Ilustrul ierarh Veniamin Costachi – ctitor în învăţământul românesc

Mitropolit Veniamin Costachi, caimacam al Moldovei

Anul acesta (2013) se împlinesc 210 ani de când distinsul ierarh cărturar Veniamin Costachi a părăsit scaunul de episcop al Romanului, pentru a deveni mitropolit al Moldovei. Fost episcop al Huşilor (1792 – 1796), apoi episcop de Roman timp de 7 ani (1796 – 1803), Veniamin Costachi a devenit mitropolit al Moldovei, cu două scurte întreruperi, până în anul 1842.

Ocupând jumătate de secol din viaţa eclesiastică şi culturală a Moldovei, într-o epocă de răspântie, Veniamin Costachi continuă să constituie un punct nodal al istoriei naţionale si un centru de referinţă pentru cercetările istoricilor noştri. Cărturar distins, conducător spiritual, ctitor si îndrumător al şcolilor naţionale, el a desfăşurat totodată si o amplă activitate pe tărâm social. >>>

Reclame

Minodora Ursachi – Artele plastice în Roman

Tradiţiei culturale a oraşului Roman i se integrează si creaţia artistică, apărută pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Des­coperirile arheologice au scos la iveală numeroase materiale din epoca neolitică care surprind prin frumuseţea ornamentaţiei şi rafinamentul coloristic, prin originalitatea componistică şi stilistică a artei dacilor sau varietatea manifestărilor artistice medievale. Monumentele religioase- ctitorii domneşti sau bisericeşti, colec­ţiile de obiecte au valoare istorică şi artistică ale acestora, manuscrisele şi tipăriturile întregesc aspectul vieţii artistice romaşcane începând cu secolul al XV-lea şi până în secolul ai XlX-lea. Să amintim în această ordine de idei un document , cel din anul 1415, prin care Alexandru cel Bun dăruia două sate zugra­vilor Nichita şi Dobre, pentru >>>

Mihai Burada – medic, muzician şi compozitor romaşcan

Mihai Burada (1 martie 1841, Iaşi – 7 noiembrie 1918, Roman, judeţul Neamţ) – compozitor şi pianist. Studiile muzicale le-a început la Iaşi (1857-1861) cu Constantin Ionescu-Gros (pian) şi Paul Hette (armonie), continuându-le la Paris (1861-1867) cu Henri Herz şi Eugen Ketterer (pian). A urmat Facultăţile de Medicină şi Ştiinţe Naturale din Paris, obţinând doctoratul în medicină (1867). Pianist-concertist şi de muzică de cameră; membru-fondator (1907) şi preşedinte (1907-1918) al Societăţii culturale „Miron Costin” din Roman. >>>

Pictori romaşcani – Gheorghe Stoica

Imagine

Iulian Arcadie Trofin, un pianist romaşcan

arcadie1

Maestrul Iulian Arcadie Trofin a fost invitat să predea cursuri de pian la Academia Regală din Scoția. Timp de o săptămână, zeci de viitori maeștri pianiști au solicitat să ia lecții de la maestrul din Budești. Din cei 40 de cursanți ai Academiei, 30 au dorit să ia lecții de la maestrul Iulian Arcadie Trofin. Elevii provin din 15 țări de pe toate continentele. >>>

Personalităţi romaşcane – Ioan Strat

Ioan_StratIoan Strat (alternativ Ion Strat [1], n. 1836, Roman, judeţul Roman – d. 21 oct. 1879, Bucureşti), jurist, economist, profesor, primul rector al Universităţii din Iaşi, politician, senator, deputat, de două ori ministru al Finanţelor, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, diplomat la Paris şi Constantinopol. A fost un promotor al liberalismului economic.

Originea, studiile. S-a născut la Roman, în familia lui Dimitrie Strat, boier, agă, prefect de Roman şi senator. Mama sa se trăgea la rândul ei dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Educaţia primară a primit-o în casa părintească de la Roman şi la moşia familiei din Băcnăşeni (Bacău), sub supravegherea unui profesor german venit de la Heidelberg. După ce a terminat studiile secundare în ţară a plecat la studii în Germania, mai întâi la Heidelberg şi apoi la Universitatea din Berlin, unde a studiat dreptul. >>>

Cecilia Bănică Pal: Volumul de versuri ,,Pe urmele lui Zenon” de Mariana Gurza

pe-urmele-lui-zenon      Poetă consacrată şi bogată spiritual prin cele 10 volume de poezii apărute între anii 1998-2011,  Mariana Gurza ne oferă în  anul 2012 un nou volum, intitulat simbolic  Pe urmele lui Zenon, editat de Timpolis, Timişoara. De la un capăt la altul al volumului vibrează o notă lirică discretă, cu multe subtilităţi, ceea ce ne determină să medităm asupra trăirilor, sentimentelor pe care autoarea le-a purtat în suflet, le-a însumat, radiografiind complexitatea fiinţei umane şi reacţiile sale faţă de societatea în care trăim. De aici pornesc liniile direcţionale ale operei. Pe prim-plan se afirmă responsabilitatea scriitoricească. Petre Ţuţea socotea că „E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scrie, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără ieşire”. Asumând-şi acest drum spinos Mariana Gurza îşi mărturiseşte crezul său artistic. <<< >>>

Clădiri în aşteptarea investitorilor

grupul1Clădirea în care a funcționat Liceul nr.1 din Roman este în conservare din 2010. Administrația locală așteaptă oferte pe măsura potențialului oferit de construcția aflată în patrimoniul cultural. Fosta școală normală de băieți face parte dintre cele 28 de școli de învățători din țară, inițiate de ministrul Constantin Angelescu, supranumit “doctorul cărămidă” pentru ctitorirea a peste 7.000 de școli.

 Clădirea în care a funcționat fostul Grup Școlar Industrial Construcții de Mașini, mai cunoscut romașcanilor ca Liceul 1, așteaptă un investitor pe măsura valorii și importanței clădirii și spațiului pentru a reintra în circuitul funcțional al orașului. >>>

Viorica Agarici – schiţă biografică

La vremea când poalele dealurilor împădurite ale Dămieneştilor erau pline de primele floricele albastre şi albe, viorele şi ghiocei, când iarna se îngâna cu primavara, acum peste o sută de ani, în conacul boierilor Morţun era mare bucurie. Se năştea primul copil al tinerilor soţi Ortansa, născută Morţun şi Gheorghe Văsescu. Era 24 februarie 1886, o zi de primăvară timpurie. Copila avea să primească, pe lângă numele Maria şi pe cel al floricelelor delicate dar puternice în faţa încercărilor timpului, Viorica.

damienesti08Dămieneşti era, la sfârşitul sec XIX un târguşor din judeţul Roman, plasa Fundu situat pe pârâul Creţoaia, la 25 de km de oraşul Roman, cum cobori pe partea stangă a Siretului, spre podişul Bârladului. Populaţia Dămieneneştilor era compusă din români, unguri (aici cu înţelesul de catolici n.n) şi 45 familii de evrei. Era considerat, la acea dată, al treilea centru comercial, ca mărime al judeţului. Avea două biserici de lemn una ortodoxă şi cealaltă catolică, o şcoală primară. În documente se pomeneşte de Dămieneşti la 1848, ca fiind un târguşor destul de bine dezvoltat. La intrarea în localitate nu existau case, doar mai la vale se zărea târguşorul înşirat, cu câteva dughene şi un fund de deal cu trei căsuţe îngropate în el. Pe atunci ţăranii aveau foarte puţin teren agricol, în schimb toate pământurile formau moşiile boierilor Morţun, Roiu şi Agarici. În timpul primului război mondial, mulţi ţărani au participat la lupta pentru apărarea ţării. În memoria celor căzuţi la datorie s-a ridicat, în 1932 prin contribuţia obştii, monumentul Vulturul. >>>

Miniştri din Roman

De-a lungul istoriei, Romanul a dat cel putin zece ministri la conducerea tarii. Tot mai des si tot mai multi folosesc pe strada expresia „Romanul e un oras mort”. La o prima vedere, ar putea fi indreptatiti sa creada acest lucru. Cu o industrie la pamint si prea putine evenimente culturale, Romanul are putine de oferit. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, Romanul s-a dovedit un un teren fertil pentru personalitati importante pentru viata politica si culturala romaneasca. Daca in ultima suta de ani Romanul si comunele limitrofe au trimis cel putin zece ministri in Guvernul Romaniei, in perioada postrevolutionara alti sase romascani au facut cunoscut numele orasului prin participarea la guvernare. >>>

Pictori romaşcani – Iosif Haidu

Imagine

Familia Capri, poveşti romantice despre armeni

biserica-armeneasca

…Ioan Capri devenea, astfel, primul ne­gustor armean înnobilat din Bucovina şi totodată, cel dintîi nobil bucovinean căruia i se recunoştea apartenenţa la starea nobiliară de cavaler al statelor supuse coroanei austriece. Peste cîţiva ani, neamul Capriilor (de acum, Kapri, în documentele oficiale) obţi­nea de la împăratul Leopold al II-lea înălţa­rea la starea nobiliară de baroni galiţieni. (Bucovina a fost circumscrisă din anul 1786 în administrarea Galiţiei)…

Membrii familiei Capri pot fi trataţi ca o dinastie, de la Suceava şi până la Roman, pe proprietăţile pe care le vor cumpăra şi dezvolta putându-se identifica aceleaşi nobile gesturi de implicare în viaţa comunităţilor pe care le dominau. În evul mediu, activitatea economică a Romanului a fost strâns legată şi de existenţa unei numeroase comunităţi armene, ce şi-a adus o importantă contribuţie la stimularea comerţului şi a producţiei meşteşugăreşti sau la facilitarea operaţiunilor financiare. În acest sens, Nicolae Iorga susţine că, în anul 1609, la Roman vieţuiau mai mult de 500 de familii armene, cifră >>>

Otilia Cazimir – 119 ani de la naştere

Otilia cazimir

Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu; 12. 02. 1894, Cotu Vameş -8. 06. 1967, Iaşi) s-a născut în familia învăţătorilor Ecaterina (n. Petrovici) şi Gheorghe Gavrilescu. Alte pseudonime: Dona Sol, Magda, Ofelia, Alexandra Casian, după numele bunicului, preotul Casian. Pseudonimul Otilia Cazimir i-a fost ales de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu, cu ocazia debutului cu versuri la Viaţa Românească. (1912). Din 1898, se mută la Iaşi, unde va urma toate treptele de şcolarizare, inclusiv Facultatea de Litere şi Filozofie, fără licenţă. Din 1929, este membră a Societăţii Scriitorilor Români. Între 1937 şi 1947, a deţinut funcţia de inspector în Direcţia Generală a Teatrelor, iar din 1946, va colabora permanent cu Editura Cartea Rusă, stilizând traduceri din literaturile rusă şi sovietică. Debutează cu proză (1919) în Însemnări ieşene şi în volum cu Lumini şi umbre – poezii (1923). A mai scris: literatură >>>

Şcoala ,,Otilia Cazimir” din Cotu Vameş sărbătoreşte 119 ani de la naşterea poetei

Otilia cazimirLa manifestările de marți, 12 februarie, vor participa reprezentanți ai ISJ Neamț, ai Casei Pogor din Iași, autorități locale din comuna Horia, profesori și elevi.

 Poeta Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1964) va fi sărbătorită, la 119 ani de la naștere, marți, 12 februarie, în satul natal Cotu Vameș, din comuna Horia, judeţul Neamţ. “În fiecare an, pe data de 12 februarie, școala noastră o aniversează pe poeta Otilia Cazimir. Ca >>>

Romaşcani cu care ne mândrim – Ioan Chelaru la a 60-a aniversare, Melidonium vă urează La mulţi ani!

Ioan Chelaru„M-am născut într-un sat, în care cred că Dumnezeu a lăsat un strop de noroc! Într-un sat aflat undeva pe valea Moldovei, într-o așezare în care oamenii și locurile, după ce le cunosti, sunt greu de uitat.”

 Ioan Chelaru s-a născut la 10 februarie 1953 într-o familie romano-catolică din localitatea Pildești, județul Neamț,  soția sa, Doina Chelaru, este medic oftalmolog. >>>

Constantin Enianu – O fereastră spre sa(i)tul universal Bill Gates

BGNe propunem în acest articol să deschidem ferestre (windows) spre a ne lumina prin ceea ce a reprezentat şi reprezintă în continuare un geniu al ferestrelor de pe monitoarele computerelor cu sistemul de operare Microsoft Windows. Numele acestui geniu: William (Bill) Henry Gates al III-lea.
Bill Gates, la început era un adolescent timid, obsedat de computere, care a ajuns datorită pasiunii sale cel mai bogat om din lume. El nu a adoptat însă niciodată stilul de viaţă al celor bogaţi şi celebri, iar cine îl cunoaşte îndeaproape, are sentimentul că banii chiar îl deranjează. De aceea, în diferitele sale deplasări, rămân hotelierii şi ospătarii dezamăgiți că nu primesc bacşişuri de la un miliardar, care nu are bani în buzunar. >>>

Mihai Ştirbu – Vasile Alecsandri şi Paulina

Vasile Alecsandri a fost considerat cel mai mare poet român până la afirmarea lui Mihai Eminescu, iar criticul literar Titu Maiorescu îl numea … „cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul «Doinelor şi lăcrimioarelor», culegătorul cântecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor …” (Convorbiri literare, 1871)

 Vasile Alecsandri, care-şi doarme somnul de veci în curtea casei sale din Mirceşti, a fost nu doar un om politic, scriitor şi poet. A fost un adevărat boier al vremurilor trecute. S-a bucurat de o existenţă fără grija zilei de mâine, s-a bucurat de privilegiul de a fi făcut doar ce-şi dorea, mai nimic nestându-i în cale. Şi-a purtat paşii prin lume, ca diplomat şi călător, dornic de a vedea locuri şi civilizaţii mereu noi. Doar destinul neprevăzut, cel care nu ţine cont de averi şi măriri, i-a întristat existenţa chiar când se bucura de o dragoste (Elena Negri) adâncă, împărtăşită. >>>

Pictori romaşcani – Iosif Haidu

Imagine

Simpozionul Unirea Principatelor Române, la Muzeul de Istorie din Roman

afis-24-ian-2013 >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera F/G (autor Constantin Tomşa)

Harta  judetului Roman >>>

Blândeţe, farmec şi adevăr: Eugen Steţcu

note de lector

Placheta de poeme „Pânza mov a obsesiei” (Ed. Crigarux, 2012), a lui Eugen Steţcu, am primit-o de la autor cu autograf şi cu rugămintea verbală de a face o  recenzie a lucrării: „Te rog să consemnezi ceva şi despre această carte, fiindcă mi-a plăcut cum ai scris despre primele două volume. Dar, nu te grăbi, așteaptă când vei prinde momentul…”. Citind Postfaţa „Vizionarism şi notaţie hieratică” a editorului cărţii, dr. Cristian Livescu, notele acad. Eugen Simion şi prof. Gh. A. M. Ciobanu, de pe ultima copertă, am rămas oarecum cu „aripile” lipite de trup în a întreprinde vreun zbor  cu „note de lector” asupra celor 61 de pagini.

„Pânza mov a obsesiei” este cea de a treia carte de poezii a lui Eugen Steţcu, după „Mitologii şi sentimente” (Nemira, 1996) şi „Pe vocala unui zeu” (Crigarux, 2005). Cunoscând autorul încă din adolescenţă, m-am întrebat adeseori dacă demersul scriitoricesc al lui Eugen Steţcu (n. 1949), este doar un „capriciu” de fiu al reputatului istoric literar, monografist şi exeget al lui Garabet Ibrăileanu, profesorul de limba și literatura română Nicolae Grigore Steţcu (1910-1995), fiindcă volumele de poezii ale fiului au apărut la o vârstă relativ înaintată. Orice întrebare rămâne însă de prisos: apariţia cărţilor sale ne convinge, prin actele ideatic şi afectiv, de dobândirea nobilei libertăţi în cadrul  atemporalităţii, deoarece, concentrat, scriitura lui Eugen Steţcu garantează valențe estetice . >>>

Filip Blaj – Amintirile unui suflet (debut)

 Mă numesc Felix. De fiecare dată când spun povestea vieţii mele încep aşa : “Eu am murit de două ori. Dacă nu mă credeţi  ascultaţi-mă până la capăt.”.

            S-a auzit un foc de armă. Cred că încep prea ambiguu. Nu ştiţi nici cauza nici rezultatul împuşcăturii. Pentru a vă lămuri ne întoarcem cu vreo nouă ani în urmă.

            Prima zi de şcoală… Eram foarte entuziasmat. Eu şi Baldur <Baldur este prietenul meu de la grădiniţă. Eram vecini. Tatăl lui era mare patron la o firmă de mobilier, iar al meu un biet tâmplar.> intram în curtea şcolii cu părinţii, uitându-ne scârbiţi la cei trei zdrenţăroşi de la intrare. >>>

Trupa de teatru ,,Gong” din Roman – „Iubind în taină”

Time Out Pub Roman a obișnuit deja romașcanii cu evenimente deosebite – de la concerte și party-uri tematice, până la spectacole de stand up comedy.  Cunoscuta trupă de teatru „Gong” a prezentat o piesă de teatru: „Iubind în taină”. Love story-ul îi are drept protagoniști pe Amalia Popa (în rolul Veronicăi Micle) și Vlad Ianuș (în rolul lui Mihai Eminescu). Spectacolul propus de tânăra, dar titrata trupă romaşcană se intitulează “Iubind în taină” şi a avut trei părţi: un recital din poezia de dragoste semnată de Mihai Eminescu, un recital de versuri dedicate lui Eminescu de poeţi români şi o transpunere în scenă a poveştii de dragoste dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu. >>>

Emilia Ţuţuianu: recenzii editoriale – O poetă romaşcană, Cecilia Bănică Pal

Cecilia Bănică-PalFiind o îndrăgostită fără leac de limba şi literatura română, de poporul român, de locul unde s-a născut, de locul unde trăieşte în prezent, poeta Cecilia Bănică Pal a încredinţat tiparului, în anul 2004 primul său volum de poezie: Nelinişti fireşti, ce dezvăluie gânduri şi sentimente în imagini artistice danteşti de o candoare deosebită.

În anul 2007 poeta s-a  aşezat din nou la masa de scris, cu speranţa inepuizabilă de a scrie în graiul mioritic al cuvintelor pentru toţi cei care iubesc poezia. Aşa a luat fiinţă volumul Sentimente metalizate, volum de un lirism aparte ce vibrează gingaş şi feminin în faţa trăirilor umane.

Versul său de  o realitate reală şi virtuală  aduce  un univers aparte în lumea poeziei româneşti.

Citind cu atenţie poemele  sale înţelegi că ele sunt născute din suferinţă, disperare, iubire şi credinţă. Suflet nobil şi înţelept poeta scrie poezia cea mai curată şi dragă vieţii: cea venită din suflet… aducătoare de lumina Adevărului. >>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>

Pictori romaşcani – Alexandru Panatta Codreanu

Alex. Panatta Codreanu

Pictori romaşcani – Victor Stanciu

DSC_9757

Eminescu va fi sărbătorit printr-un simpozion interjudeţean la Roman

Colegiul Național “Roman-Vodă”  din Roman organizează, pe 15 ianuarie, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, cea de-a treia ediție a simpozionului interjudețean “Creația eminesciană – operă deschisă”. 

CNRV

 Scopul simpozionului îl constituie creșterea calității în educație, prin formarea continuă a cadrelor didactice și implicarea elevilor în activități extracurriculare de înaltă ținută intelectuală. Obiectivele generale urmărite sunt consolidarea capacității intelectuale, prin stimularea gândirii critice și a abordării din perspectiva personală a unei teme culturale, perfecționarea continuă, prin metode ce ies din tiparele formalismului și ale obligativității, precum și abordarea coerentă, argumentată științific și motivată metodic a operei eminesciene în demersul didactic. >>>

Pictori romaşcani – Victor Stanciu

Imagine

DSC_9605

Pictori romaşcani – Victor Stanciu

DSC_9461

Pictori romaşcani – Victor Stanciu

DSC_9471

Ovidiu Trifan – Tradiţia spectacolului în cultura romaşcană

Spectacolul, ca gest social şi manifestare artistică organizată, cu scop şi finalitate bine precizate, ocupă un loc important în viaţa culturală a unei comunităţi. Ca origine, coboară până în preistorie, începând cu străvechile ritualuri vânătoreşti ale paleantropilor, ele însele spectacole sincretice, cu caracter magic şi utilitar. Aceste reprezentări şi simboluri culturale, aparţinând practicilor din illo tempore, specifice pentru homo religiosus, au fost, cu timpul, conştientizate şi concretizate de homo cultus în manifestări periodice prilejuite de momentele esenţiale pentru o colectivitate a cărei viaţă o reflectau. Astfel, ele au devenit, la nivelul conştiinţei, reacţii mental-afective la problemele existenţiale cu care se confrunta societatea respectivă. Abia cu două milenii şi jumătate în urmă, începând cu teatrul antic grec, spectacolul s-a transformat într-o activitate artistică elaborată, organizată, permanentă, concepută special pentru delectarea publicului. Spre deosebire de egipteni – care au înălţat monumente ale tăcerii şi ale morţii – şi de romani –care au construit arene dedicate forţei fizice – vechii greci au creat lăcaşuri imense pentru spirit, amfiteatrele, spaţii arhitectonice, acustice şi virtuale, care uimesc şi astăzi. Ei au pus bazele unei tradiţii dramaturgice ale cărei forme de manifestare, tehnici şi mijloace de exprimare s-au menţinut de atunci încoace, dând omenirii opere perene, comparabile cu capodoperele shakespeariene şi arta secolului al XX-lea. >>>

8.000 de ani de istorie în Muzeul de istorie din Roman

Muzeul este locul în care trecutul ne “vorbește”, un spațiu al reamintirii că noi, cei de astăzi, le datorăm lor, celor din alte vremuri, totul. Țara noastră, acest spațiu bogat în descoperiri a căror vechime parcurge toată vârstele umanității, își așteaptă vizitatorii și în muzee, astfel încât aceștia, mai ales cei tineri, să ia contact cu vremurile trecute. Cunoscând trecutul, cel curios și iscoditor poate înțelege mai bine prezentul și, de ce nu, poate anticipa, într-o măsură mai mică sau mai mare, viitorul.

dsc06105-1 >>>

Pictori romaşcani – Mihai Olteanu

Mihai Olteanu

pictori romaşcani – Mihai Olteanu

Mihai Olteanu

dr. Mihai Lucan – Romaşcani cu care ne mândrim

lucan1Medic romaşcan citat de un laureat al Premiului Nobel: ,,Când mă gândesc la Roman mi-aduc aminte de oameni”.

Mărturisirea de suflet este făcută de profesorul universitar doctor Mihai Lucan, specialist de renume mondial în urologie. Savantul american Alvin Roth, răsplătit cu premiul Nobel pentru economie în 2012, a folosit în lucrarea sa despre alocarea stabilă studii ale reputatului medic romașcan Mihai Lucan. Profesorul Lucan a practicat alocarea stabilă la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj încă din 2001, fără să știe de existența acestei teorii.  >>>

Parcul din Roman, feerie de iarnă

Imagine

Sărbători de iarnă la Roman

Români cu care ne mândrim: Doina Cepalis, o femeie de afaceri din Roman, cucerește lumea

Doina Cepalis este cel mai dinamic antreprenor din România. Ea a intrat, cu firma Te-rox, în circuitul firmelor de prim rang din lume. Creșterea cifrei de afaceri de la 230.000 de euro la 23 de milioane de euro, în mai puțin de cinci ani, a fost recompensată cu premiul acordat și de Universitatea Harvard. Te-rox, producător de scaune auto pentru copii, candidează, din nou, la un loc în topul firmelor de succes din România.

 Oamenii au nevoie și trebuie să găsească modele în acei oameni care au reușit. “Eu am avut modele și am crezut că România are posibilitatea ca, prin industria textilă, să fie un concurent acerb al Chinei. Am identificat și condițiile prin care puteam fi lider de piață încă din 2000, singura problemă fiind aceea a politicii macro- >>>

Bucuria colindelor la Casa de Cultură din Roman

18.12.2012-colinde4     Cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, marți, 18 decembrie 2012, sala de spectacole a Casei de Cultură Roman a găzduit, începând cu ora 17, un concert de colinde susținut de elevii de la Liceul Teologic Ortodox “Episcop Melchisedec Ștefănescu” și Liceul Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi”. Manifestarea a stârnit interesul romașcanilor, care au participat și în acest an într-un număr impresionant, sala arătându-se neăncăpătoare,la un eveniment menit să le încălzească sufletele si inimile, acum în preajma Sfintelor Sarbatori ale Nașterii Domnului. Au urcat pe scenă corurile “Melozii Romanului”, dirijat de pretul profesor Ionuț Amărinii, Corul “Laudamus”, al Liceului Teologic Ortodox, condus de tanarul teolog Ionuț Vălcu, Corul mixt al Catedralei Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, condus de același Ionuț Vâlcu, dar și corul “Schola cantorum”, al Liceului Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi”, condus de preotul profesor Cristian Dumea. >>>

Expoziția anuală de pictură, grafica și sculptură la Muzeul de Artă din Roman

muzeu11Anul 2012 a fost un an rodnic, din punct de vedere expozițional. Sculptorul romașcan Florin Mircea Zaharescu, care ne-a dăruit bustul  lui Sergiu Celibidache, a realizat și bustul muzicianului Mihail Jora. În 2013 va fi prima ediție a Salonului de primăvară, o manifestare dedicată artiștilor romașcani, profesioniști și amatori.

 Muzeul de Artă din Roman a încheiat anul 2012 cu plus, sub aspectul programelor expoziționale. Muzeografa Mihaela Ciobanu, responsabila Muzeului de Artă, spune că instituția de cultură se poate lăuda cu o bună vizibilitate, dată fiind varietatea activităților desfășurate în cursul anului 2012 – expoziția de bază, expozițiile temporare de pictură și sculptură, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură. >>>

Constantin Enianu – neutronianul

esenţa lui iese din izolarea
unde era ţinut ca minereurile în adâncuri
şi cu sensul la locul de origine

dar energia i-a pus creierul la treabă >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un ,,Cap ne-ncoronat”, încununând Planeta.

Gh.A.M.Ciobanu,,Se nasc și în Moldova, Oameni”.. Moldova unei Românii străbune, cu piscuri carpatine și-o Dunăre continentală, cu fluvii de Cultură și genii în penumbra, cu veacuri de istorie amară și un popor, bogat în încercări, dar și-mpliniri. Românie cu a ei Moldovă, ce dăruiește omenirii, Oameni. Și asta, veac de veac, pe tot răbojul lui ,,a ști” și-a ,,făuri”.

Și poposim, în aste rânduri, la cel ce a uimit contemporanii lumii. Pornit în viață dintr-o așezare, aflată nu departe de Bârlad, oprit, o vreme, prin părinți, pe alt meleag de-al nostru, în Banat, ca, până în present să se oprească și să rămână, în îndepărtata Australie, spre a-și duce, mai departe, haru-i demiurgic.

De Ben e vorba, Ben Todică, cel dăruit cu o multiplă creativitate. Copil fiind, primește aplauze, jucând pe scena Teatrului din Oravița, pentru ca mai târziu, să-și adauge și arta, mult complexă, a peliculei, trecând, apoi și la condei, sub diferite forme. Un Ben carpat, pe care noul continent ce l-a și adoptat, îl venerează și-ii zic că este, pentru toți, un ,,Om al zilei”. >>>

Constantin Moșinschi – arhitect al Romanului

mosinschi-1Palatul Administrativ și patru vile situate între Colegiul Național “Roman-Vodă” și Școala nr. 1 au fost construite după planul arhitectului Constantin Moșinschi. De origine poloneză, arhitectul a avut întinse moșii și fabrici în Roman și împrejurimi. Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu povestește cum căra tatăl său cărămizi cu spinarea. Liberalii din secolul trecut au pus temelia Romanului modern. >>>

Spitalul vechi din Roman – proiect de reabilitare

vechi1PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, propune înființarea unui spital, a unui azil pentru bătrâni și a unui punct muzeistic. Proiectul poate fi realizat prin asocierea cu Primăria Roman și Consiliul Județean Neamț.

 Una dintre preocupările Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului pentru anul 2013 este întocmirea unui proiect pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a Spitalului Vechi din Roman, în vederea atribuirii unei destinații cu caracter social.

Ne dorim ca anul 2013 să fie unul liniștit politic, pentru a putea găsi surse de finanțare în vederea reabilitării Spitalului Vechi. Împreună cu Primăria Roman și Consiliul Județean Neamț, vom încheia un contract asociativ pentru a reface clădirea și a o reda comunității. Anul viitor, vom întocmi documentația necesară pentru ca, în 2014, să putem primi fonduri europene sau guvernamentale, a declarat PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. >>>

Pictori romașcani – Victor Stanciu

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Romașcani la Melbourne – ÎPS Ioachim Băcăuanul și Emilia Țuțuianu prezenți la Radio 3zzz Melbourne în emisiunea lui Ben Todică

Postul de radio 3zzz din Melbourne, Australia, al cărui colaborator este și Ben Todică, a oferit astăzi în cadrul programului în limba română pentru ascultătorii Comunității românești din Melbourne, cuvântul ÎPS Ioachim Băcăuanul, Arhiepiscop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, ținut cu ocazia Zilei naționale a României din 1 Decembrie și interviul editoarei Emilia Țuțuianu la radio Timișoara cu Veronica Balaj. Acestea au fost prezentate împreună cu știri din  comunitatea românească din Melbourne, >>>

Sabin Pal la aniversare: Melidonium vă urează La mulți ani !

Pal Francisc Sabin, născut în anul 1963, pe  8 decembrie, este căsătorit cu Claudia Pal şi au un copil: Andrei Emanuel, în vârstă de 10 ani, cu înclinaţii spre muzică – este elev la clasa pian –Liceul Octav Băncilă din Iaşi.

Sabin este artist liric la Opera de stat din Iaşi, are înclinaţii şi spre pictură-grafică.  A colaborat cu Editura Muşatinia, semnând grafica la  două volume ale mamei sale Cecilia Bănică Pal.: Sentimente metalizate şi La umbra timpului. A participat  la două anuale de pictură, a realizat, compus muzică electronică, de esenţă meditativă.

>>>

Constantin Enianu – Ungere regală

Din evantaiul catedralelor dedicate Fecioarei Maria în Franţa nordică, cea din Reims are ca funcţie specială să lege istoria acestei ţări de misterul revelaţiei creştine. Mama lui Dumnezeu încoronată de fiul ei acordă aici un sens profund botezului lui Clovis care, înfăţişată pe frontispiciul faţadei catedralei, reprezintă însăşi botezul Franţei în 496. „Ivindu-se dintr-o floare de crin, simbolul purităţii originare, Fecioara şi Cristos, în vârful arborelui lui Iesei, redă legătura vizibilă şi invizibilă între regii Vechiului Testament şi cei ai Noului Testament. Pentru a înfăţişa această continuitate, pe faţadele catedralelor noastre, galeriile regilor simbolizează totodată regii Iudeei şi regii Franţei. La Paris, ca şi la Reims, la Chartres, ca şi la Amiens aceste galerii ne amintesc caracterul regal al lui Cristos şi funcţia sacerdotală a oricărui rege, a cărui legitimitate este de origine divină.”(Paul Barbăneagră, „Arhitectură şi geografie sacră. Reims, Catedrală a încoronării.”)(*) Regii mor, însă regalitatea rămâne. Prezentaţi în picioare, în galeria lor, ori culcaţi, în bazilica Saint Denis, >>>