Intelectualul şi cultura în lumea secularizată: ultimul articol scris de Zoe Dumitrescu-Buşulenga

Zoe.Dumitrescu.Busulenga.foto.mihai-tapliga-agerpres-,,Prin anii ‘20-’30 ai copilăriei şi adolescenţei mele se vorbea mult despre o carte a lui Julien Benda, La Trahison des clercs. Se discuta cu aprindere rolul, misiunea intelectualului în societate, şi opiniile contradictorii se ciocneau. Unii susţineau cu pasiune retragerea şi menţinerea în faimosul turn de fildeş (la tour d’ivoire), alţii cereau imperios implicarea în viaţa publică.

Era după Primul Război Mondial, şi pricina disputei se afla în apariţia curentelor moderniste, faţă de care atitudinile intelectualilor erau diferite. În general, marile conflagraţii dau naştere la mentalităţi noi, provoacă zguduiri în structurile sociale şi politice şimodificări în Weltanschaung-ul intelectualilor. Probabil că ascuţirea instinctului de >>>

,,Schimbarea la Faţă” – Catedrala din inima Chişinăului

IMG_0002După cum v-am promis, vom călători în fiecare săptămână prin Chişinăul spiritual. În această duminică (zece martie) ne oprim chiar în inima urbei, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 164. Aici se află unul dintre sfintele locaşuri de o frumuseţe rară – Catedrala ortodoxă „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”. Acum se înalţă semeaţă, chemând la rugăciune creştinii, iar în anii ateismului sovietic, i-a fost pângărit numele. Astfel, timp de aproape trei decenii (1962 – 1991), a fost condamnată la tăcere şi transformată în Planetariu, un fel de centru de studiere a astronomiei, cosmonauticii, a ştiinţelor despre Pământ. >>>

Icoana făcătoare de minuni de la Horăicioara

horaicioaraExistenţa Horăicioarei în Munţii Neamţului se pierde în vremuri trecute. Ea vine din a doua jumătate a secolului al XV-lea (1466), după cum menţionează pisania bisericii. În anul 1480, arhimandritul Chiriac, la porunca lui voievodului  Ştefan cel Mare, ridică, din lemn, prima biserică a acestui aşezământ monahal, cu hramul “Buna Vestire”. Astăzi, locul Sfintei Mese a bisericii de la 1480 este marcat de o lespede din piatră, pusă în anul 1937 cu cheltuiala soţilor Epifanie şi Aglaia Curcuţ din satul Mitocu Bălan. Documentele istorice mai indică faptul că biserica actuală a mănăstirii a fost ridicată, din piatră, în anul 1868, de către
arhimandritul Ermoghen Buhuş, devenit stareţ al mănăstirii şi sfinţită pe 20 octombrie de arhiereul Isaia, vicar al Episcopiei Romanului. De atunci şi până astăzi, biserica şi chiliile >>>

Gheorghe Radu – Comemorarea lui Creangă în arhivele nemţene

Ion CreangaPagini alese din istoria judetului Neamt 

Cel născut în Humulestii Neamtului trecea în nefiintă la cumpăna dintre ani, la 31 decembrie 1889 (în acelasi an cu marele Mihai Eminescu si Veronica Micle – n.n.). 
Într-un raport al Scolii Primare mixte din Humulesti, din 15 ianuarie 1915 (coincidentă cu ziua de nastere a Luceafărului poeziei românesti – n.n.) către Revizoratul scolar al judetului Neamt, sub semnătura „dirigintelui N. Bancea“, se consemnează „modul cum s-a făcut comemorarea de 25 de ani de la moartea lui Ion Creangă“.  >>>

Mănăstirea Horaiţa

horaita_mare_110Aşezată la altitudinea de 600 m, nu departe de poalele muntelui Horăiciorul (1.076 m), lângă versantul răsăritean al munţilor Stânişoarei din Carpaţii Orientali, Mănăstirea Horaiţa a luat fiinţă în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Între 1822-1824, cuviosul părinte Irinarh Roseti (1771-1859), călugăr cu metania din Mănăstirea Neamţ, cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842) al Moldovei, în urma unei revelaţii dumnezeieşti, ridica prima biserică din lemn a mănăstirii, cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt“. Înfiinţarea şi consolidarea mănăstirii au fost sprijinite şi de domnitorii Ioan Sandu Sturza (1822-1828) şi Mihail Sturza (1834-1839) ai Moldovei. Primul i-a dat hrisovul la întemeiere, cel de-al doilea i-a legitimat existenţa integrând-o între lăcaşurile bugetare ale ţării. În timpul stăreţiei cuviosului părinte Ermoghen Buhuş (1800-1877) este ridicată >>>

Vavila Popovici – O zi minunată de Duminică

„Atâta foc, atâta aur/ Și-atâtea lucruri sfinte/ Peste întunericul vieţii/ Ai revărsat, Părinte!” Mihai Eminescu

  Duminică 13 ianuarie 2013, la Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Vasile cel Mare” din Durham, Carolina de Nord, după dumnezeiasca Liturghie care a început cu anunțul solemn al Părintelui Daniel Florean: „Binecuvântată este împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor” și cu răspunsul Comunității credincioșilor: „Amin”, a avut loc un eveniment cultural. >>>

Judeţul ROMAN în „Portretul României interbelice”

Asezare. Judeţul Roman este aşezat spre mijlocul Moldovei, pe valea Siretului şi anume la confluenţa acestuia cu apa Moldovei.

Suprafata. 1.880 km². Numai judeţele Suceava şi Cernăuţi sunt mai mici decât judeţul R.

Înfatisarea pamântului. Valea Siretului, însoţită, pe dreapta de terase frumos şi continuu desfăşurate, taie judeţul în două părţi neegale: în partea vestică o serie de culmi deluroase coboară domol de la peste 300 m printre afluenţii Moldovei şi ai Siretului. În stânga acestuia însă, judeţul se întinde până sus, pe spinarea netedă a podişului moldovenesc, înalt aici  de peste 400 m . >>>

Mitropolitul Visarion Puiu, 48 de ani de la trecerea la Domnul

Un păstor iscusit, un misionar erudit şi un patriot desăvârşit

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului , a Catedrala arhiepiscopală din Romana fost pomenit astăzi in cadrul Sfintei Liturghii mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 48 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. După Sf. Liturghie si slujba Parastasului, a fost evocată personalitatea ierarhului , iar in dupa amiaza zilei, la biserica Sf. Vasile cel Mare din mun. Roman, in sala speciala ce-i poarta numele, unde se afla si o expozitie foto documentara permanenta dedicata ierarhului, au avut loc activităţi religios-culturale menite sa readuca in atentia contemporanilor viata si faptele celui ce la 10 aug.1964, s-a mutat”  la cerestile locasuri”. >>>

Elena Cantacuzino

Elena Cantacuzino (n. octombrie 1611, Suceava – d. 2 martie 1687, com. Filipeşti, jud. Prahova). Fiica domnului muntean Radu Şerban (1602–1610) şi a Elinei, din familia marilor boieri Mărgineni. A studiat la Viena, cât timp familia ei a fost refugiată acolo, în particular şi la un pension de călugăriţe. Revenită în ţară după moartea tatălui (1620), s-a căsătorit cu postelnicul Constantin Cantacuzino, grec venit de la Constantinopol în timpul domniei lui Matei Basarab, fondatorul dinastiei boierilor Cantacuzini. A avut 12 copii, 6 fete şi 6 băieţi, pe care i-a aliat cu membrii unor familii renumite, bogate şi puternice. Toţi copiii au fost puşi să înveţe cu profesori aduşi anume din Occident, unul

>>>

Mănăstirea Arbore

În 1503 Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnic de seamă al lui Bogdan al III-lea şi tutore al lui Ştefăniţă Vodă, cel care în 1497 a apărat cu curaj Cetatea de Scaun timp de trei săptămâni împotriva asediului polon, cel care începând din 1486 a fost portarul Sucevei aproape 40 de ani, a ridicat un paraclis la Curtea sa situată pe valea râului Solca.
În 1523 „în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ştefan Vodă (Ştefăniţă Vodă) au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie” (Grigore Ureche). Luca Arbore a fost înmormântat în ctitoria sa. Chivotul de mormânt al ctitoruliui (în pronaos) este apreciat ca cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Nordul Moldovei. >>>

Bruges – Veneţia din nordul Europei

Unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei, cu o atmosferă de basm şi o istorie de peste 2000 de ani, oraşul Bruges din NV Belgiei, face parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

Scurt istoric al oraşului:

Teritoriul oraşului a fost ocupat de o colonie galo-romană, locuitorii săi dedicându-se agriculturii şi relaţiilor comerciale cu Anglia şi Ţara Galilor. În jurul anului 270 germanii atacă coasta câmpiei flamande pentru prima dată. Romanii îşi menţin trupele militare în teritoriu până în secolul IV. Prin urmare, oraşul a fost locuit de-a lungul perioadei de tranziţie la începutul Evului Mediu. Atunci când Sf. Eligius a ajuns pe coasta flamandă pentru a răspândi creştinismul, în jurul anului 650, Bruges era capitala fortificată a zonei. >>>

Liège, centru cultural în 2010 al regiunii Valonia-Bruxelles

Frumosul oraş de pe malul fluviului Meuse, care nu are o populaţie mai mare de 200.000 de locuitori pe o suprafaţă totală de 69,39 km², este gazda numeroaselor evenimente culturale până la sfârşitul acestui an. Liege, un oraş francofon, este cel mai important centru economic din Valonia şi capitala provinciei cu acelaşi nume. >>>

Importanţa vieţii religios-culturale în comunitatea urbană a Romanului: perspective ecumenice

Urbea Romanului, cea veche şi cea nouă, aduce cu sine un parfum dulce ale timpurilor trecute, al timpului tumultuos prezent şi al visurilor năvalnice viitoare, dar toate cele trei timpuri – trecut, prezent, viitor – au o caracteristică unică şi de netăgăduit: amintirea. Acea amintire ce nu minte şi care ne face să vedem Romanul nu cu ochii critici ai expertului, ai criticului sau ai cercetătorului, ci cu îngăduinţa blajină a trăitorului de rând.

În această perspectivă mă înscriu în rândul participanţilor celui de al doilea Conferinţa Naţional de Antropologie Urbană, ediţia a II-a, eveniment de marcă al vieţii culturale romaşcane şi doresc să aduc un gând de preţuire şi de mulţumire tuturor acelora care s-au străduit să organizeze, nu la număr, ci la suflet şi la calitate, un astfel de eveniment. >>>

Apșa de Mijloc între istorii și mistere

Ajung pentru a doua oara în Maramureşul istoric, în satele urmaşilor demni ai dacilor liberi. Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina, Biserica Albă, Strâmtura, Topcino, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Podişor, Carbuneşti, Plăiut – aici trăiesc de sute de ani cei care au stat la temelia neamului românesc, de aici a pornit limba română, datina strămoşească etc. Oamenii locului ştiu mai bine istoria lor – cea adevărată, şi nu au nevoie de una fabricată la Kiev sau chiar Bucureşti. Doar în actele oficiale numele localităţilor româneşti din dreapta Tisei au fost schimonosite, în schimb localnicii le-au spus aşa cum ştiau din moşi-strămoşi. >>>

Adevărata criză a României: criza spirituală și morală

În aceste zile la televizor și în ziare se pune accentul pe criza financiară și pe criza politică care afectează România. Fără a minimaliza aceste probleme și efectele lor, sunt de părere că nu acestea sunt cele mai mari dificultăți cu care ne confruntăm. Am considerat întotdeauna că cea mai mare problemă a noastră e criza spirituală și criza morală, ale căror efecte se fac vizibile în mentalitatea poporului român și afectează felul în care acționăm și modul în care ne trăim viața. >>>

Constantin Enianu: Dreapta-slăvire (fundamente)

 În oraşul istoric încărcat de distrugeri şi de prefaceri, Ierusalim, unde a trăit şi suveranul Regatului Israel, David, au loc mereu sărbători cu cântece, localitatea fiind considerată „mama omenirii” sau „centrul Pământului”, după profetul Ezechiel. Aici Dumnezeu a ales a se desluşi pe Sine în Persoana singurului Său Fiu, care era un Om smerit. El a fost arhetipul sacrificiului de Sine pentru salvarea omenirii de păcatul adamic. Viaţa Lui modestă din Palestina şi durerea suferită în Ierusalim au schimbat calea civilizaţiei omenirii. Două mii de ani mai târziu, mesajul lucrării Sale „cu moartea pre moarte călcând” este resimţit şi în mileniul trei, ca un imperativ categoric: pentru ca mileniul să existe, trebuie să fie religios. >>>

Constantin Tomşa- Episcopul Melchisedec Ştefănescu

Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat).  >>>

Urme aproape româneşti In Elveţia: Biserica din oglinzi

                                                                         Biserica „St. Martin” din Zillis
 Pe tavanul unei biserici din Engadin sunt icoane ca la Muzeul din Sibiel. Identitati tulburatoare. 

In tot Engadinul nu exista o biserica mai frumoasa si mai ciudata ca „St. Martin” din Zillis. De cum deschizi poarta imensa de stejar nituita cu ghinturi aspre si ascutite, o imagine tulburatoare te tintuieste chiar in prag: nimeni nu se roaga; oamenii stau si privesc nemiscati in niste oglinzi dreptunghiulare, asezate cuminte si rabdator pe genunchi. Cufundati in tacere, admira in luciul lor, imaginea rasfranta a tavanului intesat cu sute de icoane, croite, parca, dupa chipul si asemanarea icoanelor noastre transilvane. Asemanarea este atat de puternica, incat, pentru o clipa, simti impulsul naiv de a intinde mana, >>>

Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului- 12 ani de slujire arhierească

Prin participare la Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Cuv. Parascheva” din Roman și prin prezența la slujba de Te Deum, alături de părinții consilieri și inspectori ai Centrului Eparhial de la Roman, așa a serbat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, cei 12 ani de slujire arhierească în această eparhie. >>>

Fapte şi cuvinte de învăţătură ale părintelui Cleopa

1. Parintele Cleopa avea mare evlavie la Maica Domnului, ”Imparateasa Heruvimilor si a Serafimilor si Stapana noastra?”. De aceea nu era zi in care sa-i fi ramas necitit Acatistul Bunei Vestiri si cateva canoane din Bogorodicina.

2. Spunea Parintele Cleopa: ”Stiti voi cine-i Maica Domnului? Ea este Imparateasa Heruvimilor, Imparateasa a toata faptura, camara intruparii lui Dumnezeu-Cuvantul, usa luminii, ca lumina cea neapropiata ganditoare prin ea a venit in lume. Ea este usa vietii, ca Viata Hristos prin ea a intrat in lume. Ea este poarta cea incuiata prin care n-a trecut nimeni decat Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel”. >>>

Biserici catolice din zona Roman- foto

Biserica Sf. Anton din Roman

>>>

De ce catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Învierea Domnului la date diferite

În 2010 şi 2011, printr-o fericită coincidenţă, Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă au serbat Sfintele Paşti în aceeaşi zi. O astfel de coincidenţă se va mai petrece în 2014, la 20 aprilie, în 2017, la 16 aprilie şi în 2025, la 20 aprilie. Altfel însă, diferenţa dintre Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână – cum se întâmplă anul acesta – la cinci săptămâni – cum s-a întâmplat în 2008. >>>

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor

Începuturile Mănăstirii Humor urcă in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei mai vechi biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului XV. Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Ștefan cel Mare. >>>

Visarion Puiu – un vitregit al istoriei

Mitropolitul Visarion Puiu (1879-1964)

   Născut în  27 februarie 1879, în Paşcani, jud. Iaşi, decedat la 10 august 1964, în Viels-Maison, lângă Chateaul-Thierry, dep. Aisne (înhumat ulterior în cimitirul Montparnasse din Paris). Studii la Seminariile din Roman (1993-1896); (printre profesori, l-a avut la limba română pe Calistrat Hogaş, despre care mitropolitul îşi va nota în însemnările sale „sever şi exigent dar drept. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină”. >>>

Victor Leahul – “Starţun, între temniţă şi vecie” (XIII)

Călătoria a durat vreo trei zile, cu multe opriri lungi prin staţii, căci trenurile militare aveau prioritate. În una din aceste opriri am pornit în lungul trenului >>>

Maria Diana Popescu – Decepţia în dragoste

         Cum arată bilanţul după căderea ţării sub diktatul zăpezii? Timp lejer, dedicat confruntărilor dintre opoziţie şi putere şi, foarte grav, de săptămîni, vii şi morţi îngropaţi laolaltă sub nămeţi din cauza incompetenţei au­to­ri­tăţilor în gestionarea „calamităţii” naturale. Şcoli închise pentru aproximativ un milion de copii, sute de animale domestice sufocate sub zăpadă, o sută de morţi şi mii de oameni care suferă pierderi în gospodării, urmare a aceloraşi inabilităţi organizatorice. >>>

Petre Ţuţea – cugetări

1. Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. >>>

Mariana Gurza: Ciprian Zaharia – Un ctitor voievodal

poetă, Timişoara

poetă, Timişoara

        Una dintre cele mai importante ctitorii muşatine din Moldova este Mănăstirea Bistriţa, situată la 8 km de Piatra-Neamţ, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbeşte de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual şi cultural incontestabil. După tradiţie, primul ctitor este considerat a fi Petru I Muşat (1375-1391), dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistriţa este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432).

>>>