Carmen Dominte – teatru

Fănele, tu mă minţi

Personajele
Fănel
Lucica
Început de toamnă într-un sat românesc. Curtea lui Fănel şi a Lucicăi este aranjată cu mult dichis. Fănel intră vorbind la telefonul mobil. Poartă cizme largi, de cauciuc.
FĂNEL (vorbeşte la telefon): E bine, aşa rămâne, la şapte. Păi, la găini am dat, de udat grădina am udat-o, Gabriela e în grajd. Da, am timp. Îmi iau blugii şi am plecat. Să nu-mi iau blugii… Da’ Lucica zice că ăştia-s cei mai buni pantaloni ai mei. Care? Dar mă cam strâng. Bine, dacă zici tu… Bine, bine… La şapte, la Mac-Mac-ul din centru.
Fănel închide telefonul mobil şi-l pune în buzunarul pantalonului. Îşi toarnă apă într-o cană şi bea pe nerăsuflate. Lucica intră încărcată de plase. Le pune în mijlocul curţii şi se uită încruntată la Fănel. Acesta îşi toarnă din nou apă în cană. Lucica îi smulge cana din mână şi bea repede.

MAria RUgină – Facerea de sine

             Când eram ochi, vedeam color
            Prin lucruri așa-zis opace,
            Tot filmul stărilor adverse,
            Care rula într-o găoace.