Vadim Bacinshi: „Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer”

Romania-MareAgentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.
K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui >>>

Felicia Nichita-Toma, Cernăuţi, Bucovina – Jurnal de război

„Fiind fiii şi fiicele Neamului Românesc din Ucraina şi purtătorii aceleiaşi istorii şi limbi, indiferent cum ne numim – români, moldoveni sau volohi, – suntem cu toţii îngrijoraţi de agravarea situaţiei politice din ţară. Drept urmare a acestei situaţii alarmante ne adresăm cu un apel de a Vă respecta obligaţiile de cetăţeni şi de a Vă apăra doar în mod paşnic drepturile acordate de Constituţia şi legislaţia în vigoare, inclusiv a Legii cu privire la principiile politicii lingvistice de stat. După stabilizarea situaţiei în Ucraina de a convoca şedinţa senatului Uniunii interregionale « Comunitatea Românească din Ucraina », la care să fie examinată starea implementării legii Ucrainei « Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat » în toate zonele cu populaţie românofonă din Ucraina. Şi aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”. Apelul a fost semnat de Ion Popescu, preşedintele Consiliului Naţional, Vasile Tărâţeanu, preşedintele senatului, Aurica Bojescu, secretar responsabil. Mănăstirea Bănceni, 8 februarie 2014.Zorile-Bucovinei-20-02-2014

O, sfântă naivitate! Dar câte apeluri privind implementarea Legii cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor a adresat respectivul deputat „fiilor şi fiicelor Neamului Românesc”? Nici unul!Cu toate că de la adoptarea legislaţiei respective s-a scurs nu puţin timp – peste un an şi jumătate – din iulie 2012, iar promisiunile s-au dus pe apa sâmbetei. „…implementarea oricărei legi noi presupune anumite cheltuieli din Bugetul de Stat”, citez cuvintele deputatului Ion Popescu din interviul amintit mai sus. „”Dacă ea nu era adoptată şi semnată până la 15 august a.c. (2012 -n.a.), se tărăgăna prea mult aplicarea ei, până prin 2014. Noi, însă, am făcut tot posibilul ca implementarea ei să poată fi prevăzută în bugetul pe anul viitor (2013 – n.a.). Cu atât mai mult, cu cât nu toate normele legii prevăd cheltuieli suplimentare din Bugetul de Stat. Ea are acţiune directă, implementarea ei urmează să se realizeze în trei luni, adică după ce Cabinetul de Miniştri va elabora mecanismul de realizare a acelor prevederi sau norme care presupun cheltuieli bugetare. Legea prevede foarte multe norme cu acţiune directă. În şcolile din toate unităţile administrativ teritoriale (sat, orăşel, raion, regiune, unde vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare întrunesc 10 la sută din populaţie conform datelor de statistică) se studiază în mod obligatoriu nu numai în limba de stat, ci şi limba regională. În acest fel, începând cu noul an de învăţământ 2013-2014, limba română va fi predată obligatoriu şi în şcolile ucrainene din localităţile româneşti…”. [1] >>>

,,Nu ne uitați!”- Strigătul redactorului-șef al redacției în limba română de la Radio Ucraina Internațional, Vitalie Zâgrea

Vitalie-ZagreaAseară, târziu am aflat de la Vitalie Zâgrea, redactor-șef al redacției în limba română de la Radio Ucraina Internațional, cu sediul la Cernăuți despre secția închisă recent de autoritatile de la Kiev, suspendarea celor două ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română.
La întrebarea mea, Vitalie Zâgrea , fiind în spital, cum l-aș putea ajuta, răspunsul a fost emoționant: “NU NE UITAȚI !!!”
Jurnaliștii , Victor Rocea, Ziaristi Online“, deja au luat atitudine.
,,Nu sunteți singuri!”
“Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că îi este recunoscător preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, pentru că nu a obstrucţionat dreptul etnicilor români din ţara vecină să înveţe în limba maternă. „Indiferent de opţiunile politice pe care le aveţi în Ucraina, vreau să ştiţi că din punctul meu de vedere, preşedintele Ianukovici a fost un preşedinte care şi-a ţinut cuvântul în ceea ce priveşte neobstrucţionarea dreptului românilor de a învăţa în limba română”, a afirmat Băsescu, discutând cu o profesoară venită din Ucraina la tabăra de la Sulina, pentru tinerii români din afara graniţelor ţării.” (Adevarul, 3 august 2013)

Vitalie Zâgrea, redactor-șef al redacției în limba română de la Radio Ucraina Internațional, cu sediul la Cernăuți, sectie inchisa recent de autoritatile de la Kiev, a suferit ieri un atac cerebral in urma disensiunilor din cadrul postului. O alta jurnalista, Ecaterina Gujuc, a murit subit in luna ianuarie. Redam apelul disperat al colegilor nostri din spatiul istoric si de expresie romanesc si ne alaturam lui: >>>

dr. Epifanie Cozărescu, 100 de ani de la naştere

dr. Epifanie CozarescuBine cunoscut în comunitatea iatro-istoricilor din România, doctorul Epifanie Cozărescu (1914-2010) s-a înscris printre puţinii creatori români de colecţii şi muzee de istoria medicinei si farmaciei. Iniţiatorul şi preşedintele de onoare al Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman, Cozărescu a fost şi cetăţean de onoare al oraşului. O adevărată istorie vie, la venerabila vârstă de 95 ani, el a fost omagiat într-o sesiune de comunicări ştiinţifice la Societatea Română de Istoria Medicinei, în anul 2009, la Bucureşti. Epifanie s-a născut în Cernăuţiul cosmopolit al începutului de secol XX, la 24 ianuarie 1914, acolo unde cum spune autorul Paramedicaliei „Teţina mi-a fost nănaş, iar Prutul m-a scăldat în valuri”, într-o comunitate de români, germani, poleci (polonezi), ruteni (ucrainieni), evrei şi „fără să ştim ura de clasă ce-i”.
Tatăl său a fost şeful Arhivelor Mitropolitane din Cernăuţi, Epifanie moştenind de la acesta memoria prodigioasă şi aplecarea către studiul atent al arhivelor istorice. A urmat şcoala primară şi liceul la Cernăuţi, la acelaşi liceu „Aron Pumnul” unde, în urmă cu ani, a învăţat şi Mihail Eminescu. >>>

O carte care cinsteşte Neamul: ,,Sfânt e numele tău, Voloca”, de Gheorghe Gorda

Gorda_VolocaCronică de carte bucovineană

,,Biblioteca basarabeană” din Mirosloveşti (judetul Iaşi) – cum numim noi secţiunea de carte din cadrul Bibliotecii comunale -, născută din iniţiativa şi efortul personal al „mirosloveşteanului adoptat” conf. univ. dr. Vasile Şoimaru de la Chişinău, s-a îmbogăţit cu un nou lot de carte scrisă pe pământul românesc din Răsărit, glie răpită din vatra Neamului de către tiranii politici ai Europei. De data aceasta, în vraful cărţilor cu autori chişinăuieni am identificat o carte arătoasă, după ceea ce am putut observa la prima vedere, prezentată la exterior prin simbolistica rafinat măiestrită (pe coperte) de graficianul Marian Andronic şi ingredimentată cu produsul „celui de-al treilea ochi” al chişinăuianului Vasile Şoimaru. Cartea aceasta este scrisă şi apărută la Cernăuţi, inima Bucovinei de Nord, pământul românesc sfâşiat, ca pe o căprioară aflată în luminiş, de doi lupi hulpavi: unul venind dinspre Vest, celălalt dinspre Est. >>>

Vasile Târâţeanu: ,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)

Vasile Tarateanu,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii şi în afara limbii materne” Interviu cu Vasile TârâţeanuBucovina (Ucraina)

 Dimineaţă de vară. Casa lui N. Stănescu îşi aşteaptă o parte din oaspeţii veniţi la cea de-a 17-a ediţie a „Zilelor Nichita“.

L-am abordat pe poetul sosit toc­mai din Bucovina de Nord, Vasile Tărâţeanu, imediat după ce termi­nasem interviul cu Adam Puslojic. Atmosfera din sufrageria poetului Nichita respira încă personalitatea acestuia, vulcanismul său. Spre deosebire de acela, Vasile Tărâţeanu pare scund, mai puţin volubil. Dar sen­timentele sale de român sadea aveau să-şi dea proba de andurantă chiar de la primul răspuns al interviului. >>>

Preşedinţii României i-au dezamăgit pe românii din Cernăuţi

BucovinaSimion Gociu, scriitor bucovinean: Ofensiva antiromânească din Ucraina, la 20 de ani de condamnare a politicii de deznaţionalizare a românilor din zonele româneşti, ar putea fi fatală pentru ei, dacă diplomaţii din România nu vor deveni mai insistenţi în dialogul bilateral cu omologii lor de la Kiev, susţin intelectualii români din zonele româneşti din cadrul Ucrainei. Lipsa unei monitorizări oficiale riguroase a situaţiei comunităţii etnicilor români din partea Statului Român facilitează ucrainizarea forţată. Intelectualii din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia (Maramureşul Istoric) solicită în continuare eliminarea discriminării împotriva românilor din Ucraina. >>>

„Fraţii in veci vor fi fraţi”

Suporterii din Moldova nu ratează nici o ocazie pentru a-şi arăta devotamentul şi dragostea pentru ţara noastră. Ultima reprezentaţie, meciul dintre Moldova şi Ucraina, disputat sâmbătă, în timpul căruia suporterii de peste Prut au fluturat steaguri româneşti şi au afişat fulare imprimate cu România.

Coregrafia, naţionalistă, şi mesajele cu numele unor oraşe româneşti au fost oprite la intrare. Nici peste Prut, suporterii nu scapă de cenzura impusă de forţele de ordine şi de către şefii Federaţiei Moldovene. Pentru meciul disputat acum două zile, suporterii au avut pregătită şi o coregrafie specială, mai ales că Moldova a întâlnit Ucraina într-un meci pe teren propriu. Coregrafia nu a primit acceptul de introducere în stadion. >>>

Oraşele Cernăuţi şi Iaşi s-au înfrăţit

Sâmbătă, 6 octombrie 2012, la ceremonia solemnă a sărbătorii Zilei Oraşului Cernăuţi, viceprimarul municipiului Iaşi, Mihai Chirică, şi secretarul Primăriei cernăuţene, Vitalii Myhailişin, au semnat documentul corespunzător.
      În afara înfrăţirii acestor două oraşe, documentul mai prevede şi o colaborare mai strânsă în domeniile social, economic şi cultural.

Reamintim că primele demersuri pentru înfrăţirea dintre Iaşi şi Cernăuţi au fost începute în 2010, la iniţiativa Asociaţiei de Prietenie Româno – Ucrainiană. Iar în şedinţa din 28 septembrie a.c., Consiliul Local Iaşi a aprobat proiectul de hotărâre privind înfrăţirea municipiului Iaşi cu oraşul Cernăuţi. >>>

Emilia Spătaru: „Mariana Gurza, fiică a satului Cupca“ (Bucovina de Nord)

Fostul Palat al Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi

Născută pe meleaguri bănăţene, în România, poeta Mariana Gurza, domiciliată în Timişoara, rămâne, totuşi o fiică a satului Cupca. De ce ? Pentru că nu uită baştina părinţilor săi, pentru că, fiind departe, este totuşi, atât de aproape sufleteşte de noi. Iar poeziile sale dedicate Bucovinei, ne dovedesc mereu că tânjeşte după baştina părinţilor, că visează, trăieşte, scrie despre ea. >>>

Victor Leahul – “Starţun, între temniţă şi vecie” (VIII)

    În acest timp norii grei ai istoriei se adunau peste nordul Europei. În urma primului război mondial, Prusia Orientală, o provincie germană, rămăsese despărţită de restul ţării prin coridorul Danzig ieşire la Marea Nordului, acordat Poloniei prin tratatul de pace. >>>