele unei mici fabrici de ceramică Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – ,,Primii fiori” ai mei, la ,,Muşatinia”

Gh.A.M.CiobanuCu zece ani în urmă, eram la ,,primul meu rendez-vous” editorial, încredinţând tinerei ,,Muşatinia”, cele dintâi înfiorări ale mele, în meşteşugul literar. Astfel, în anul următor, cu o copertă adolescentină, ce reproducea culorile de miraj ale unei ,,Singurătăţi” victoriene – Stanciu – a văzut lumina tiparului volumul, el în sine o capodoperă ,,gutenbergiană”, postfaţat de universitarul de altitudine Tudor Ghideanu şi grafiat portretistic de sculptorul Demo, volum ce cuprinde în el acel ,,taifas” al autorului, purtat, juvenil, cu frumosul condeiesc.
,,Primii fiori”… Prima mea poposire în lumea cuvântului scris, primele mele îndrăzneli literare, în una din cele mai îndrăzneţe şi ele, domenii ale creativităţii umane. Şi toate, dăruite contemporan unui non-stop cultural, prin la fel de curajoasa Editură Muşatinia. De aceea, parafrazând denumirea unui film ,,mare” al lui ,,ieri”, voi şopti mereu: ,,Muşatinia, dragostea mea”. O ,,Muşatinie” dominant spirituală, ca şi Voievodul cu acelaşi nume, turnat, în viziune zaharesciană, din veşnicie şi din bronz, veghind Oraşul multisecular. >>>

Zilele municipiului Roman la Biblioteca George Radu Melidon

Gheorghe A.M. Ciobanu – Fața nevăzută a Istoriei în roman: Florin Vasile Bratu

Florin Bratu

Florin Vasile Bratu

Florin Vasile Bratu (n. 23 martie 1942, Roman), absolvent al Liceului „Roman Vodă” din Roman, apoi al ASE București. Debut publicistic în 1961, cu fabule, în revista „Urzica”. Debut în volum, cu poliecer-ul O legătură ciudată,(1982) la Editura Junimea din Iași, urmat de romanul Un manuscris de ocazie (1985), la aceeași editură. Au urmat volumele de poezie: A murit un popor. Versuri amare (2010), Povara drumului închis. Pamflete cordiale (2011), Durerea veșnică a neîmplinirii. Convorbiri. (2012), la Editura Medialux, București, Lacome poveri. Versuri amare, Sine ira. Convorbiri. (2013), și volumul de teatru Femei, femei… (2013), la Editura Crigarux. Premiul pentru Poezie „Clepsidre irizate – Max Blecher” și Trofeul „Nisiparnița 2013”, pentru volumul Sine ira. Convorbiri, acordate de Societatea Culturală Clepsidra și Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, 13 ian. 2014. Membru al Societății Scriitorilor din județul Neamț.

Fața nevăzută a Istoriei în roman – Gheorghe A.M. Ciobanu

O apariție recent a poliscribului Florin Vasile Bratu, apartenent in tutto, așezării mușatine a Romanului, este cartea Drum închis – un roman ce „ne deschide ochii”, cu măiestria-i caracteristică, asupra „feței nevăzute” a istoriei. După ce, nu de mult, ne-a înfiorat cu lira sa poetică și cu o cortină acidă, comedia Femei, femei …, ce se vrea a fi mereu deschisă, acum ne cutremură cu acest roman triadic, ca o realizare curajoasă de „ecran lat”, nu despre un „Ave, Homo”, ci un „Vae Omenire”; prima ca „pâine și circ”, iar cealaltă, ca un ecou al celor spuse de Eminescu și parafrazate de noi: Nu cerceta aceste legi/Că nu ți-e bine, de-nțelegi.
Romanul ce-l aveți în față nu e un Muzeu de Istorie, ci un zbor al unor Muze, care și-au purtat și cunoașterea, ca și sensibilitatea lor, pe coridoarele mozaicate cu dale de timp. De aceea, popăsuirea acestor rânduri va zăbovi, mai puțin la et in … Historia ego – zăbavă de care autorul dovedește totuși o acuratețe „pe viu” – ci vom împărtăși la toți bucuria de a fi în preajma unui condei nepereche. Un condei-telescop, ce știe „azi”, a reconstitui un „ieri” și a prefigure un „mâine”, dovedindu-se că Românul e născut nu numai ca un bun poet, ci și ca un necesar prozator de istorie trăită. >>>

Burgul transilvan – Ovidiu Cărpuşor

Burgul transilvanOvidiu Cărpuşor este un artist care caută mereu în el însuşi noi faţete, îl plictiseşte să se repete şi încearcă să nu devină unilateral. El nu suferă de prejudecata unităţii stilistice, atât de înrădăcinată în mentalitatea multor artişti şi care ajungând obsesie, provoacă inhibiţii. Un spirit neobosit, mereu în căutarea unor noi soluţii şi drumuri artistice, ce refuză cantonarea într-o anume manieră sau tip de expresie plastică, defineşte investigaţiile sale. El s-a afirmat deopotrivă în domeniul picturii, al graficii, al artelor decorative sau al iconografiei. Incredibila sa vitalitate şi putere de muncă este evidentă atunci când parcurgem lista activităţilor în care este implicat: specialist în restaurare atestat de MCCPN, teoretician al artei, designer de interior, participant la diferite cursuri de Drept muzeal, Constituţional, Umanitar, Internaţional, de Management muzeal, al firmei, resurselor umane, etică în afaceri, de teoria organizaţiilor, marketing, metodică şi pedagogie, etc.
Beneficiar al unor Burse de performanţă şi de merit în timpul studiilor, doctorand şi absolvent de Master şi Facultate de profil la Universitatea Naţionala de Artă Bucureşti şi Sibiu, cu nenumărate atestate şi diplome obţinute cu ocazia participării ca organizator şi coordonator al unor programe artistice şi festivaluri de artă derulate în diverse ţări pentru promovarea imaginii României în lume, având la activ reuşite lucrări de restaurare atât în ţară dar şi în străinătate (la Roma,Veneţia, Milano, Viena), Ovidiu Cărpuşor se afirmă cu consecvenţă şi ca artist plastic. A obţinut premii la Saloane de caricatură, la Concursuri internaţionale de pictură şi participă în mod constant, din 1999, la Expoziţii în ţară şi străinătate, nelipsind de la nici una din ediţiile Salonului Judeţean Braşov având la activ peste 120 de expoziţii personale (incluzând-o şi pe cea cu caracter permanent din incinta Transilvania Art Gallery din Braşov). >>>

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

Identitati artistice la Roman..După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu. >>>

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu GrădeanuFiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

Identitati artistice la Roman.. >>>

Identităţi artistice la Roman, de Minodora Ursachi

Identitati artistice la Roman..Cartea a apărut la Editura “Muşatinia” şi va fi lansată la Muzeul de Artă din Roman.

Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman. “Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”. >>>

,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană” – Ziua Culturii Naționale la Roman

Preoți consilieri și inspectori ai Centrului eparhial Roman, preoți din Protopopiatul Roman, profesori și elevi, oaspeți de seamă şi un public iubitor de frumos au participat în 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale şi a sărbătoririi poetului nepereche al românilor, Mihai Eminescu, la manifestările  organizate cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, la Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” din Roman.

Sub genericul ,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană”, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, împreună cu preoții, profesorii, oamenii de cultură romașcani și elevii instituției de învățământ au participat la prezentarea unor comunicări ştiinţifice, susţinute de redutabilul om de cultură romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu şi de profesorul doctor Ovidiu Trifan, urmate de un moment poetic oferit de elevii liceului, precum și de lucrări corale interpretate de Corul ”Laudamus” al Liceului Teologic, dirijat de profesorul Gheorghe Gozar şi Corul ”Roman Melodul” al Protopopiatului Roman, dirijat de profesorul Ovidiu Trifan.

 

Dr. Vasile Ursachi: Cetatea nouă a Romanului – o mare şansă pentru romaşcani

ursachi-vasileÎn vederea punerii în valoare a celui mai important monument de arhitectură militară din perioada marelui muşatin Ştefan cel Mare, Cetatea Nouă a Romanului, existentă pe raza municipiului nostru, se impune lansarea unui program complex de valorificare turistică, în beneficiul populaţiei din această zonă, precum şi a numeroşilor turişti români şi străini, care ar putea să fie atraşi de acest interesant obiectiv. Totodată, zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, ar putea interesa şi un mare număr de investitori, legaţi de municipiul Roman şi de legendele, care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ştefan cel Mare şi tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romaşcanilor şi punând în valoare ceea ce ştiinţa arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viaţa oraşului şi locuitorilor lui.

        Pentru început se impune obţinerea transferului de teren pe care se află cetatea, de la comuna Gâdinţi la municipiul Roman, intabularea lui şi realizarea unui studiu de fezabilitate, în suprafaţă de câteva hectare, cu acces la drumul Gâdinţi – Ion Creangă şi râul Siret, după care este necesar să se alcătuiască un plan complex de valorificare a acestei zone, în strânsă legătură cu oraşul nostru. Toate acestea printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât şi a investitorilor şi instituţiilor de stat. >>>

Melidonium numărul IV

Imagine

Melidonium IV >>>

Doi ani de existență a revistei Melidonium

cropped-baner44.jpgPrestigioasa revistă online „Melidonium” http://melidonium.com/ din orașul Roman a sărbătorit recent doi ani de existență.
Prin intermediul acestei tinere publicaţii, în conştiinţa noastră, a românilor aflaţi în diaspora, se naşte un gând de unitate, de apartenenţă la valorile tradiţionale ale ţării de unde am venit, pentru că aici se adună expresia unor conţinuturi care reflectă fenomenul literar românesc la nivel mondial.

>>>

.

MelidoniumIvită sub imperativul edificator al dezvoltării prin cultură, revista romaşcană Melidonium aniversează 4 ani de apariție editorială şi 2 ani de existenţă pe internet.
Dacă în paginile ei naţional-responsabile au publicat academicieni recunoscuţi, literaţi şi poeţi de reală valoare, trebuie să ne raliem tuturor acelora care, cu răbdare şi simţ echitabil, aplaudă apariţia de excepţie a unei publicaţii în care aflăm receptivitate la creaţia autorilor, judecată de valoare bine gândită asupra literaturii tinerei generaţii, asupra dificultăţilor prin care trece cultura românească actuală, asupra perspectivelor de emancipare universitară a vechii Cetăţi a Romanului. Revista Melidonium, în conexiune făuritoare cu Editura Muşatinia şi cu Asociaţia Culturală George Radu Melidon din Roman, promit o triadă, edificatoare, de promptitudine în spectrul actului spiritual al Moldovei româneşti, întru creaţie şi valoare.
Felicitări şi urări de mult succes tuturor colaboratorilor noştri!

Prof. univ. emerit dr. Tudor Ghideanu, preşedintele Societăţii Culturale George Radu Melidon

La aniversare – de 2 ani împreună

Aleasă preţuire, urări de ,,înainte” şi alpinism tematic, acestui Mesager multiplu al gândului muşat, revistei Melidonium, ajunsă la 2 ani de fiinţare, urări şi preţuire ce le dorim să fie şi pentru cei cu rânduri, bogate-n har şi farmec literar, cuprinşi în paginile ei, ca şi la cei cu truda nu uşoară, în a o întrupa, mai mult decât se cere azi în lume.

                                                                                           eseist Gh. A. M. Ciobanu – Roman

***

La aniversarea celor doi ani de existență, Melidonium rămâne un exemplu de rezistență culturală într-un peisaj tot mai sărac, în vremuri nu tocmai favorabile din multe puncte de vedere. Bucuria pe care o produce fiecare număr al revistei rămâne raza de speranță în mai bine. E bine că există, încă, semeni promotori de literatură de calitate și acesta este un semn încurajator. Nu-mi rămâne decât să vă urez curaj, putere de muncă spre bucuria noastră a cititorilor. La mulți ani, Melidonium !
                                                                                                   Sergiu Găbureac – Bucureşti

***

Melidonium, revistă de suflet românesc

Şi dacă “La început a fost cuvântul si cuvântul era Dumnezeu…” înseamnă că exprimarea lui se defineşte nu doar ca primordialitate a existenţei ci şi ca moment al contopirii cu divinul, cu excepţionalul, cu conştiinţa superioară.
Artizanul scrisului, mânuitorul de cuvinte, cel care le alege, le şlefuieste si le leagă în înţeles, dă consistenţă ideii, face ca abstractul să se întrepătrundă cu sfera realitaţii concrete, adună pâlpâirile nedefinite ale sufletului în spaţiul clar conturat al sentimentelor. El poate reproduce astfel , la altă scară, actul creator. Acesta devine valid, însă, doar atunci când mesajul lui işi găseşte cititorul, acel cititor pregătit să şi-l însuşească, apt să-l decodeze servindu-se de acelaşi mecanism mental, folosind aceleaşi instrumente intelectuale şi sufleteşti, cheltuindu-şi pentru aceasta timpul, strădania şi inteligenţa. Este, desigur, un fenomen bivalent pe care, prea tehnic, l-am putea numi comunicare – receptare, dar care, în adâncul său, reprezintă o subtilă şi sofisticată împărtăşire a spiritelor. El nu se poate petrece oricum şi nici oriunde. Cartea, cartea adevărată, revista de cultură…sunt acestea spaţii binecuvântate în care cel care scrie şi cel care citeşte, absorbindu-se unul pe celălalt, se împlinesc întâlnindu-se. “Melidonium” este unul dintre ele.
Frumoasa noastră revistă, în viziunea doamnei Emilia Ţuţuianu, care o îmbogăţeşte cu harul, munca şi inima sa, este oaza verde iscată pe întinsul cenuşiu al unei lumi prea frământate, care, prea grăbită, prea încrâncenată în confortul material, aleargă să şi-l asigure. Luminând în pragul aniversării sale, cuminte si deschisă, publicaţia, deşi aparţine comunităţii romaşcane, se adresează tuturor celor care simt romaneşte, oriunde s-ar afla ei.
Din Arizona cea fascinantă, unde mijlocul lunii noiembrie îmbracă in flori grădinile deşertului, în calitate de colaborator, dar mai ales de cititor al revistei “Melidonium”,
îi mulţumesc acesteia că există şi îi urez
                                     LA MULTI ANI!
                                                                                          Iulia Roger Barcaroiu – Arizona

***

2 ani de existență! Pe scara timpului s-ar putea să nu însemne prea mult, dar, pentru acei care, zi de zi,  s-au implicat în această dificilă activitate, acești doi ani s-ar putea să pară o veșnicie. Felicitări tuturor acelora care, sacrificându-și timpul, au pus (și continuă să pună) umărul la edificarea limbii și literaturii române. La acest ceas aniversar gândul meu este alături de dumneavoastră.        La mulți ani!

                                                                                                Adrian Erbiceanu – Montreal

>>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Emilia Țuțuianu, interviu la Radio Timișoara cu jurnalista Veronica Balaj

Despre revista Melidonium, volumele publicate la Editura Mușatinia din Roman în ultimii 10 ani și despre ultimele cărți apărute, ale românului australian Ben Todică – ,,Între două lumi” și ,,În două lumi”

Editura Muşatinia din Roman- 10 ani de activitate (2002-2012)

                    10 ani de activitate şi 100 de apariţii editoriale

  •  Care este momentul aniversar al editurii? 

 Am fondat această editură în mai 2002, la îndemnul  poetului Daniel Corbu iar în luna august am editat prima carte…Am pornit la acest „dificil” dar frumos drum, în colaborare cu publicistul Gheorghe A.M. Ciobanu, filosoful prof.univ.dr. Tudor Ghideanu, poeta Cecila Pal, doamna Felicia Dumbrava şi diaconul Ciprian Ignat.  Deşi tânără, trecută uneori sub tăcere, Editura Muşatinia a reuşit să dea cititorilor opere de mare valoare pentru cultura naţională şi implicit pentru cultura romaşcană. Am editat într-un timp destul de scurt în jur de 26 volume…iar acum în 2012 numărul titlurilor editate a ajuns la cifra simbolică de 100! >>>

Alexandru Mihăilă – aniversare

eseist, publicist

eseist, publicist

      Născut în 16 februarie 1950 în localitatea Bozieni, Neamţ. Studii: absolvent al Liceului “Roman-Vodă” din Roman,  Facultatea de Filologie, Universitatea Al I Cuza, Iaşi, promoţia 1974. Profesor de limbă română în judeţul Neamţ (1974 – 1989), secretar general de redacţie, revista Obiectiv, Bucureşti, (1990 – 1991), redactor principal la cotidianul Dimineaţa,(1991 – 1992), redactor principal revista Flacăra,(1992 – 1993), prim redactor şef adjunct revista Flagrant ( 1993 – 1995), director programe, Trust de presă Bir Contact S.A.(1995 – 1997), >>>

George Radu Melidon

melidon180 de ani de la naştere (1831-2011)

Din activitatea lui George Radu Melidon, fondatorul Bibliotecii publice din Roman
George Radu Melidon (13 martie 1831, Roman – 11 mai 1897, Roman) este cunoscut ca poet, prozator, publicist şi traducător. Studiază la Academia din Iaşi (fosta Academie Mihăileană). Din anul 1856 lucrează ca profesor de mitologie, retorică şi poetică la Gimnaziul Central din acelaşi oraş. Din anul 1857 este şef de secţie în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, iar din 1860 director în acelaşi minister. Continuă lectura

Melidonium III

Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, sub egida Societăţii Culturale „George Radu Melidon” împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman,

22 oct 2011 lansare Melidonium III

Lansare revista Melidonium numărul III

>>>

Melidonium II

Coordonată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, revista „Melidonium”, apărută sub egida  Societatăţii Culturale „George Radu Melidon”, a avut lansarea celui de-al doilea număr,  la Biblioteca municipală din Roman.

>>>

Melidonium I

..Vineri, 22 mai 2009, Biblioteca Municipală „George Radu Melidon” din Roman a găzduit

prima ma­nifestare organizată de Societatea  Culturală „G. R. Melidon”. Programul  a cuprins prezentarea revistei culturale „Melidonium” şi lansarea volumului „Omnifonismul”, scris de profesorul Gheorghe A. Ciobanu. Apărută  recent, sub egida Societatăţii  Culturale „G. R. Melidon”, revista „Melidonium”

Lansare revista Melidonium numărul I                          Lansare revista Melidonium numărul I în Aula Bibliotecii „George Radu Melidon” Roman

>>>