Haiducul Bujor, de la tradiție la istorie

Pe Valea Muntelui (valea Bistriței), Banda lui Bujor este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sărbătorile de Iarnă. Dincolo de traditie, haiducul chiar a existat în realitate, iar despre el au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Asachi, N.D. Popescu etc.

Pe Valea Muntelui, la trecerea dintre ani îsi face simtită prezenta Banda lui Bujor, un joc ce tine de dramaturgia folclorică. Gratie preocupării istoricului Daniel Dieaconu, de o bună bucată de timp „capitala“ desfăsurării de forte pe această temă o constituie localitatea Grinties, locul în care obiceiul a fost redat prezentului în toată splendoarea frumusetii sale. Actorii sînt oameni ai locului, cu vîrsta între 20 si 70 de ani, iar prezenta în peisajul traditiilor locale si-o fac înainte de Anul Nou, cu o săptămînă, părăsind scena, după Bobotează, o dată cu încheierea Sărbătorilor de Iarnă. Monitorului nu i-a scăpat nici un moment mai important legat de evolutia Bandei lui Bujor pe Valea Muntelui. În 2009 deschiderea subiectului de presă suna cam asa: „Banda haiducilor Bujor si Codreanu a căzut pradă poterei la poalele Masivului Măgura, din Muntii Bistritei. Înfruntarea dintre părti s-a desfăsurat pe un tăpsan din vecinătatea cheilor pîrîului Bradu, finalizîndu-se cu eliberarea haiducilor din… «lipsă de probe»“. Cu un an în urmă, martori fiind la iesirea trupei din „scenă“ aveam s-o consemnăm astfel: „Peste Grinties, o dată cu trecerea de Bobotează prin cele două biserici a haiducilor Bujor si Codreanu, s-a încheiat ceea ce a reprezentat în zonă traditia locală de Sărbători. Pentru un an cornul haiducesc a amutit, straiul vechi drept recuzită actoricească a fost pus în cui, iar actorii de cîteva zile au revenit la statutul de oameni ai satului. Gîndurile lor se vor îndrepta spre cele treburi de rînd“. Gîndurile lor, pentru că ale mentorului lor, profesorul Dieaconu, n-au fost deloc cuminti, istoricul scotocind mereu arhivele în căutare de adevăr. La ce concluzii a ajuns vom vedea în cele ce urmează. >>>

Reclame

Sumănarii din Trifești

Imagine

DSC_2832

Pluguşorul, o colindă agrară

plugusorPlugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusa pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorata, panglici, servește  flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezenta nelipsita în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților.

Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul. >>>

Datini și obiceiuri de iarnă din Neamț


DSC_2857DSC_2824 >>>

Obiceiuri de iarnă în Moldova


>>>

Ansamblul de muzică tradiţională ,,Icoane”

ansamblul-icoaneAnsamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a luat fiinţă în anul 1995 din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, constituind în acest sens un model la nivel naţional. Ansamblul, instruit şi condus de către prof.univ.dr. Ioan Bocşa, este format din studenţi şi absolvenţi, având ca liant pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară.

>>>

Români bucovineni la Cernăuți – Festivalul Internațional de Muzică Autentică „Să-mi cânți, cobzar”, Cernăuți


>>>

Festival de datini iși obiceiuri la Tămășeni, Neamț

La manifestare vor participa 12 unităţi de învăţământ din judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi.

 Comuna Tămăşeni va găzdui, pe 20 decembrie, a cincea ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri “Grai şi dans popular – izvor de comori strămoşeşti de pe Valea Siretului”. La manifestare şi-au anunţat participarea 12 unităţi de învăţământ din judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi. Din judeţul Neamţ vor participa elevi de la Școala “Calistrat Hogaş (nr.8) şi Colegiul Tehnic “Danubiana” din Roman, precum şi elevi de la şcolile din satele Adjudeni (comuna Tămăşeni), Băluşeşti (comuna Icuşeşti), Buruieneşti (comuna Doljeşti), Bozieni (comuna Bozieni), Cordun şi Pildeşti (comuna Cordun). Acestora li se vor alătura elevi de la şcolile Răchiteni, Izvoare şi Mirceşti, din judeţul Iaşi, precum şi de la şcolile Gioseni şi Traian, din judeţul Bacău. >>>

Costică Matei Creangă la Festivalul folcloric ,,Doruri mușatine” Roman Ediţia a-VII-a

Ansamblul vocal-instrumental Ciutura

Această prezentare necesită JavaScript.

Grupul vocal-instrumental ,,CIUTURA ” de la Şcoala Baişeşti com. Cornu Luncii judetul Suceava.

Alex Beldea: Momârlanii – urmaşii dacilor din Valea Jiului

Această prezentare necesită JavaScript.

Trecând prin Petroşani, oraş minier cu veleităţi turistice, nimic nu sugerează că în această zonă incă îşi duce veacul una dintre cele mai vechi comunităţi rurale din România. Din cauza exploatărilor miniere începute în 1840 şi a dezvoltării urbanistice determinate de acestea, majoritatea momârlanilor au fost nevoiţi fie să se adapteze noului stil de viaţă, fie să îşi retragă gospodăriile spre dealuri. Dintre cei aproximativ 10.000 de momârlani rămaşi in Valea Jiului, puţini sunt cei care mai aduc aminte de asemănarea momârlanilor cu dacii amintiţi de Columna lui Traian. >>>

Casa memorială Ion Creangă din Humuleşti

Imagine

Târgul de Gustar în Roman

Centrul orașului Roman-Piața Roman Mușat s-a trasformat, în acest weekend, într-un adevărat tîrg de produse tradiționale românești,  odată cu inaugurarea Târgului de Gustar. Această a treia ediție a adus la Roman peste 60 de meșteri populari din toată țara. În zeci de standuri, vînzătorii oferă doritorilor diverse produse, de la obiecte din ceramică și pînă la cașcaval afumat sau pastramă de curcan.

 Noutățile acestei ediții sînt reprezentate de revenirea “regelui” olarilor de la Schitu Stavnic, comuna Voinești, județul Iași, a lui Laszlo Zsolt, olar din Cîrța – Harghita, a Anei Ciolan, din Iași, cu ingenioase piese vestimentare pentru copii, a iconarilor Lăcrămioara-Teofilia Mihoreanu, din Botoșani, a soților Cristian și Manuela Buclea, din Bîrlad, a tînărului bijutier Robert Ilie, din București, a Valentinei Uhrenciuc, încondeietoare de ouă din Moșna – Iași, precum și a lui  Costel I. Radu, din comuna Măgurele, județul Prahova, cel care oferă leacuri tradiționale adunate de sub pămînt. >>>

Formaţia de muzică veche Anton Pann

>>>

Festival de laută la Cetatea Neamţului

In perioada 19-21 august se desfasoara, in Sala Sfatului din Cetatea Neamtului, primul festival de lauta din Romania, informeaza organizatorii.

Potrivit profesorului Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamt, la eveniment sunt asteptati sa participe cateva zeci de iubitori ai muzicii medievale care vor asista la un concert de muzica de lauta.  >>>

Târgul de Gustar la Roman

Centrul municipiului Roman va fi, pentru al treilea an consecutiv, gazda meșterilor populari. În perioada 17-19 august, în Piața Roman Mușat, va avea loc cea de-a III-a ediție a Tîrgului de Gustar. Vor participa în jur de 60 de meșteri și creatori populari din toate zonele țării.

>>>

Festivalul de folclor „Ceahlăul” la Piatra Neamţ

 

Această prezentare necesită JavaScript.

>>>

Iurie Levcic – „Cultura românească are viitor la Cernăuți”

L-am cunoscut de curând pe Iurie Levcic, jurnalist și om de cultură din regiunea Cernăuți, Nordul Bucovinei. Este originar din raionul Noua Suliță, din nordul Basarabiei, cum spune Dumnealui. De-a lungul anilor, după ce a absolvit Colegiul de muzică „Isidor Vorobkevici” și Facultatea de Istorie din cadrul Universității naționale „Iurii Fedkovici” din orașul Cernăuți, a lucrat >>>

Grigore Leşe şi ultimii rapsozi

Vasile Iovu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău

Naistul Vasile Iovu a devenit cetățean de onoare al municipiului Chișinău, potrivit unei decizii aprobate, marți, 21 februarie, de Consiliul Municipal al Capitalei.

Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, în familia Mariei si a lui Gavril Iovu. La vîrsta de 10 ani, Vasile studiază flautul la liceul „Ciprian Porumbescu”, iar intre anii 1967-1971 e student la Academia de muzica „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de flaut si dirijat de orchestră.

>>>

Muzeul etno-folcloric „Neculai Popa” din Târpeşti, judeţul Neamţ

Neculai Popa, (1919- 2010), a fost cantaret bisericesc, colectionar pasionat de arta populara autentica dar si de obiecte folclorice. Creator popular de masti, el este unul din numele de referinta în arta naiva, devenit cunoscut nu numai pe plan national dar si european.

>>>