Sandu Cătinean: Sus, pe culmea unui deal …

Sus, pe culmea unui deal
o fetiţă duce-o urnă
cu sfarşitul unui vis
ce dureri prin brazi atârnă…
Vântul suflă peste iarbă
un crâmpei din suflet stins
din neant răsună-un cântec
despre un brăduţ aprins…
Peste părul lung al fetei
flutură crâmpei din soare
pe cărări, prin iarba aspră
cad frânturi dintr-o ninsoare… >>>

Reclame

Crăciunul pe stil vechi

Duminică, 6 ianuarie, ruşii lipoveni sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Conform tradiţiei, copiii merg cu colinda în ziua de Crăciun, după slujba de la biserică.

 Când Crăciunul a devenit deja poveste şi luminile artificiilor s-au stins, lipovenii se pregătesc de sărbătoare. După calendar, suntem în 5 ianuarie şi, pentru creştinii ortodocşi, e Ajunul Bobotezei. Pentru lipoveni, care ţin calendarul de rit vechi, e abia Ajunul Crăciunului, ultima zi de post şi de pregătire înaintea celor două săptămâni de petreceri care se vor încheia, şi la ei, cu Boboteaza şi cu Sfântul Ion. >>>

Sergiu Nicolaesu a trecut cu ,,Orient Express”-ul prin Roman

Mii de romaşcani au crescut cu filmele regretatului regizor Sergiu Nicolaescu. Marele nume al cinematografiei româneşti a stat în Roman, în perioada filmărilor peliculei “Orient Express”. Un jurnalist al Ziarului de Roman a avut privilegiul unui  interviu cu marele regizor.

Sergiu Nicolaescu şi echipa de filmare a peliculei “Orient Express”, la Roman, în decembrie 2003 

 Moartea marelui regizor şi actor Sergiu Nicolaescu a îndoliat generaţii întregi care au crescut cu filmele sale. Dincolo de controverse, Sergiu Nicolaescu a lăsat o moştenire cinematografică incontestabilă. Fime precum “Nemuritorii”, “Mihai”, “Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte”, “Pistruiatul” şi “Ultimul cartuş” au aprins imaginaţia a sute de mii de români. >>>

Slujbe speciale la Catedrala Arhiepiscopală din Roman în preajma Botezului Domnului

4.1.2013-Ceasurile11

  În dăngătul clopotelor vestind apropiatul praznic împărătesc al Botezului Domnului, vineri, 4 ianuarie, începând cu ora 07.00, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, dimpreună cu preoţii slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale ,,Sfanta Cuvioasa Parascheva,, din Roman, înconjuraţi de diaconi, a oficiat slujba Ceasurilor Împărăteşti sau „Ceasurile Mari”, ce sunt slujbe speciale, care au un conţinut deosebit și cuprind cântări, rugăciuni şi citiri din Sfânta Scriptură legate de praznicul Botezului Domnului. >>>

Ajunul Bobotezei, zi de post negru

bIn Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare. >>>

„Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”…

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.”  (Nichita Stănescu, „Emoţie de toamnă”)

  Privesc o fotografie datată 7 aprilie 2006, reprezentând bustul cu „inima de aur”, de la Chişinău, al Poetului care spunea că „limba română e frumoasă ca o duminică”. Un comentariu adiacent marchează întru neuitare: „Scriitorii şi oamenii de cultură din Basarabia consideră că mişcarea anticomunistă şi de eliberare naţională din Basarabia a fost declanşată de vizita lui Nichita Stănescu la Chişinău, în 1976, când a îngenunchiat la gara Chişinău şi a spus: «Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă»”… . Aşa să fie? Şi dacă da, îşi mai aminteşte cineva?

  >>>

Maria Diana Popescu – Cete de haiduci pe urmele lor

Maria Diana PopescuLa miezul nopţii, cînd anul vechi trebuia să se dea la o parte din calea celui nou, mi-am adus aminte să ciocnesc cupa de şampanie pentru toţi cititorii şi prietenii mei din ţară şi de pe meridiane, pentru „minunaţii” şase ani de U.E. şi avantajele care vor veni la sfîntu’ aşteaptă, dar şi pentru cele mai fanteziste proiecte ale lui 2012, care au îngropat banii în craterele drumurilor. Ce aveam înainte de aderare nu mai avem, ce nu aveam nu ni s-a dat. Cum din popor se spune că în noaptea dintre ani cerurile se deschid şi dorinţele noastre se împlinesc, mi-am strecurat în buzunar cîteva boabe de grîu amestecate cu mărunţişul rămas dintre optimism şi realitate şi mi-am pus în gînd ca, în 2013 norocul şi prietenii sinceri să nu mă ocolească şi să scap nevătămată din lupta care abia începe. >>>