Peisaje de iarnă

DSC_3234DSC_3237

Reclame

Eugen Emeric Chvala – ,,În spatele oglinzii” şi un cald La mulţi ani! la aniversare

În spatele oglinzii de Eugen Emeric Chvala, Editura Muşatinia 2013

volum de poezie apărut la Editura Muşatinia din Roman Ianuarie 2013

În poezia lui Eugen Emeric Chvala există o impresionantă nevoie a rostirii de sine. Fără a fi tributar didacticismului –  din iubire pentru semenii săi, folosindu-se de un ton uşor ironic şi totodată composiv – poetul, dialogând cu sine, socoteşte că „…am nevoie de un ciocan / să sparg ceva unde am…ceva….ceva ce se vrea afară / să respire / să strige / să fie auzit…” (Egoist). Alergarea mereu spre mai bine este în concepţia poetului o luptă care implică o meditaţie asupra destinului: De ce?, Ascuns în noapte, În spatele oglinzii, De ce oare? ş.a.

După ce îşi revarsă durerea, revolta, neputinţa şi protestul faţă de tot ceea ce este în jurul său cu o „causticitate” remarcabilă, se retrage în sine, în acel „poem încă nescris…” în care „e tot ce vreau şi pot …e zidirea / e fulg de suflet ce-şi caută menirea…” unde „glasul fără amăgire…”  devine lumină, devine iubire  (Zbor în doi). (Emilia Ţuţuianu Dospinescu) >>>

Maria Diana Popescu – Tataia Iuraşcu, cu biciul pe lîngă confraţi

„Pocnind din biciŞtiind că există o falie imensă între autorii de succes ai genului şi restul umoriştilor, Constantin Iuraşcu vine cu paşi grăbiţi la întîlnirea cu cititorul, „pocnind din bici” pe lîngă confraţi. Inspiraţia i-a dictat să introducă, după nume, pe copertă, o menţiune: „Tataia” – neîndoielnic importantă pentru biografia sa şi, probabil, pentru cunoscuţi. Cine crede că în umor nu se împart bobîrnace se înşeală. Cînd sub acelaşi acoperiş virtual dau nas în nas scriitorii de umor, se aprind iute scînteile şi creşte pălălaia, reacţiunea, vorba lui Nenea Iancu, find în persoana lui Constantin Iuraşcu. Tare grijuliu, a adunat cartuşele fumegînde de pe cîmpul de lupt㠄Agonia”, şi-a dat fuga cu ele la editură. De ceva vreme, tot mai mulţi scriitori de umor au luat cu asalt editura Rocad Center. Aici vede lumina tiparului şi cartea domniei sale. Pe afară e frumos vopsită coperta, iar înăuntrul, leopardul şi gîlcevile cu confraţii pentru supremaţie fac să sară săgeţi otrăvite. Tataia şie că nu trebuie să ignore temele de interes general. Altfel, cartea ar fi inutilă (observaţia are deja o vîrstă respectabilă): „Evident, a fost eroare/ Că românii derutaţi, / Au plasat un lup de mare/ printre lupi adevăraţi.” Atunci cînd consideră că are de bătut un cui în locurile comune, Constantin Iuraşcu, un „agonist înverşunat”, îşi provoacăcu abilitate adversarul, folosind umorul ca pe un mijloc de luptă care biciuieşte  moravurilor celor care-i stau în cale: „Eşti cam libertin, bădie,/ De-ţi iei astfel de avânturi;/ Că de unde spui, se ştie,/ Nu ies gânduri, ci doar vânturi”. >>>

Maria Diana Popescu – Estetica morţii, estul şi incinerarea

Maria Diana PopescuMînaţi de reformele severe, dar binevenite, ale lui François Hollande, bogătaşii francezi au început s-o ia la sănătoasa, care încotro, părăsindu-şi patria ca pitpalacii. Maica Rusia a deschis azil „dezamăgiţilor” de capitalism. Că de!, unde nu e morală, cinste şi dreptate, e tragedie. Căutînd sau nu gîlceavă, printr-un decret la minut, Vladimir Putin i-a acordat cetăţenie rusă cunoscutului actor Gérard Depardieu. Cursa „repopulării” Estului sălbatic este urmată de Brigitte Bardot. Instalarea în satul rus Néchin din apropierea frontierei franceze, cunoscut pentru găzduirea expatriaţilor francezi bogaţi, a provocat polemică aprinsă în Franţa.

În Ungaria, bancherii sînt foarte speriaţi de taxa percepută de guvern, de zece ori mai mare decît media UE, la fel cum, speriaţi erau americanii de prima misiune rusească în spaţiu şi de realizările majore ale Uniunii Sovietice din perioada anilor ‘50. De aceea, Statele Unite, aflate în plin Război Rece şi într-o cursă a înarmării nucleare, elaboraseră, pe atunci, „Project A-119”, care prevedea detonarea unui dispozitiv nuclear pe Lună, cică în scop ştiinţific, militar şi politic. >>>

Ioan Miclău – Izvorul de sub dealul viilor, Orgoliile şi iar orgoliile!

Ioan_MiclauIzvorul de sub dealul viilor

Mi-am tot propus sa scriu despre acest izvor de sub “dealul viilor” precum si a tristei stari ajuns in zilele de azi! Dar, tot timpul luat de alte  lucruri si scrieri am tot amanat aceasta idee. Zilele astea rasfoind prin niste caiete ajunse si ele ferfelite dand inspre ingalbenire deja, am regasit acest titlu chiar cu unele notatii gata facute.

  Cu siguranta, batranii satului Gepiu, cati mai sunt in viata, isi amintesc de acest “deal al viilor” ce margineste  malul vaii Orascu ce vine dinspre Pausa, si trece prin “vulpiste”. Vulpistea era un fel te teren erodat, o mancatura in teren de cativa kilometri dar ascunsa intr-un hatzis de maracini, unde salasluiau vulpile ca intr-un paradis, scheunand si latrand in noptile cu luna. Acestui loc i se zicea pe vremuri “vulpiste”.” Dealul viilor”, isi are de asemenea istoria lui, fiindca pe vremuri cu sute de ani in urma  era acest deal acoperit de vii. Era o binecuvantare imi povestea un unchiu de al meu, al carui oase odihnesc acum intr-un cimitir din statul Ilinois al Americii. Au fost  viile astea plantate pe acest deal fara tagada de locuitorii romani ai satului. Cum s-au darapanat e o alta istorie, numai ca la talpa >>>

Eminescu va fi sărbătorit printr-un simpozion interjudeţean la Roman

Colegiul Național “Roman-Vodă”  din Roman organizează, pe 15 ianuarie, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, cea de-a treia ediție a simpozionului interjudețean “Creația eminesciană – operă deschisă”. 

CNRV

 Scopul simpozionului îl constituie creșterea calității în educație, prin formarea continuă a cadrelor didactice și implicarea elevilor în activități extracurriculare de înaltă ținută intelectuală. Obiectivele generale urmărite sunt consolidarea capacității intelectuale, prin stimularea gândirii critice și a abordării din perspectiva personală a unei teme culturale, perfecționarea continuă, prin metode ce ies din tiparele formalismului și ale obligativității, precum și abordarea coerentă, argumentată științific și motivată metodic a operei eminesciene în demersul didactic. >>>