La mulți ani 2013!

Imagine

Reclame

Restituirea Basarabiei cerută de locuitorii Principatului Moldovei (dupa Războiul din Crimeea)

teodor-codrescu-presa-franceza-si-principatele-romane

„Petițiunea adresată Sublimei Porți de cătră locuitorii Moldovei în obiectul restituărei Besarabiei. În agiunul importentelor conferințe ce au să reguleză la Paris condițiile Păcei generale și să asigureze cu deplinătate, prin o noue statornicire de hotare în Orient, repaosul și securitatea Europei, noi ni adresăm cu încredere în bine voitoarea protecție a Sublimei Porți, augusta noastră suzerană, spre a-i espune cu umilință dorințile noastre și de a o ruga să sprijinească realizarea lor care interesesc atăt interesele comune ale familii mari europiene căt și interesele particulare ale Moldovei. >>>

Leonida Lari – Sonet de an nou

Fulguie-ncet ca intr-un somn tihnit
Cu visuri intr-o singura culoare,
Desi nu esti, orasul s-a-nvelit
Cu o zapada atotiertatoare.

Pasesc prin ea la fel ca intr-un somn
Spre-o alba constelatie – Ascetul –
Pe solul nins cararea ta de Domn
Se troieneste-ncetul cu incetul. >>>

Sumănarii din Trifești

Imagine

DSC_2832

Obiceiuri de Anul Nou

obiceiuriIn nici o alta parte a tarii repertoriul Anului Nou nu cunoaste o atat de mare varietate si bogatie de manifestari folclorice ca in Nordul Moldovei. Transmise pe cale orala din generatie in generatie, intr-o permanenta schimbare si innoire, atat ca functie cat si ca mod de realizare artistica, obiceiurile traditionale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns pana in zilele noastre ca niste spectacole grandioase care concentreaza, ca si in trecut, atentia intregii colectivitati.

La cumpana dintre ani, in satele din Nordul Moldovei te intampina o atmosfera unica, de intensa traire emotionala care, de cele mai multe ori, reflecta o realitate cotidiana, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediul inconjurator, intre om si semenii sai. >>>

Pluguşorul, o colindă agrară

plugusorPlugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusa pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorata, panglici, servește  flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezenta nelipsita în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților.

Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul. >>>

Lazăr Lădariu – Memorii • File de jurnal • Confesiuni

aa >>>

Emilia Ţuţuianu, versuri

Efectele psihologice ale recesiunii

JeniChiriac3Ne simtim raspunzatori pentru lucrurile pe care nu le-am facut si neajutorati in fata lucrurilor pe care nu le putem face.

Criza economica actuala face ca frica de ziua de maine sa atinga diferite nivele in randul populatiei. Fie ca este vorba de pregatirea in vederea pensionarii sau de lipsa posibilitatilor de a le asigura copiilor cele necesare, mai ales daca acestia se pregatesc sa urmeze un colegiu sau sunt deja la un colegiu – ori de teama de somaj, oamenii sunt preocupati si chiar ingrijorati de recesiune. De altfel, se asteapta ca o asemenea situatie sa aiba un important impact emotional asupra societatii. Teama, iertare, empatie, frustrare, compasiune, acceptare – acestea sunt doar cateva sentimente cu care ne confruntam in mod constant, de la inceperea crizei. >>>

pictori romaşcani – Mihai Olteanu

Mihai Olteanu

A.E. Baconsky – Miraj de iarnă

Aicea totul seamana cu tine
Sau poate eu asemanari iti caut;
Flori de ninsoare mari, diamantine,
Suavi mesteceni-melodii de flaut.

Brazii inalti si coplesiti de nea
Par crini enormi acoperiti de floare-
Cu dorul meu de pretutindenea
Te caut ca o planta suitoare. >>>

Andrei Pleşu – O aniversare uitată

Pe 4 decembrie s-au împlinit douăzeci şi cinci de ani de la moartea lui Constantin Noica. Nimeni nu pare să-şi fi adus aminte de el cu prilejul acesta. Nici presa, nici scriitorimea, nici editurile care l-au publicat şi, ceea ce e încă şi mai trist, nici noi, cei care am avut privilegiul să-i fim aproape. Sînt sigur că ne-ar fi iertat. Nu-i plăceau festivităţile omagiale. „Să nu mă sărbătoriţi!“ – spusese, pare-se, unui grup de prieteni, la o întîlnire colocvială. În definitiv, e preferabil să fii prezent, zi de zi, discret, dar neabătut, în memoria oamenilor, decît să ai parte, la răstimpuri, de o cădelniţare birocratică, de un strict protocol calendaristic, de „pietatea“ administrativă a gazetelor sau a manualelor. >>>

dr. Mihai Lucan – Romaşcani cu care ne mândrim

lucan1Medic romaşcan citat de un laureat al Premiului Nobel: ,,Când mă gândesc la Roman mi-aduc aminte de oameni”.

Mărturisirea de suflet este făcută de profesorul universitar doctor Mihai Lucan, specialist de renume mondial în urologie. Savantul american Alvin Roth, răsplătit cu premiul Nobel pentru economie în 2012, a folosit în lucrarea sa despre alocarea stabilă studii ale reputatului medic romașcan Mihai Lucan. Profesorul Lucan a practicat alocarea stabilă la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj încă din 2001, fără să știe de existența acestei teorii.  >>>

Constantin Enianu – Arta ca mântuire (Vincent van Gogh)

Printre multe alte exemple de genii, cărora le este atribuit dictonul „nullum magnum ingenium, sine quadam dementia“, un exemplu de artist frământat, de geniu nebun, îl avem şi pe Vincent van Gogh. Dar nu pentru că şi-a tăiat o bucată din lobul urechii stângi, în ajunul Crăciunului anului 1888, stânjenind „normalitatea“ lumii în care se născuse, ci pentru că nu suporta orbismul omului în faţa aurului generozităţii.

Criticii de artă din vremea lui Van Gogh s-au întrebat retoric, cum de putea un asemenea om să creeze asemenea capodopere ? Pentru că, ceea ce unii numeau „nebunie“, Vincent numea „iluminare“, printr-o nouă viziune asupra artei, printr-o revelaţie a raiului teluric. Aurul holdelor creştea din pământ, nu din cer. Pentru această optică, Van Gogh se considera un profet, dar şi un gânditor. Gândurile, care îi curgeau în fluvii de cuvinte, le depăna pe scrisori către fratele său, adevăratul Van Gogh fiind găsit în scrisori. În ele se pot vedea inteligenţa sa fierbinte şi facultatea de observator al lucrurilor profunde: „Dragă Theo, ce frumos e Shakespeare ! Limba şi stilul lui debordează de savoare şi încântare !“. Astfel facem cunoştinţă cu celălalt Van Gogh, nu o creatură instinctuală, ci un şoarece de bibliotecă. „I-am citit atent pe Victor Hugo, pe Dickens şi Escalus, şi alţi câţiva maeştri minori.“ Iată genul înfricoşător care îţi vorbeşte tot timpul despre George Eliott şi Dickens, până când nu ştii cum să-l eviţi: „Ştii că Fabricius şi Beda fac parte dintre maeştrii minori, nu ?“ Ne putem întreba şi noi cine sunt aceştia ?! >>>

Ioan Miclău : “Aurul străluceşte şi în noroi” – “Iar despre masa rotundă… a lui Brâncuşi!”

 Am optat pentru acest titlu al scrierii acesteea, pentru a evita cel pe care de fapt il aveam in gand, si anume cum adevarurile istorice stravechi s-au scris, desi le gasim doar prin legende, mituri si pe la  pietele de vechituri. Si, mai ales sub titulaturi  de “fiction”,  adica ceea ce nu prea mai intereseaza lumea moderna de azi! Dar, ma rog, care lume moderna? Asta care nu-si mai cunoaste originile, radacinile, ori de fapt naruie  si cursul istoriei, cum se intampla in acest mileniu! >>>

„Punţile de lumină” ale cotidianului „Cuvântul liber”

IMG_3588În baza proiectului doamnei Mariana Cristescu, şefa secţiei de cultură a ziarului „Cuvântul liber”, ziua de vineri, 21 decembrie a.c., cu începere de la ora 17, a marcat debutul primei ediţii a Colocviilor „Cuvântul liber, organizată sub egida Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, a revistei „Vatra Veche” şi a ziarului „Cuvântul liber”, cu titlul generic şi profund sugestiv, „Punţi de lumină”. Evenimentul s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Cinematografului „Arta”. O manifestare pentru minte, inimă, literatură şi muzică. Gazdă, moderator, scenarist şi regizor al evenimentului cultural a fost iniţiatorul proiectului, doamna Mariana Cristescu. Întâmplarea culturală din seara zilei a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României, a Imnului ASTREI, rostirea unei rugăciuni de binecuvântare de către preacucernicul părinte Nicolae Gheorghe Şincan, după care, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor care nu mai sunt printre noi, de la acea dată de 21 decembrie 1989. >>>

Urători din Nordu’ Moldovei

Ioan Miclău – Sarmise şi Getuza (Nunta Soarelui)

Ioan_Miclau    “Vremuri mari, zile de aur, regi si crai fara de numar,

     Printi ai neamurilor Trace, adunati umar la umar –

     Despre care Eliade prezentand creanga cea mare,

                                 Numara vreo doua sute – din Apus pana la Mare! >>>

Mesajul Regelui Mihai, de Crăciun: „Naşterea Domnului este o frumoasă lecţie de grijă pentru cei neînsemnaţi, despre cum noi, oamenii, suntem o mare familie“

63„Ajunşi la Săvârşin, după un an plin de activităţi publice, Regina şi cu mine, alături de întreaga noastră Familie, sărbătorim naşterea Domnului Nostru Isus, cu speranţă şi credinţă. Ca de fiecare dată în ultimii şaptezeci şi doi de ani, mă adresez vouă, de Crăciun, cu aceeaşi afecţiune şi cu bucurie“, scrie Regele în mesajul său.

Mihai I şi-a amintit şi de militarii noştri plecaţi pe fronturile din afara ţării sau în misiuni de apărare a păcii. „În lunga mea viaţă, am avut timp să înţeleg rostul fundamental al soldatului în mersul Naţiunii. Gândurile mele se îndreaptă, aşadar, spre toţi militarii români aflaţi în ţară sau în misiuni de apărare a păcii în lume, precum şi la soţiile, soţii, părinţii şi copiii lor“. >>>

Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos

Eftimie†EFTIMIE, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului

 Iubitului nostru cler, cinului monahal și tuturor drept mărturisitorilor creștini din această de Dumnezeu păzită și binecuvântată eparhie, har, milă și pace de la Îndurătorul Dumnezeu, iar de la noi părintească dragoste!

 Iubiții mei fii duhovnicești,

 Din milostivirea Bunului Dumnezeu, retrăim, și anul acesta, misterul întrupării Domnului nostru Iisus Hristos. Evenimentul, consumat în istorie acum mai bine de două mii de ani, a însemnat manifestarea cea mai evidentă a iubirii negrăite a lui Dumnezeu pentru noi oamenii. Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup ca să ridice pe om la starea de nepătimire, așa cum ieșise din mâna Creatorului la începutul veacurilor. Intrarea în timpul nostru a Fiului lui Dumnezeu nu a fost sesizată de oameni, dar evenimentul a rupt istoria umanității în două. De la Nașterea Domnului se vorbește despre “înainte” și “după”, pentru că toată umanitatea își orientează cursul vieții potrivit acestui moment. Timpul istoriei profane și profanate devine timp al mântuirii. Sfântul Ioan Evanghelistul, în Prologul Evangheliei sale, imortalizează într-un mod aparte taina Logosului întrupat în istorie, zicând: «Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. În lume era și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut… Iar celor ce L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu… și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. » (Ioan 1, 9-14). >>>

Scrisoarea Pastorală de Crăciun 2012

PS Petru Gherghel Binecuvântat să fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în cele cerești, în Cristos, întrucât ne-a ales ca să fim sfinți și neprihăniți în fața lui!

 Sfințiile voastre, iubiți frați și surori în Cristos,

 Celebrarea misterului Nașterii Domnului în Anul Credinței, pe care l-am început la 11 octombrie, chiar în timpul celebrării Sinodului Episcopilor pentru o nouă evanghelizare, reprezintă o invitație vie la un imn de preamărire a Părintelui ceresc, care a binevoit să-l trimită pe Fiul său, pentru ca noi să avem viață și s-o avem din belșug, iar prin evanghelie să avem o credință vie și profundă.

 Lui, așadar, care ni s-a descoperit prin Fiul său și ni se descoperă fără încetare prin Duhul Sfânt, să-i fie cinste și laudă în veci de veci!

 Crăciunul este un moment de grație, un dar ceresc oferit omenirii și a devenit fundamentul întregii noastre speranțe, pentru marele mister ce a marcat istoria mântuirii, misterul iubirii Fiului lui Dumnezeu care se naște, devine om, ca să rămână mereu în mijlocul oamenilor și să-i înalțe la gloria cerească a Tatălui ceresc. >>>

Nuța Istrate Gangan – De la Moș Gerilă și Moș Crăciun, la Santa si înapoi

NIG

Probabil că aceste rânduri se datorează doar faptului că FB m-a întrebat din nou: „How are you feeling, Nuța?” Acest american „feeling” are nişte valenţe deosebite când este vorba despre sentimente nerostite. Nemărturisite. Sentimentele acelea  care se amuză pe seama creierului tău, confundându-l cu inima și invers. >>>

,,Ben Todică, Ambasador onorific al românismului” – Editura Muşatinia 2012

 Trecând prin acest labirint al existenţei noastre, nu de puţine ori ne întrebăm: cine suntem? cum suntem?

Ca să răspundem la aceste întrebări, trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, să ne întoarcem în interiorul fiinţei noastre, la rădăcinile existentului nostru; numai aşa ne-am putea răspunde la întrebările care ne macină viaţa.

Când am primit cele două manuscrise ale scriitorului Ben Todică, mi-am spus, din prima clipă, că trebuie să merg la originile copacului unde a prins viaţă acest emigrant român din îndepărtata Australie, care nu oboseşte în sufletul său să se reîntoarcă acasă, acolo unde visele şi inima au prins aripi spre cunoaştere. >>>

Colind din Nordul Moldovei

colindatori-la-humulesti-grupul-folocloric-sezatorea-din-vanatori-neamt

De, sculaţi, boieri, cuconi,
Că vă vin colindători
Noaptea pe la cântători.
Nu vă aduc nici un rău,
Ei v-aduc pe Dumnezeu.
Dumnezeu e mititel
Mititel şi-nfăşeţel, >>>

Parcul din Roman, feerie de iarnă

Imagine

Melidonium vă urează Sărbători fericite!

DSC_2721Albul rece al pământului cuprinde în haină grea tot ce a fost cenușiu…Pentru o clipă ne abandonăm grijile, necazurile, incertitudinile existenței noastre tumultoase – și fascinați de acest alb imaculat – ne gândim la viață, ne gândim că am putea fi mai buni, mai frumoși în suflet – dacă am regăsi în noi puterea de-a ne încrede unii în ceilalți – de-a ne izbăvi prin iubire  – îndreptându-ne încrezători către un nou an care tocmai își va deschide, peste puțin timp, porțile. >>>

Gânduri pentru Felicia..

,,Dacă aș fi bogată, știu că aș fi înconjurată de obiecte. Dar eu nu iubesc obiectele. Nici cuvintele mari, abstracte. Eu iubesc doar ceea ce nu se schimbă pe pământ – sentimentele pure, adevărate…De asta iubesc oamenii și încerc să îi ajut.

Dar, toate calitățile mele se întorc împotriva mea. Eu nu am văzut  suflet mai lipsit de apărare ca al meu…În ce epocă a omenirii s-ar fi potrivit structura mea inocentă?

În epoca în care sunt condamnată să trăiesc nu semăn cu nimeni. Sunt inumană, căci uman este să fii rău, mincinos și calomniator, să poftești binele altuia, să urăști și să sperii pe ceilalți…să te impui, să vrei să scoți în relief meritele tale, reale sau închipuite..

Până acum lumea mă îngrozea și mă strecuram prin ea cu capul plecat, prind-o pe sub gene, opunând frunții și pleoapele mele, ca o apărare, o pavăză…,, (Felicia, dintr-o scrisoare din timpul facultății) >>>

Antologia Dor de Dor Ipotești 2012 – O nouă apariție editorială la Editura Mușatinia din Roman

Antologia Ipotesti 2012 - Editura Musatinia Pelerinajul dorului de dor la Ipoteștii obârșiei lui Eminescu se vede, iată, concretizat într-o nouă și consistentă Antologie 2012 de proză și poezie, coordonată de scriitorul Marin Toma.

Spiritul spațiului rural, al basmelor și poveștilor copilăriei noastre, al tradițiilor românești autentice se regăsește în versurile poeților și în scriitura prozatorilor de astăzi, fiind definitorii pentru prezenta Antologie.

Din Dor de dor-ul Bărăganului, Marin Toma se dorește a fi un călăuzitor al talentelor scriitoricești zămislite de spațiul rural românesc actual. Pleiada de poeți și scriitori care și-au făcut muze din spiritul satului, din ethosul ce ne duce până la izvoarele artistice ale înaintașilor, completează cu succes tradițiile rostite într-un limbaj de secol XXI.

Satul este elementul sacralității românești și ca un ultim avanpost împotriva mondializării se cere păstrat cu tot ceea ce are definitoriu și arhetipal pentru pecetea neamului românesc. >>>

Jertfa tinerilor din Decembrie 1989

drapel-revolutieNu sunt om politic, nu sunt politolog, nu sunt comentator politic; sunt doar teolog – atat cat pot fi -, de aceea nu-mi propun sa analizez in vreun fel ceea ce s’a petrecut in Decembrie ’89, nu voi supune unui examen critic: daca a fost sau nu revolutie, daca s’au petrecut anumite „evenimente”, intamplari, sau daca acestea au fost rodul unor scenarii. In masura in care si eu am putut sa urmaresc mass-media, mi-am dat seama ca se fac inca foarte multe speculatii. Adevarul este ca inca nu stim adevarul. Se pare ca nici pe departe. Sa nadajduim ca-l vom sti candva, sau cel putin fratiile voastre, cei mai tineri.  >>>

Sute de băcăuani la Concertul de colinde al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

Sala de spectacole a Teatrului de Vară ”Radu Beligan” din municipiul Bacău s-a dovedit neîncăpătoare vineri, 21 decembrie, pentru mulțimea băcăuanilor dornici să asiste la concertul organizat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului sub genericul ”Astăzi cerul s-a deschis”. 

     Cu această ocazie, sutele de spectatori prezenți s-au bucurat de colindele tradiționale în interpretarea grupurilor corale ”Sf. Mc. Emilian” de la Mănăstirea Ciolpani, ”Buna Vestire” de la Mănăstirea Tisa-Silvestri, ”Sfânta Treime” de la Mănăstirea Bogdana, ”Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Diaconești, și corala ”Episcop Melchisedec” a preoților din Protopopiatul Bacău Bacău și grupul coral ”Lira” Bacău.  >>>

Mesajul Preasfințitului Episcop Ioachim Băcăuanul, cu ocazia Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos

La mulți și buni ani, Ioan Miclău!

Ioan_Miclau       Sunt ,,Român și Punctum” oriunde aș trăi în lume !”

     A marturisi de ce scriu, inseamna sa-mi povestesc viata mea intreaga. Sa repet deci convingerea mea despre un adevar ce atarna eventual de pronia cereasca, fiindca asa este omul intocmit, a fi superior intre fiinte. Cu ganduri, cu iubiri, sociabil, orgolios, cu infinite imaginatii despre propria-i viata. Dar, cand incerci a face o marturisire despre tine, despre tine ca individ, si inca traitor departe de locurile tale natale, dus de destin si imprejurari, psihologia ta capata valente ceva mai interesante. Personalitatii tale i se adaoga, sau i se desprind, valori care rabufnesc spre a fi exteriorizate, adica spre a te regasi pe tine in raport cu lumea din jur. Lupta pentru a supravietui nu este o noutate, astfel in scriere incercam intotdeauna o cautare, o explicare a realitatii in care te afli, dar este si o deschidere de cai si idei spre a te emancipa, a-ti gasi un loc in sistemul social in care traiesti. >>>

Octavian D. Curpaş – Mituri americane : „Cine vrea să facă rost de armă, tot face rost”

Octavian CurpasRecentul masacru de la şcoala din Newtown, Connecticut, este un semnal de alarmă pentru societatea americană, ale cărei standarde morale s-au redus simţitor în ultimii ani. Armele de foc se află la dispoziţia oricui şi sunt doar mobilul prin care se poate pune în aplicare ceea ce copiilor li s-a inoculat deja in minte din filmele cu crime, cu care aceştia îsi alimentează imaginaţia încă de la o vârstă mică. 

Guvernatorul acestui stat, Dannel Malloy, a spus că „răul a vizitat această comunitate în ziua de vineri”.  Şcolile din care binele a fost dat afară (copiii nu mai primesc nici un fel de educaţie morală) sunt vizitate tot mai des de acest „rău”.  >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Puşkin. Orizonturi slave…

PuskinParodie-pamflet, prozopoem satiricin memoriam Aleksandr Sergheevici Pușkin(n. 6 iunie, S.V. 26 mai, 1799, d. 10 februarie, S.V. 29 ianuarie, 1837), marele scriitor rus, la 175 de ani de la tragica dispariţie.

 Motto: «Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie.» (Mihai Eminescu, Opere alese, vol. I)

…Încărcate pagini grele din trecutele istorii,
Rădăcini adânci prin timpuri, lungi filoane de memorii,
Către zări îndepărtate cu îndemnuri de chemare,
Tulbură tăcute ape spre eternă neuitare… >>>

Poetul Botoşaniului, Dorel Mihai Gaftoneanu, un Caragiale în versuri pe drumul deschis de marele Eminescu…

DMG

…Îi recitesc cu atenţie ultima compoziţie literară trimisă prin poşta electronică: «Puşkin. Orizonturi slave…». Exact o sută de versuri ample frumos ordonate în pagină, cu un conţinut tematic atrăgător… I se spune cu multă simpatie D.M.G., aşa cum îl tachinează apropiaţii şi este ultimul creator nou apărut în peisajul literar al Botoşaniului, de mai puţin de doi ani; un nume cunoscut acasă şi în ţară, şi, îndrăznesc să spun, deja etichetat ca poet de bună calitate prin stilul clasicizant debordant cu o puternică amprentă personală, o scriere purtătoare a unui mesaj emoţional plin de viaţă. >>>

Sărbători de iarnă la Roman

Datini și obiceiuri de iarnă din Neamț


DSC_2857DSC_2824 >>>

21 Decembrie 1989 – Victor Roncea: Cum mi-am petrecut sfârșitul comunismului

1-Vrem-o-presa-libera-22-Dec-1989-Foto-Dinu-Lazar >>>

Biserica unicat din Brădiceşti – județul Iași

Mănăstirea_Brădiceşti

Biserica din lemn cu hramul „Buna Vestire“, din satul Brădiceşti, comuna Dolheşti, județul Iași, este un  monument de arhitectură în lemn extrem de valoros. Construită în 1691, de Varlaam, episcopul Huşilor, biserica a fost refăcută la 1756, apoi reparată la 1856, 1883, 1903 şi pictată în 1853 şi 1903.

Construcţia este valoroasă prin stilul architectural, similar bisericilor ruseşti medievale. De asemenea, elementele de arhitectură şi decoraţie sunt cu totul deosebite. Potrivit arhitectului Smaranda Gâlea, este deosebit de importantă proporţia şi volumetria acesteia, fiind unică în zonă ca biserică din lemn cu aceste proporţii. În plus, iconostasul din secolul al XVIII-lea este de o valoare deosebită. >>>

PS Ioachim Băcăuanul – Urare de Sărbători

Primiți colindătorii?

20724_10151161074310965_1566756309_n

Primul masterclass de instrumente vechi orientale din România

După seria de concerte de muzică orientală şi muzică veche românească organizate anul trecut de Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann” împreună cu Institutul Cultural Român în cadrul programului Când Bizanţul eram noi, un nou proiect, de data aceasta educaţional, a adus în prim plan muzica de curte din Ţările Române. După ce au explorat un sector al istoriei muzicii româneşti practic absent din tratatele conservatoarelor şi au adus dovada sonoră a ancorării culturii noastre în spaţiul oriental, echipa lui Cosntantin Răileanu propune acum formarea tinerilor muzicieni în acest tip de muzică şi implicit în folosirea instrumentelor specifice. >>>

Geo Lucinescu – Urare de Crăciun „parlamentarilor” necinstiţi, încă liberi

camera_deputatilor

Fără de voinţa voastră, sunt încă destul de viu şi, în numele dreptăţii, m-am hotărât să vă scriu. De mulţi ani ne tot promiteţi c-o s-o ducem mult mai bine, însă ne-aţi cam stors de vlagă, fără teamă sau ruşine. Cine-n Parlamentul Ţări-i reprezintă pe ţărani? Cine apără bătrânii şi-i sprijină pe sărmani? Tribunalele sunt pline de mafioţi şi coţcari, însă intră-n puşcărie numai micii găinari. Sunteţi mai presus de lege, fiindcă-aveţi imunitate. Voi scuipaţi peste principii şi călcaţi peste dreptate! Nonşalant, minţiţi Poporul, că asta ştiţi foarte bine, urmărind doar privilegii şi interese meschine. Votaţi mereu avantaje, numai bune pentru voi şi loviţi rău >>>

Mircea Platon – Mioriţa, irozii şi nerozii

Când aţi citit ultima dată „Mioriţa”? Mai citiţi-o o dată, de Crăciun. Cu atenţie, fără a lăsa clişeele să o ia înaintea lecturii. Uitaţi pentru câteva momente de „atitudinea resemnată a ciobănaşului în faţa morţii”. Uitaţi şi de „nunta cosmică”. Ce ne spune textul baladei? Că, din trei „ciobănei”, doi – „cel ungurean şi cu cel vrâncean” – s-au vorbit să-l ucidă pe-al treilea, pe „baciul moldovean”: „Că-i mai ortoman/ Ş-are oi mai multe,/ Mândre şi cornute,/ Şi cai învăţaţi,/ Şi câni mai bărbaţi.” Mioriţa îi dă de ştire baciului moldovean despre planurile mişeilor săi tovarăşi şi îl îndeamnă să-şi cheme în ajutor un adevărat prieten, un câine: „Stăpâne, stăpâne,/ Îţi cheamă ş-un câine,/ Cel mai bărbătesc/ Şi cel mai frăţesc,/ Că l-apus de soare/ Vor să mi te-omoare/ Baciul ungurean/ Şi cu cel vrâncean!” >>>

Felicia Dumbravă, un an de la plecare..

Crăciunul luminării sufletului

lrg-9366-icoane_nasterea_domnului_susica__macedonia._1372_In preajma Craciunului, multe din colindele noastre strabune ni-L binevestesc pe „Hristos, Mesia chip luminos”. Acest fapt nu este rodul intamplarii. Exista deopotriva atat un temei teologic profund, cat si o necesitate reala in ceea ce ne priveste, pe care se intemeiaza acest vers.

Pe de-o parte, vorbim despre Intruparea Celui ce este „Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat”, iar pe de alta, despre nevoia de lumina pe care o resimtim toti cei care intampinam Nasterea Sa avand chipul umbrit de pacate, de grijile cotidiene, de monotonia vietii etc. >>>

Marie Rose Mociorniță: Povestea mea este, de fapt și povestea României

Marie Rose Mociornita are o istorie de viata desprinsa parca dintr-un roman. Chiar atunci cand zambeste… poarta in priviri melancolia unui om cu zbucium sufletesc! Este inca profund marcat de amintirile dureroase ale debutului sau in viata si continua sa-si dedice viata salvarii imaginii familiei sale…

M-au declarat moarta
EVELINE PAUNA: Debutul dumneavoastra in viata a fost… agitat. V-ati nascut la 7 luni, intr-un pod dintr-o casa de langa Cismigiu, pe strada Sfantul Constantin. Tata nu a vrut sa o duca pe mama la spital pentru ca nu a gasit o masina americana, printre taxiurile vremii fiind doar

>>>

Ileana Vulpescu: Nu-mi aduc aminte când am fost fericită ultima dată

Ileana Vulpescu     (foto Karina Knapek)Vestea ca Romulus Vulpescu a murit, in septembrie, a cazut greu peste constiinta romanilor care l-au uitat in ultimii ani de viata. Putini dintre ei stiu ca, doar cu o luna inainte, Ileana si Romulus Vulpescu o pierdusera si pe fiica lor, Ioana, la doar 41 de ani. Ileana Vulpescu a ramas intr-o lume in care nu-si aminteste cand a fost, ultima data fericita, nu mai face pariuri cu destinul, privind biblioteca ce i se goleste pe zi ce trece… Il roaga pe Dumnezeu doar sa-i mai lase ochii, sa nu-i ia ultima alinare – cititul. Si vorbeste, in premiera, despre durerea ei.

„Este imprudent sa faci pariuri cu trecutul!”

EVELINE PAUNA.: Cand am stabilit acest interviu, v-am telefonat pe fix. Pe telefonul de aici, de acasa. Chiar ma gandeam in drum spre interviul cu dvs. daca aveti si telefon mobil…
ILEANA VULPESCU: Am si un telefon mobil pe care Romtelecom-ul a spus ca mi-l face cadou. Dar acestea sunt niste cadouri otravite. Adica spun ca-ti fac un cadou, dar mai platesti 20 de lei pe luna ca sa vorbesti la el… >>>

Ioan Miclău – versuri

Ioan_MiclauLângă lira-i sfărîmată

Langa lira-i sfaramata, ratacit Orfeu  priveste,

Inspre cerurile albe, inspre marea ce vuieste,

Nestiind in ce abisuri aschiile-i adunate,

Sa le-arunce cu durere vremurilor tulburate! >>>

Români cu care ne mândrim: Doina Cepalis, o femeie de afaceri din Roman, cucerește lumea

Doina Cepalis este cel mai dinamic antreprenor din România. Ea a intrat, cu firma Te-rox, în circuitul firmelor de prim rang din lume. Creșterea cifrei de afaceri de la 230.000 de euro la 23 de milioane de euro, în mai puțin de cinci ani, a fost recompensată cu premiul acordat și de Universitatea Harvard. Te-rox, producător de scaune auto pentru copii, candidează, din nou, la un loc în topul firmelor de succes din România.

 Oamenii au nevoie și trebuie să găsească modele în acei oameni care au reușit. “Eu am avut modele și am crezut că România are posibilitatea ca, prin industria textilă, să fie un concurent acerb al Chinei. Am identificat și condițiile prin care puteam fi lider de piață încă din 2000, singura problemă fiind aceea a politicii macro- >>>