Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Reclame

Comuna Cordun, Neamţ: Acordare de titluri de Cetăţean de Onoare şi lansare de carte Editura Muşatinia

Irina, Rodica, Adriana Ionescu – Cordun înseamnã, pur şi simplu, copilãria noastrã fericitã

IonescuParcă a fost în altă viaţă… Cu siguranţă însă, a fost în alt timp…
În timpul când singura noastră grijă era aceea de a ne face temele, pentru a răsplăti eforturile educatorilor, învățătorilor şi profesorilor noştri, pe care îi iubeam şi îi respectam.
În timpul când distanţa de la noi de acasă, de lângă şcoală, până la bunica, lângă biserică, ni se părea luuuungă, iar ,,uliţa copilăriei” noastre se limita la strada din fata casei, pana la chioșcul ,,de la colt”, de unde cumpăram nu atât de multe ,,bunătăţi” precum vedem astăzi în magazine, dar mai mult decât suficiente pentru viața noastră de zi cu zi…
În timpul când zăpada era mare şi albă, când aşteptam cu emoţie în seara de Crăciun să vină Moşul, să ne aducă bradul împodobit, în timp ce noi mergeam să-l colindăm pe bunicul, care împlinea anii în aceeaşi noapte… Avem şi-acum în nări mirosul cetinei pomului de Craciun şi de portocale din jurul lui… Şi Doamne, ce frumos se auzeau colindele copiilor în tot satul, în seara de Crăciun…
În timpul când vara ne jucam în parcul sau in curtea şcolii, încercând să mergem ,,pe bârnă” sau să facem ,,roata” în exerciţii ,,la sol”, ca demne ,,urmaşe” ale Nadiei… Sau când, înainte de începerea şcolii, îi ajutam pe tata şi pe mama să pregătească sălile de clasă pentru un nou an şcolar, punând manualele pe bănci… Sau când îi ajutam la reamenajarea bibliotecii şcolii – Doamne, ce mult ne plăcea să clasificam şi să aranjăm cărţile pe rafturi…
În timpul când seara stăteam pe banca din faţa porţii cu bunicul şi vedeam oamenii întorcându-se de la câmp şi văcuţele de la păscut… Sau când bunicul ne trezea dimineaţa în zilele de vară cu un cântat de ,,cucu” la fereastră, în drum spre grădina pe care o plivea şi o îngrijea cu atâta dragoste… >>>

Valeria Ionescu – Amintiri…

Valeria IonescuÎnvăţătoare pensionară, fiică a localităţii Cordun din binecuvântata Moldovă – o persoana de 75 de ani, dar cu sufletul încă tânăr, mă întorc ,,acasă, în satul meu drag de pe Valea Moldovei, în fiecare an din cei 18 ani de când am devenit locuitor al capitalei, după decesul soţului meu – profesor Adrian Ionescu.
Acasă înseamnă Cordunul unde merg cu mare plăcere şi emoţie pentru a mă întâlni cu rudele mele, urmaşi ai familiilor Toader Năstase şi Gheorghe Diaconu, care au fost bunicii mei; pentru a mă întâlni cu prieteni din copilărie care mai târziu au fost părinţii elevilor mei; pentru a mă întâlni cu locuitorii de acum ai satului, oameni maturi, care odinioară au fost unii dintre elevii mei, unii dintre cele 9 serii de elevi pentru care am lucrat în cei 34 de ani de activitate didactică, la Şcoala din Cordun.
Mă întorc ,,acasă să mă rog şi să mă reculeg la mormintele celor dispăruţi din familia mea, să mulţumesc preoţilor din parohia Cordunului pentru rugăciunile de pomenire a celor plecaţi; mă întorc mereu să mă bucur de noua înfăţişare a satului, de viaţa liberă şi frumoasă a locuitorilor de pe aceste meleaguri dragi, să mă bucur de rezultatele colegilor mei mai tineri care lucrează acum în şcoala unde am lucrat eu, soţul, tatăl şi socrii mei, să mă bucur de locurile unde am trăit timp de 48 de ani.
De aceea, îmi permit ca acum, în anul 2013, când se scrie această nouă monografie a satului Cordun, să aduc unele informaţii, păreri şi concluzii atât ca locuitor al comunei, dar în special, ca om care am lucrat pentru instruirea, educarea şi formarea pe băncile şcolii a locuitorilor din Cordun. >>>

Corina Dumitrache – Trusa cu amintiri…

Corina DumitracheLumea satului este una fascinantă. Tânăr fiind, probabil eşti uşor influenţabil şi atunci dimensiunea trăirilor este pe măsură. Memoria mea afectivă păstrează un parfum drag, legat de cei 22 de ani petrecuţi la Cordun: de la mirosul crud al ierbii la cel dulce-îmbietor al pomilor în floare sau al grădinilor, de la mirosul plăcut de cozonaci ce răzbătea din casele gospodinelor, la cel al pământului proaspăt arat , de la mirosul de var proaspăt al dispensarului, la cel al toamnei cordunene…
Erau vremuri destul de tulburi când am venit în sat ca medic – imediat după revoluţie – şi aveam sentimente amestecate: de la emoţii obişnuite vis-a-vis de un loc necunoscut, până la spaima că nu voi reuşi să mă ridic la înălţimea aşteptărilor celor ce aveau nevoie de mine. În timp, trecând peste toate, am învăţat că poţi fi fericit, ori măcar mulţumit, făcând ceea ce-ţi place, oriunde în lume.
Am găsit în Cordun oameni adevăraţi – începând de la oficialităţile satului la omul de rând – care mi s-au lipit de suflet şi-mi place să cred că şi invers. Primăria mi-a oferit locaţie pentru dispensarul medical şi m-au ajutat şi în utilarea acestuia cu tot ce era necesar pentru a-mi putea desfăşura activitatea în condiţii normale. >>>

Tudor Ghideanu – Sã te naşti în Cordun, Sã-ţi iubeşti etern Moldova cea cristalinã, Sã te întorci Acasã!

Tudor Ghideanu

prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

Pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu s-a populat încă de la Roman I Muşat, dar sporadic, pe daniile Domneşti, de la Smirodava şi Gâdinţi până la Porceşti şi Trifeşti, de la Tămăşeni, Adjudeni, Doljeşti şi Butea, pe râul Siret, la Cordun, Simioneşti, Pildeşti, Gherăeşti, Săbăoani, pe râul Moldova.

Încă de la Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, după nume, Cordunul vine din acel Nord – nespus de frumoasa Bucovină – dintre Udeştii Sucevei al lui Eusebiu Camilar – şi ţinutul Herţei, mai la deal de Botoşanii lui Eminescu, ţinut de graniţă, pe unde poetul nepereche al neamului nostru putea să treacă spre Şcolile sale către Cernăuţi, cu Aron Pumnul, marele transilvan de la 1848.
Pe-acolo, trecând, Eminescu scria catrene în felul popular, de puternică expresie critică: Sună pietricică (de la Perpessicius intitulată chiar: Scrisori din Cordun): >>>

Adrian Diaconu – Cartea Cordunului

Adrian Diaconu

ing. Adrian Diaconu, primarul comunei Cordun

Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că sunteţi primul om înrădăcinat pe acest pământ.
Vă veţi rostui după puteri, veţi creşte casa, pomul, copilul.
Veţi creşte satul…
Dar, ca legea nemiloasă a uitării şi distrugerii să nu vă atingă, deschideţi ochii.
Suntem în Cordun, anul 2013 d.Hr. Satul este altul, oamenii sunt alţii.
Ce s-a mai păstrat din vatra ridicată cu trudă prin 1870?
Deschideţi ochii minţii şi ai sufletului, deschideţi această carte şi citiţi cu luare-aminte. E povestea satului, descifrată de-un om cu ochi limpede, iscoditor, care nu-şi uită rădăcinile.
Împreună cu alţi neliniştiţi într-ale spiritului, învăţătorul Victor Grumăzescu, Constantin Tudor (autorul primei ediţii, 2003), Cristiana Bortaş, Emilia Ţuţuianu şi Editura Muşatinia, am căutat fibra sănătoasă şi vie a corduneanului, dându-i genealogie nobiliară.
Pentru că nobil e ţăranul care a ridicat cu palma un sat şi demn de respect e cărturarul care a consemnat cronica acestei deveniri.
Cordun, anul 2013 d.Hr. Familii întregi părăsesc satul cu mirajul unui trai mai bun în suflet.
Undeva, prin Europa, bat inimi de corduneni care duc cu sine ţărâna satului, apa Moldovei şi, poate, cartea d-lui Constantin Tudor.
Arborele genealogic al aşezării noastre nu s-a uscat.
Şi eu, şi tu, şi copii noştri suntem crenguţe care ne hrănim încă din brazda trasă de primul cordunean la anul 1921.
Deschidem Cartea Cordunului cu speranţa că va fi continuată, în timp, pentru statornicirea şi demnitatea spiritului românesc.

Primar ing. Adrian Diaconu

monografiaCordun

Monografie istorică Cordun, de Constantin Tudor

tudorCConstantin Tudor (29 nov.1926 – 2003) Com. Cordun, Neamţ
Timp de 40 de ani a fost funcţionar la diverse instituţii, cea mai îndelungată activitate a fost în cadrul Primăriei Cordun. L-a vârsta de 78 de ani a realizat lucrarea intitulată „Monografia comunei Cordun” lucrare ce demonstrează, în ciuda vârstei, pasiune, dăruire şi muncă. Lucrarea sa este scrisă o limbă în care se amestecă elementul livresc şi cuvântul obişnuit, expresia polisată cu cea directă, reflectând tradiţia şi obiceiurile satului în care a copilărit. Împletind legenda cu istoria, autorul reuşeşte să reconstituie viaţa satului Cordun sub semnul unui etos bine particularizat. (Emilia Ţuţuianu)

Cordunmonografie1

Cordun – monografie, autori Constantin Tudor, EmiliaŢuţuianu, Cristiana Bortaş

monografiaCordun

O monografie presupune o incursiune în istoria unei comunităţi umane, în însăşi sufletul devenirii ei peste ani, cu fapte, întâmplări, realizări. La îndemnul domnului primar Adrian Diaconu, alături de doamna  ziarist Cristiana Bortaş,  am  revăzut şi adăugit  ediţia anterioară Cordun – monografie istorică, apărută în urmă cu zece ani sub semnătura lui Tudor Constantin. Mult mai bine documentată, prezentând multe documente din arhive şi informaţii noi faţă de precedenta ediţie, la care am adăugat şi documente fotografice de referinţă pentru zona Cordun -Simioneşti,  Editura Muşatinia vă prezintă astăzi o lucrare de suflet pentru această zonă a fostului judeţ Roman. In paginile cărţii vom găsi capitole noi dedicate personalităţilor comunei, oameni care prin activitatea lor au dus prestigiul localităţii în diverse domenii, pagini de amintiri-memorii ale fiilor satului, amintiri fotografice cu personalităţile locului în diferite perioade de timp, informaţii la zi despre realizările economice din comună.
Această nouă apariţie editorială a Editurii Muşatinia se adaugă celorlalte volume importante editate  de noi care continuă munca de păstrare şi transmitere a patrimoniului cultural din zona Romanului a istoriei, tradiţiilor şi realizările unor oameni talentaţi ai acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. (editor Emilia Ţuţuianu)

Gheorghe Stoica, artist plastic şi poet din Cordun

stoica

,,Cartea cu vise” poezii de Gheorghe Stoica, Muşatinia 2013

Visele, gândurile, năzuinţele unui tânăr ce bătea la porţile vieţii, în perioada 1947-1948, născut în satul Cordun şi elev la Liceul Roman Vodă din Roman, sunt scrise într-un jurnal de poezii, personalizat până la cel mai fin detaliu, de cel ce avea să fie mai târziu artistul plastic şi profesorul de desen îndrumător a generaţii întregi de copii cărora le-a deschis porţile spre frumos şi culoare…
gh.stoicaÎntâmplarea a făcut să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din satul Cordun, Neamţ, iar curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie de către rudele artistului, un caiet, în care, fostul elev al Liceului Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii şi epigrame. Versuri diafane de un lirism elocvent care uimesc şi seduc cititorul, versuri scrise la vârsta tinereţii.
Un adevărat jurnal al tinereţii cu poezii scrise zilnic de către poetul clasei a VIII-a având subiecte variate, de la primii fiori ai iubirii pentru făptura diafană cu ochi albaştri până la entuziasmul în faţa naturii ce stăpânea satul mult iubit de tânărul licean şi visele făptuite odată cu noua orânduire socială, toate simţămintele tânărului nostru erou arată neliniştea căutărilor. >>>

Gheorghe Stoica – versuri

gh.stoicaDragoste’n profil
(dedicată d-şoarei Botez)

De tine mă leagă idialul
Tu eşti o zee iubită de mine,
Că-ci viaţa-mi străbate pământul
Şi gândul e pururi la tine.

Te văd stând adesea în prag
Cu ochii spre cerul ca marea,
Te uiţi la albastru cel vag
Şi ochi-ţi cutreeră zarea. >>>

Binecuvântare și sfințire la Cordun

 Un eveniment cu o emoționantă încărcătură spirituală a avut loc în Parohia Cordun, Protopopiatul Roman, în duminica a doua după Rusalii.  După-amiază, după Vecernie, un sobor de preoți, în frunte cu Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat slujbă de sfințire a așezământului social-filantropic „Sf. Gheorghe” din această frumoasă comunitate situată în apropierea municipiului Roman. 
Apoi, ierarhul dimpreună cu preoții și credincioșii din Cordun au plecat în procesiune la cimitirul localității, unde, Preasfinția Sa a resfințit clopotnița și cele două clopote. Aici Ierarhul a s-a rugat pentru ctitorii și binefăcătorii acestei parohii mutați la Domnul, după care a împărțit pachețele copiilor prezenți. Lucrarea de înnoire a așezământului și construcția clopotniței au fost realizate cu fonduri de la bugetul local și de la credincioși, prin osteneala preoților Constantin Tiron și Mihai Bordei, susținuți de primarul Adrian Diaconu și de consilierii locali. >>>

Ovidiu Nahoi – Vacanţă acasă, în Moldova

De unde a plecat ,,Mica Moldovă” din Italia. Nu-mi amintesc ca în ultimii 20 de ani să fi avut patru zile libere la rând în perioada  Paştilor. Vizitele acasă, la Roman, atunci când au fost, au fost mai mereu pe fugă. Aşa că am profitat acum de această minivacanţă pentru  a vizita câteva dintre locurile scurtelor excursii de duminică ale copilăriei. Vă voi împărtăşi impresiile mele, preţ de câteva episoade. Prima zi: până la Iaşi şi înapoi. Plecăm de acasă dimineaţa târziu spre Iaşi, unde avem de gând să rămânem aproape toată ziua, dar vrem să ajungem şi la Palatul Cuza de la Ruginoasa, redeschis acum trei luni. Ieşim din cartierul Fabricii de Zahăr, locul copilăriei mele, pe şoseaua aproape pustie – e Vinerea Mare, oamenii stau mai mult pe lângâ casă, pregătirile pentru Paşti sunt în toi. Fosta vilă a directorului, ridicată odată cu fabrica,  la finele secolului al XIX-lea, este încă acolo, mascată în parte de construcţiile din anii ”70 ai secolului trecut ale liceului industrial. Un contrast oribil între pavilioanele dreptunghiulare şi vila cu forme amintind de castelele Valoniei. Am fost la grădiniţă în acea vilă, apoi, în anii de şcoală, am intrat de multe ori, cu diverse prilejuri şi îmi amintesc scara interioară din lemn sculptat şi minunatele lambriuri.  Fabrica a fost ridicată de o societate cu capital belgian, numită ,,Danubiana” şi, odată cu ea, >>>

Emilia Ţuţuianu: Gheorghe Stoica – un artist din satul Cordun jud. Neamţ, descoperit în sertarul cu amintiri al nepoţilor

DSCF0474

Câte valori culturale, oameni cu real potenţial  artistic nu au fost descoperiţi şi apreciaţi la timp…ajutaţi sa-şi împlinească visul…crezul pentru care au ars, au dăruit totul în cursul vieţii?
Întâmplarea a făcut, ca lucrând la punerea în pagina a volumului Valori artistice la Roman, sub semnătura distinsei doamne Minodora Ursachi , să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din localitatea Cordun, Neamţ.
Curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie, de către familia artistului, un caiet, în care, fostul elev de la Colegiul Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii…Versuri diafane de un lirism elocvent  care uimesc şi seduc cititorul…versuri scrise la vârsta de 15-16 ani. Ne bucurăm că putem reaşeza la locul cuvenit şi iubit pe acest artist al satului Cordun de care şi oamenii locului vor fi mândri, în ciuda unui destin sentimental mai dureros al artistului. >>>

Gheorghe Stoica – pictor din Cordun, Neamţ

Imagine

DSCF0468

Familia Capri, poveşti romantice despre armeni

biserica-armeneasca

…Ioan Capri devenea, astfel, primul ne­gustor armean înnobilat din Bucovina şi totodată, cel dintîi nobil bucovinean căruia i se recunoştea apartenenţa la starea nobiliară de cavaler al statelor supuse coroanei austriece. Peste cîţiva ani, neamul Capriilor (de acum, Kapri, în documentele oficiale) obţi­nea de la împăratul Leopold al II-lea înălţa­rea la starea nobiliară de baroni galiţieni. (Bucovina a fost circumscrisă din anul 1786 în administrarea Galiţiei)…

Membrii familiei Capri pot fi trataţi ca o dinastie, de la Suceava şi până la Roman, pe proprietăţile pe care le vor cumpăra şi dezvolta putându-se identifica aceleaşi nobile gesturi de implicare în viaţa comunităţilor pe care le dominau. În evul mediu, activitatea economică a Romanului a fost strâns legată şi de existenţa unei numeroase comunităţi armene, ce şi-a adus o importantă contribuţie la stimularea comerţului şi a producţiei meşteşugăreşti sau la facilitarea operaţiunilor financiare. În acest sens, Nicolae Iorga susţine că, în anul 1609, la Roman vieţuiau mai mult de 500 de familii armene, cifră >>>

Papa Benedict al VIl-lea a binecuvântat Biserica din Pildeşti, Neamţ

Peste o mie de credincioși au participat la sfințirea impresionantei biserici de Pildești. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel, oaspete de seamă a fost PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale. Acesta a oferit celor prezenți binecuvîntarea Papei Benedict al XVI-lea.

 Momente pline de emoție și înălțare spirituală au trăit, joi, 16 august, locuitorii din Pildești. Toată suflarea satului a luat parte, începînd cu ora 11, la liturghia solemnă de sfințire a noii biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel au participat episcopul de Chișinău, Anton Coșa, episcopul auxiliar de București, Cornel Damian, episcopul auxiliar de Iași, PS Aurel Percă, PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale, și peste 60 de preoți. >>>