Petruş Andrei – Într-un crâng de neuitări!

Petrus AndreiMarele mister al copilăriei mi s-a relevat prin câteva întâmplări năprasnice cărora le-am supravieţuit şi care m-au convins că există un Dumnezeu deasupra noastră.Nu mergeam încă la şcoală când, într-una din Duminici, împreună cu prietenul meu Costel Drăgoi din satul Bărc-Goşmani, comuna Români, ne jucam „de-a caii”: un băţ pe care îl călăream şi de care legam o aţă trecută pe lângă gât era bidiviul; în cealaltă mână aveam o vărguţă cu care îl îndemnam să meargă la pas, la trap sau la galop. Era după război, abia aveam ce mânca, n-aveam bani de jucării. ( O poezie autobiografică deplânge tocmai această stare de lucruri: „Am crescut după război /Fără fleacuri şi moţocuri /Că eram ca vai de noi /Însă inventivi la jocuri.” ) La fântâna lui Rusu, am adus caii la apă ; fiind desculţ mi-au alunecat amândouă picioarele deodată şi am căzut cu capul drept în fântână. >>>

Reclame

Florin Vasile Bratu – Lacome poveri

Florin BratuAceastă primă carte, scrisă sub imperiul durerii veşnicei neîmpliniri, nu-şi propune să vă schimbe opiniile. Îşi doreşte doar să dea exemple, alese cu grijă din jurul Mării Negre, în legătură cu locuri şi evenimente petrecute pe malurile sale, cu personalităţi istorice şi culturale, sau cu personaje din lumea necunoscută, ce merită să fie amintite în istorie.
O călătorie cu vaporul pe Marea Neagră, cu popasuri la Sinop, Trabzon, Ialta, Odessa şi Tomis-Constanţa, unde vizitele s-au concentrat pe situri cu încărcătură istorică, apărute şi prezentate cu grijă de localnici, mi-a întărit convingerea că durerea neîmplinirii este veşnică.
În acest context se înscriu şi dialogurile purtate cu Lucius Sergius Catilina, Winston Churchill şi Charles de Gaulle, la Roma, Londra şi Paris, chiar dacă uneori condeiul sare din largul Mării Negre… E de la sine înţeles că dialogurile au avut loc doar în mintea autorului. >>>

Emilia Ţuţuianu – versuri

Acceptare

În intervale de ani
tipicul Vis se repetă,
şi-ntr-o lume paralelă,
cu umerii plecaţi păşesc
potrivindu-mi paşii
cu tăcerea din regresul cuvintelor…

Un vânt pribeag mă poartă
peste pământul verde,
zămislitor de viaţă
şi-n mâini cuprind înfiorată
izvoarele cu apă cristalină
în care mă privesc ca-ntr-oglindă…
Aştept şi Tac,
Plâng şi Zâmbesc
…Trăiesc!
>>>

Vasile Conta – Poezii

Ciprian Stratulat - Noapte din Ghindăoani, Neamţ,,Aceste poezii postume au fost publicate parte din ele, într-o formă arhaică, de Vasile Morţun, în revista Contimporanul, pe la anul 1885. Singura poezie pe care autorul a publicat-o în anul 1773, când se întoarce în ţară din străinătate, unde fusese la studii este  intitulată Viaţa şi este caracteristică viitorului autor al Metafizicei Materialiste” (Iacob Negruzzi ). Poezia a fost publicată în Convorbiri literare în anul 1873:

Viaţa

Simţim timpul cum se scurge
Cum torentu-i pe pământ
Tot răstoarnă şi distruge
Timpul curge
Viaţa fuge,
Şi cu-această suspinare
Ne târăşte la mormânt:
O! Nimic cât eşti de mare!

>>>

Marian Avramescu – Un gând

396976_253868348017564_1792888642_nUn gând, doar atât
Ce l-am scris pe un nor
Este departe,
Dar in văzul tuturor
Privește către cer…
Şi vei vedea,
Un gând, doar atât…
Deasupra ta.

Îmi trăiesc zilele care mi-au fost date
Nu sunt nici albe dar nici colorate
O parte sunt negre si franjurate
Iar cele bune, decolorate. >>>

Alexei Mateevici – ,,Limba noastră”

Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste. >>>

Cornelia Păun – poezie

PAUN CORNELIACe este valoarea ?

Ce este valoarea ?
Pentru mine, munca şi inteligenţa
Pentru tine, cinstea şi perseverenţa
Pentru el, morala şi credinţa
Pentru ei, cât mai multe foi
Cu care pot cumpăra orice,
Mai puţin valoarea mea, a ta şi a lui. >>>

Te iubesc, o Doamne, mai presus de toate

icoanaRasai asupra mea… – Mihai Eminescu
 
 Răsai asupra mea…
 
   de Mihai Eminescu, 1879
   Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, Maică Sfântă, Pururea Fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.
 
Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă, caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară. >>>

Cecilia Bănică Pal: Volumul de versuri ,,Pe urmele lui Zenon” de Mariana Gurza

pe-urmele-lui-zenon      Poetă consacrată şi bogată spiritual prin cele 10 volume de poezii apărute între anii 1998-2011,  Mariana Gurza ne oferă în  anul 2012 un nou volum, intitulat simbolic  Pe urmele lui Zenon, editat de Timpolis, Timişoara. De la un capăt la altul al volumului vibrează o notă lirică discretă, cu multe subtilităţi, ceea ce ne determină să medităm asupra trăirilor, sentimentelor pe care autoarea le-a purtat în suflet, le-a însumat, radiografiind complexitatea fiinţei umane şi reacţiile sale faţă de societatea în care trăim. De aici pornesc liniile direcţionale ale operei. Pe prim-plan se afirmă responsabilitatea scriitoricească. Petre Ţuţea socotea că „E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scrie, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără ieşire”. Asumând-şi acest drum spinos Mariana Gurza îşi mărturiseşte crezul său artistic. <<< >>>

La Agapia, cu poetul Gheorghe Simon: « Măicuţele, transparente ferestre prin care priveşte Dumnezeu »

AgapiaCând crezi că ai realizat faptul că eşti destinat poeziei ?

– În clipa nedumeririi de sine, când nu înţelegeam ce se întâmplă cu mine. Nici prea devreme, în cruzimea vârstei infantile, dar, nici amânând, lenevind în comoditate, mai aproape, trezindu-mă oaspete, în casa copilăriei, ca o înstrăinare de mine însumi. Până la revelaţia iubirii, când nu ştiam cum să fug de mine, refugiindu-mă într-un nume, la fel de străin de mine, întrucât, răspundeam mereu cu acel Eu, faţă de întreaga vecinătate, atât de >>>

Ben Todică – Poezia vie!

Am primit două volume de poezii care nu sunt altceva decât două iconiţe, două poeme de dragoste: „Cântarea Primăverii” şi „Florile Crişurilor”, ale poetului Ioan Miclău din Cringila – Australia.

Cred că poetul este instrumentul prin care poezia este scrisă, pentru că nu tot versul este poezie. Cred că poetul este mijlocul prin care poezia pătrunde în lumea noastră. Dacă impulsul vine din adâncuri, atunci poezia  devine poem şi cu cât mai departe poetul cu atât mai adânc dorul de ţară. Nimeni nu poate controla această forţă. Ea este un fel de har înzestrat şi inspiraţia vine dintr-o profundă sursă divină. Nu vine din mintea folosită zilnic pentru rezolvarea problemelor de fiecare zi – sigur, poezia înoată din infinitul adânc spre suprafaţa lumească din locuri mult mai sacre decât ne închipuim noi. >>>

Octavian Curpaş – Anotimpurile rătăcite ale Georgetei Resteman

Cartea Georgetei Resteman, „Rătăcite anotimpuri”, apărută recent (august, 2012), la editura „Armonii culturale” din Adjud are filele strânse într-o copertă sugestivă şi o prefaţată într-un scrisă în mod deosebit de Mihai Batog-Bujeniţă, care-i atribuie poetei rangul de „prinţesă în regatul poeziei”! Este un volum de versuri nou apărut, după „descătuşările” şi „fărâmele de azimă” ce ni le dăruise la începutul acestui an (volumul „Descătuşări – Fărâme de azimă”, ianuarie 2012).

 Autoarea scrie în dulcele stil clasic, versuri cu rimă şi ritm, cu acea simplitate care trece dincolo de frumuseţe, oprindu-se la limita dintre vizibil şi invizibil, în ideea de a netezi uşor strălucirea. Metafora e simplă ca o strângere sinceră de mână sau ca un cald sărut prietenesc. Versul său de iubire luminează sufletul. Poeta se remarcă deci, ca o neobosită căutătoare de comori spirituale. >>>

Geo Galetaru – Ion Căliman sau poezia ca act jubilativ al fiinţei

Dacă poezia continuă să-şi spună răspicat cuvântul, într-un timp al sarcasmelor dizolutive sau al scepticismelor centrifuge, acest lucru se datorează (şi) unor poeţi ca Ion Căliman. Fidel unor proiecţii subiective asupra rostului poeziei (acela de a capta adevărul interior şi de a-l elibera într-o formă particulară), Ion Căliman amorsează  în poemele sale un mozaic de stări latente, apte să contureze o geografie efectivă pregnantă şi coerentă. Atent la structurile şi ritmurile unei existenţe consumate dincolo de bisturiul percepţiei comune, în retortele unei interiorităţi adesea convulsive, poetul îşi sublimează sentimentele şi experienţele, transpunându-le  într-o dicţiune calmă şi învăluitoare şi adiţională în spaţiul poemului imagini vibrantile, încărcate de fiorul unei solarităţi caste şi integratoare. Fluxul >>>

Octavian Curpaş – Lacrimile Luminiţei Amarie

Motto  „Lacrimile sunt roua de pe fruntea

îngerilor care păcătuiesc în cer…” (Luminiţa Amarie) 

 Luminiţa Amarie este o poetă care încearcă cu talent şi demnitate să se facă  cunoscută în lumea literară contemporană. S-a născut în data de 20 ianuarie 1987 în oraşul Dorohoi, Judeţul Botoşani. La o vârsta fragedă a părăsit ţara, stabilindu-se pentru un an în Italia, apoi în Franţa, unde frecventează o serie de cursuri şi specializări, printre care liceul şi studii preuniversitare. Încă din şcoală a fost remarcată pentru talentul său poetic, literar şi artistic. Călătoreşte în Europa, Africa, America de Sud şi Orient. În prezent locuieşte în Marea Britanie, la  Londra, dar se reîntoarce foarte des la Parisul copilăriei şi din ce în ce mai mult în România, unde pământul o cheamă şi-i dă puterea de a scrie. >>>

Lucian Strochi sau poezia din zaţul bibliotecii

  „Viata ta nu este decît o pierdere de cuvinte”

Un autor putin comentat, putin vizibil, desi prolific în cărti, cu un start foarte promitător în valul optzecist, între timp răzletit de acesta, în favoarea unei cariere literare discrete, marginale, este Lucian Strochi (n. 23 iulie 1950, Petrosani, de aproape patru decenii stabilit în judetul Neamt). A debutat ca prozator, întîi în revista „Amfiteatru”, apoi, la 11 ani de la absolvirea Facultătii de Filologie a Universitătii Bucuresti, cu volumul de povestiriPenultima partidă de zaruri, Cartea Românească, 1985), salutat cu interes de colegii de generatie, Mircea Nedelciu, Vladimir Tescanu si Sorin Preda, urmat de un roman cu tentă politistă, Gambit (Ed. Militară, 1990). Intervine un viraj brusc spre poezie, prin volumul Cuvîntul cuvînt (Panteon, 1994), după care e de remarcat balansul constant între >>>

Alina Manole – Poesis

   Debut în volum de versuri: “Deasupra nopţii”, Editura “Cronica”,  Iaşi, 1998. Apariţie în “Dicţionarul scriitorilor ieşeni contemporani”, ediţia a II-a, 2002. A publicat în volumele colective de cenaclu “Virtualia”, Iaşi. Inclusă în antologia “Time after Time”, The International Library of Poetry, USA, 2000. Colaborări şi semnalări critice în: “Cronica”, “Poezia”, “Convorbiri literare”, “Timpul”, “Atheneum” (Canada), “Symposion”, “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Poemele lui David

a măsura poezia este ca şi cum ai bate la uşa
străinului cu degetele deschide e tânăr îşi rade
barba o dată la două zile iubeşte
o fată cu părul lung mergeau împreuna la şcoală ea
vorbea tare cânta la chitară şi îşi purta umbra sânilor
vertical pe cămaşa umedă el
citea mereu dintr-o carte pe care scria mare
linux şi oh dacă ar şti tata >>>

28 iunie 1940- Marea tragedie a Moldovei

 
Învie, Mareșale!  

 Mă-îneacă azi durerea, un lan de indignare,
Nu încape-n val de poezie cu piper și sare,
E un clopot ce sună-n dangăt de chemare:
La acțiune, frate, să evadăm din închisoare!
Țipăm cu toții despre nedreptate și robie, >>>

Cezar Ivănescu- “Jalnic e atunci cînd un autor încearcă să publice mai mult decît poate scrie”

Cu cîţiva ani înainte de a trece în eternitate, poetul Cezar Ivănescu, în trecere prin Piatra Neamţ, ne-a acordat un interviu. O parte din această discuţie cu marele poet a fost publicată atunci în ziarul nostru. Răspunsul la una dintre întrebări – cea referitoare la mărimea cantitativă a operei unui scriitor – îl publicăm acum. Poetul Cezar Ivănescu s-a născut pe 6 august 1941, la Bîrlad. S-a afirmat ca poet, dramaturg, traducător şi director al Editurii Junimea Iaşi. De-a lungul vieţii a publicat mai multe volume de poezie (Rod, Rod III, Rod IV, Muzeon, La Baaad, Fragmente de Muzeon, Rosarium, Doina, Sutrele muţeniei, Poeme etc) şi proză documentară (Pentru Marin Preda, Timpul asasinilor), a tradus numeroase cărţi, toate apreciate la nivel naţional. A decedat în aprilie 2008, la Bucureşti. >>>

Marian Malciu- Urme de dragoste

Rondelul încurajării dragostei

Fie-ţi ochii-n lăcrimare
Doar din dragoste duioasă!
Nu mai plânge la-ntristare,
Nici la greul ce te-apasă! >>>

Maria Pal- „Pasărea greier sau pseudonimul unui poet”: volum de versuri

 Volum de versuri bilingv,  (versiunea în limba franceză de Letiția Ilea), apărut la Editura Napoca Star, în 2012. Maria Pal (căsătorită Cîrdei-Martinescu) s-a născut la  16 noiembrie 1948, Botești, jud. Neamț. A urmat Liceul Nr. 1 (Roman-Vodă), 1963-1967, din Roman, județul Neamț; Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filozofie, Secția de Psihopedagogie Specială, 1970-1974, Cluj-Napoca. A fost profesoară la Liceul pentru Deficienți de Vedere, Cluj-Napoca, între 1974-2007 și director între 1990-1998; lector asociat, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, între 1992- 2003. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, 2004. A publicat

>>>

Radu Florescu- Fascinația marginii

Am scris cu altă ocazie despre discretia lui Radu Florescu si despre marginea în care, poetic vorbind, locuieste, o locuire deliberată, întemeiată pe convingerea că este acesta singurul mijloc de a se înscrie în adevăr. Poate că n-am insistat îndeajuns atunci asupra felului în care lumea poeziei sale, articulate tocmai pe coordonatele marginii, refuză exhibarea, spectaculosul, histrionismul, mărturie a unui adevăr care-si este siesi suficient si nu slujeste nimic altceva. Fără îndoială, o anume teatralitate stă la temelia acestei poezii (si ea înseamnă, în fond, constiintă de sine), dar este o teatralitate a negativitătii, a retragerii în sine. Pe această recesivitate se instituie si unitatea de ton a liricii lui Radu Florescu: cu fiecare volum, poetul slefuieste un singur poem (si, în realitate, un anume mod de a fi în lume), asa încît, dacă as cita din mai vechile comentarii, nimic n-ar fi în contradictie cu poemele din ultimul volum, Probă de viată (Editura Conta, 2008). >>>

Poetul-preot Dorin Ploscaru, în “Nordul extatic”

Un poet care are o deosebită înclinaţie spre imagini emblematice se arată a fi Dorin Ploscaru, poetul-preot aflat la a a 7-lea carte de versuri, în volumul apărut la Editura “Dacia XXI” din Cluj Napoca, “Nordul extatic”. Dorin Ploscaru şi-a făcut un nume respectat în breasla scriitoricească încă de la prima sa carte din 1995, “Să mori primăvara”, debut onorabil, poetul confimînd cu cel de-al doilea volum “Sîmbăta lui Lazăr” (1997) că e un autor ce trebuie luat de seamă de confraţii scriitori mai cu vechime. Iar acest adevăr a fost confirmat de critica literară care a marcat elogios fiecare din apariţiile sale editoriale ulterioare. >>>

„Şoptind Suspine Mute” – a doua carte a poetei Hedir Al-chalabi şi încă o treaptă spre consacrare

Poeta Hedir Al-chalabi  şi-a lansat, ieri, cea mai recentă carte – „Şoptind Suspine Mute”, apărută de curând la David Press Print. Evenimentul a avut loc la sala Clio a Complexului Muzeal Arad. În deschi­dere au vorbit scriitoarea Mariana Gurza din Timişoara şi criticul Dan Lăzărescu fiind prezent şi compozitorul Gheorghe Iovu care a susţinut un recital.

>>>

„Întoarcerea poetului risipitor” – Adrian Erbiceanu, Canada

                                  Adrian Erbiceanu – Printre silabe

(Sumar al prezentării făcute de prof. Ortansa Tudor, sâmbătă 21.04.2012, cu ocazia lansării volumului poetului Adrian Erbiceanu, Printre silabe, lansare organizată deAsociaţia Scriitorilor de Limbă Română (ASLRQ), la Centrul Socio-comunitar, 6767 Côte-des-Neiges, Montréal)

 Spunând Adrian Erbiceanu, ne gândim, în primul rând, la cofondatorul şi Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec şi la Directorul executiv al Editurii de limbă română (ASLRQ) din metropola canadiană Montréal. Dar de data aceasta Adrian Erbiceanu ni se prezintă cu un volum de poeme, carte ieşită proaspăt de sub tipar datorită efortului Editurii SINGUR din Târgovişte. >>>

Eduard Dorneanu- versuri

poet, Mălini, Suceava

Irene

ne-am reîntâlnit întâmplător la funeraliile unui om de care nu auzise nimeni.

purtai mănuşi fără degete. 

Hai nu mai râde aşa de mine, >>>

79 de ani de la moartea Annei Brâncoveanu de Noailles

XLIII
O, dacă-n moarte duhul, nu carnea-r fi mai tare,
Aş şti, cu mine câtă iubire va dispare.
De-ar flutura pe lângă sărmana mea troiţă,
Aş şti ce gânditoare şi dulce porumbiţă
Sub glie şi sub boltă cântarea şi-a sfârşit.
M-aş închina la trupul acesta prăbuşit –
Delir şi minte-n dânsul fuseseră-nfrăţite.
Mi-aş asculta-n ţărână, iar, coardele-amuţite,
Şi aş vedea cum seara miresmele îşi pune
Pe-o inimă cum alta mai dulce nu-i pe lume!
>>>

Liviu Antonesei- noi apariţii editoriale

Lui Liviu Antonesei i-au aparut doua carti simultan, una de poezie la editura Herg Benet, Povesti filosofice cretane si alte poezii din insule si cealalata de proza, un roman aparut la editura Polirom, Victimele inocente si colaterale ale unui singeros razboi cu Rusia. Volumul din urma a fost lansat ca la carte, ieri, 27 aprilie, in Cafeneaua din Corpul R al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.  >>>

Puiu Costea- remember

publicist, poet, Roman (1947-2011)

S-a născut la 25 aprilie 1947, la Romanpoet, eseistÎntre 1954 şi 1966 a locuit la Piatra Neamţ unde a absolvit liceul Petru Rareş. Activitatea literară a început-o de la vârsta de 11 ani, frecventând cenaclul de pe lângă Casa de Cultură din Piatra Neamţ unde a avut colegi pe N. Cârnu şi Emil Nicolae. După absolvirea colegiului a venit în Roman unde a dus o viaţa literară intensă, conducând timp de zece ani cenaclul Cezar Petrescu  cu care a realizat întâlniri, spectacole de poezie şi colaborări cu alte cenacluri din judeţ şi din ţară. Colaborează la ziare ca Ceahlăul, Luceafărul şi Cronica. Din 1982 a preluat >>>

Camelia Boiciuc: Parfumul iubirii- poeme

poetă, Baia Mare

Altfel

Adapǎ-mi sufletul cu iubire,
Altfel voi muri însetatǎ,
Şterge ochii mei înlǎcrimaţi,
Altfel voi muri înecatǎ
Ȋn propria-mi durere. >>>

Cecilia Bănică-Pal: la aniversare Melidonium vă urează „La mulţi ani”

profesoară, poetă, Roman

Se naşte la 24 aprilie, 1931, în localitatea Făurei, jud. Brăila; profesoară, poetă. Cursurile şcolii primare le urmează în oraşul natal. Se înscrie la Şcoala Normală din Buzău – absolvind în anul 1950. În timpul şcolarităţii se remarcă în domeniul muzicii şi literaturii obţinând premii şi menţiuni. Primele poezii apar la Gazeta de perete, la vârsta de 16 ani. Participă sporadic la Cenaclul literar şi este apreciată de către scriitorul Eusebiu Camilar. În anul 1953 se înscrie la Facultatea de filologie, Bucureşti. În anul 1958 termină facultatea şi în acelaşi an se transferă la Roman, unde profesează la Şcoala de Muzică şi la >>>

Eduard Dorneanu- versuri

poet, Mălini, Suceava

De primăvară

primăvară
cocorii tăi mi s-au încâlcit în vise
florile sălbatice ale tinereţii 
au prins rădăcini pe bucata de pâine a duminicii
iar lacrimile iubitei au spălat
mâinile însângerate de aşteptare. >>>

Iurie Osoianu- versuri

 RM… (Ribbentrop-Molotov)

Realitatea asta orweliană
Şi Kafka astă încă netradus 
E totul ce mai are moldoveanul 
În ăştia două mii de ani de la Isus… >>>

Mircea Dorin Istrate- biografie

poet, Târgu Mureş

poet, Târgu Mureş, (n.17.04.1945,  Adămuş, jud. Mureş). Studii : Liceul Târnăveni, Fac. Istorie-Geografie; Profesor şi mai apoi director la Şc. Generală Băgaciu, jud. Mureş; Director Muzeul Orăşenesc Târnăveni; Restaurator Muzeul Județean Mureş; Ofiţer superior  Serviciul Român de Informaţii.  Pensionat în anul 2000. >>>

Dorin Ploscaru- Agapia și poetul ei

La una din emisiunile noastre memorabile de la „Cuvânt Bun” (Unu Tv Neamţ) poetul Gheorghe Simon îmi povestea cu francheţe că până să vină ora intrării în emisie a trecut pe la anticariat şi pe la Librăria Humanitas să-l caute pe Femando Pessoa şi cartea sa, „Cartea neliniştirii”. Mă gândeam: iată un om atât de calm, atât de liniştit caută „Cartea neliniştirii”. Curând însă aveam să descopăr multe afinităţi ale Poetului cu Pessoa. >>>

Mariana Gurza- versuri

>>>

Dorel Mihai Gaftoneanu- versuri

Când privesc ce las în urmă…

(o poezie de meditaţie cu o idee vechitestamentară)

Cu dedicaţie specială, mamei… >>>

Diana Vasîlca- aniversare

poetă, profesor Piatra Neamț

Ziua de naștere 11 aprilie 1962, Piatra Neamţ, profesoară, poetă, este absolventă a Liceului Pedagogic Gheorghe Asachi, Piatra Neamţ. Între anii 1981-1985 urmează cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie, secţia Filosofie -Istorie din cadrul Universităţii Al.I. Cuza, Iaşi. În prezent este titulara catedrei de Ştiinţe socio-umane de la Liceul de Artă, Victor Brauner, şi a Colegiului tehnic Piatra-Neamţ, precum şi profesorcolaborator la Colegiul Universitar de Muzică, Piatra Neamţ. A colaborat la următoarele publicaţii: cotidianul Ceahlăul, revista Atheneum, Bacău, Expres Magazin, >>>

Mariana Gurza: Ioan Megheleș – un preot de ţară, cu inimă de vers

Ploaia începuse să cadă tropăind melancolic, în drum spre Caraş – către satul idilic de la Dunăre şi nu mai aveam decât un gând, s-ajung în sfârşit, să-i mai aduc omului Megheleş – acea  “bucată de pace” ce mi-o înmânase părintele Fageţeanu, cu zile în urmă, « stropul de lumină şi dragoste Dumnezeiască“. În săptămâna ce trecuse, un prieten aproape de sfârsit, >>>

Dorin Ploscaru- versuri

poet, Piatra Neamț

viața mea aurorală

(aurora dreams)

„nu puteai şi tu să locuieşti

într-o zonă mai domestică >>>

Petru Jipa- versuri

poet, Germania

Mă ,,Paşte” gândul

Mă ,,Paşte” gândul…
Sau credinţa ,
căci în durere
iubirea este dor . >>>

Petru Iosub- Atlas orientativ de arheologie metafizică (I)

  Ca omagiu surorii mele Maria pentru marile sacrificii făcute spre         împlinirea frumoasă a copiilor săi… (Petre Iosub)

>>>

Daniel Corbu- la aniversare, Melidonium vă urează La mulți ani!

poet, Iași

 Născut la 7 aprilie 1956, laTârgu Neamţ, poet, publicist, editorCursuri primare şi gimnaziale în Tg. Neamţ şi Tazlău, apoi Liceul din Roznov şi Liceul de Chimie din Piatra Neamţ. Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Lucrarea de licenţă, sub îndrumarea prof. Nicolae Manolescu, avea ca temă: „Generaţia ’80 în literatura română“ (1982). După 1990, corector, consilier cultural. Între 1993-1996, a realizat serile de poezie de la Vânători. Din 1998, muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă, din Ţicău, Iaşi. Debutează în revista Liceului Roznov, apoi în revistele Amfiteatru şi Cronica>>>

Interviu cu poetul Daniel Corbu

În splendidul ţinut al Neamţului, pe malul Ozanei cea limpede ca cristalul, la umbra cetăţii bătrâne şi nestricate de mână de om, se naşte la 7 aprilie 1953 cel ce va ridica versul la rang de gnoză şi va trăi doar pentru a respira poezie.

Păstrător al graiului românesc autentic şi moştenitor al iubirii patriotice, Daniel Corbu trăieşte la răscrucea dintre două lumi, una metafizică reprezentată prin rădăcinile sale abisiniene şi dorinţa acută de îmbrăţişare şamanică postmodernă şi una palpabilă, ce se poate defini prin cuvântul versului gravat în tezaurul culturii româneşti. Ca fundament primordial existenţial, Daniel Corbu aşterne asemeni unei pături spirituale versul vertical ce conferă nu numai siguranţa ci şi accesul direct la o reîntoarcere la origini. >>>

Vavila Popovici- Eminescu și dragostea

              „Eminescu este expresia integralã a sufletului   românesc” N. Iorga

       Nãscut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotesti, judetul Botosani, a bucurat natia noastrã cu doar 39 ani de viatã, dar cu o imensã activitate literarã. A fost cea mai importantã voce poeticã din literatura românã, prozator si jurnalist. A fost activ în societatea literarã Junimea si a >>>

Octavian D. Curpaș- “Fereastra ochiului din mine”

„Surâsul primăverii” – un nou volum de poezie apărut sub semnătura Marinei Glodici

„Surâsul primăverii”, al şaselea volum de poezie al Marinei Glodici vede lumina tiparului în anul 2010; poemele sale precum o salbă, pe care stau înşirate unul câte unul simţămintele poetei încă tinere, se revărsă ca un torent către inimile cititorilor, în îmbrăţişarea tandră a primăverii. >>>

Octavian D. Curpaş- De vorbă cu scriitoarea Elena Armenescu despre virtuţile vindecătoare ale poeziei

scriitor

Elena Armenescu, medic şi scriitoare, este pasionată de istorie, de cultură şi de artă. Licenţiată în 1972 a Facultăţii de medicină din Timişoara, aceasta este autoarea volumelor  “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, „Exodul uitării”, “Dictatura iubirii”, “Strigăt spre lumină”, “Memoria statuilor”, „Iubirea împărătească”. Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea faţă de oameni, trebuie să fie >>>

Mariana Gurza- Șoapte gândite

poetă, Timișoara

Însemnări şi reflecţii „nobile şi sentimentale“, versuri ce combină un material sufletesc neoromantic şi metodologie imagistă în cărţi reprezentative de poezie cum sunt: „Paradox sentimental“, „Gânduri nocturne“, „Lumini şi Umbre“, „Nevoia de a sfida tăcerea“, „Lacrima iubirii”, „Ultimul strigăt“, „Şoapte gândite“.  >>>

Recital de Poezie creștină la Teliu, lângă Brașov

De cateva zile si nopti, Primăvara a venit frumos și anul acesta cu adierile ei duioase si imbratisari de vant incalzitor… Insulele de zapada de pe campuri dispar discret si parca se retrag mai sus peste dealuri pana pe varfurile reci ale muntilor. Prin parfumul delicat al florilor rasarite din pamantul dezghetat, si-a anuntat intentia de a zbura pe cerul inmiresmat al spiritualitatii noastre, prima manifestare cultural artistica de la care invitatia de participare a venit cu pas usor, asemeni caprioarelor din padurile reliefului lin din partea de rasarit a Brasovului, unde urma sa inmugureasca florile interpretative ale creatiei Parintelui Ghelasie. >>>

Emilian Valeriu Pal- percepții

jurnalist, poet, Roman

 Amandine

o conferință insipidă de presă
de parcă ai băut cafea amestecată cu nisip
ca de obicei mintea o ia razna
te gîndești oare cît de greu o fi de ucis bruce willis
ai două mîini și ele sînt atît de singure încît se aruncă pe hîrtie
ca de la etajul opt
un reporter idiot transmite că e o moarte învăluită în mister
întrucît nu aveau probleme financiare >>>

Vasile Menzel- poem

artist, București

Interviu

– Domnule Menzel, de cei

iubiţi pe Eminescu,

Rilke, Edgar Allan Poe…? >>>