Felicia Nichita-Toma, Cernăuţi, Bucovina – Jurnal de război

„Fiind fiii şi fiicele Neamului Românesc din Ucraina şi purtătorii aceleiaşi istorii şi limbi, indiferent cum ne numim – români, moldoveni sau volohi, – suntem cu toţii îngrijoraţi de agravarea situaţiei politice din ţară. Drept urmare a acestei situaţii alarmante ne adresăm cu un apel de a Vă respecta obligaţiile de cetăţeni şi de a Vă apăra doar în mod paşnic drepturile acordate de Constituţia şi legislaţia în vigoare, inclusiv a Legii cu privire la principiile politicii lingvistice de stat. După stabilizarea situaţiei în Ucraina de a convoca şedinţa senatului Uniunii interregionale « Comunitatea Românească din Ucraina », la care să fie examinată starea implementării legii Ucrainei « Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat » în toate zonele cu populaţie românofonă din Ucraina. Şi aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”. Apelul a fost semnat de Ion Popescu, preşedintele Consiliului Naţional, Vasile Tărâţeanu, preşedintele senatului, Aurica Bojescu, secretar responsabil. Mănăstirea Bănceni, 8 februarie 2014.Zorile-Bucovinei-20-02-2014

O, sfântă naivitate! Dar câte apeluri privind implementarea Legii cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor a adresat respectivul deputat „fiilor şi fiicelor Neamului Românesc”? Nici unul!Cu toate că de la adoptarea legislaţiei respective s-a scurs nu puţin timp – peste un an şi jumătate – din iulie 2012, iar promisiunile s-au dus pe apa sâmbetei. „…implementarea oricărei legi noi presupune anumite cheltuieli din Bugetul de Stat”, citez cuvintele deputatului Ion Popescu din interviul amintit mai sus. „”Dacă ea nu era adoptată şi semnată până la 15 august a.c. (2012 -n.a.), se tărăgăna prea mult aplicarea ei, până prin 2014. Noi, însă, am făcut tot posibilul ca implementarea ei să poată fi prevăzută în bugetul pe anul viitor (2013 – n.a.). Cu atât mai mult, cu cât nu toate normele legii prevăd cheltuieli suplimentare din Bugetul de Stat. Ea are acţiune directă, implementarea ei urmează să se realizeze în trei luni, adică după ce Cabinetul de Miniştri va elabora mecanismul de realizare a acelor prevederi sau norme care presupun cheltuieli bugetare. Legea prevede foarte multe norme cu acţiune directă. În şcolile din toate unităţile administrativ teritoriale (sat, orăşel, raion, regiune, unde vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare întrunesc 10 la sută din populaţie conform datelor de statistică) se studiază în mod obligatoriu nu numai în limba de stat, ci şi limba regională. În acest fel, începând cu noul an de învăţământ 2013-2014, limba română va fi predată obligatoriu şi în şcolile ucrainene din localităţile româneşti…”. [1] >>>

Poetul Vasile Tărâţeanu, de la Cernăuţi: ,,Trebuie făcute multe pentru a salva limba română de la primejdia care o paşte”

Vasile TarateanuCel mai important scriitor de limbă română din Ucraina, Vasile Tărâţeanu împlineşte 68 de ani (născut la 27 septembrie 1945 în Sinăuţii de jos, regiunea Cernăuţi). Este autor a peste 20 de volume de versuri şi deţinător a trei premii importante acordate de colegii din România. Fiind recunoscut ca unul dintre cei mai împătimiţi apărători ai limbii române acolo, în Ucraina, după ce i-am transmis un călduros La mulţi ani!, l-am rugat să ne vorbescă despre starea limbii române de dincolo de Tisa. >>>

Vasile Târâţeanu: ,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)

Vasile Tarateanu,,Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii şi în afara limbii materne” Interviu cu Vasile TârâţeanuBucovina (Ucraina)

 Dimineaţă de vară. Casa lui N. Stănescu îşi aşteaptă o parte din oaspeţii veniţi la cea de-a 17-a ediţie a „Zilelor Nichita“.

L-am abordat pe poetul sosit toc­mai din Bucovina de Nord, Vasile Tărâţeanu, imediat după ce termi­nasem interviul cu Adam Puslojic. Atmosfera din sufrageria poetului Nichita respira încă personalitatea acestuia, vulcanismul său. Spre deosebire de acela, Vasile Tărâţeanu pare scund, mai puţin volubil. Dar sen­timentele sale de român sadea aveau să-şi dea proba de andurantă chiar de la primul răspuns al interviului. >>>