Constantin Enianu – poezie

salcâmul

                                            Gândind la J.G. Herder

când rostul lumii în împletiri polare
am căutat şi-a dezvelit în vânt
mireasmă floarea peste ramul care
atinge cerul prin pământ

din el se naşte seva sufletelor rare
unindu-le cu legile-n frământ
să dăinuiască-n spaţii temerare
ce redeschid noi vremuri prin cuvânt >>>

Maria Diana Popescu – Drogostea cu China şi transplantul de cap

Maria Diana PopescuCroaţia s-a mutat în blocul european, la numărul 28. Deocamdată la parter sau sub scară, ca şi noi. Entuziasmul zecilor de mii de persoane care au sărbătorit evenimentul pe străzi, va fi potolit de politicile drastice ale Uniunii şi înlocuit cu mersul pe sîrmă. Săracii de ei! Nu ştiu ce-i aşteaptă! „Bine aţi venit în Uniunea Europeană!” (mînca-v-aş independenţa şi libertatea), a spus preşedintele Comisiei Europene, J.M. Barroso, mulţimii reunite la Zagreb. Atîta timp cît deciziile se iau pe criterii şi influenţe politice, Croaţia are şanse minime să schimbe parterul cu etajele superioare. Ca şi în cazul nostru. Convins de acest lucru, după cele cîteva minute petrecute faţă în faţă cu Angela Merkel, premierul nostru a cotit-o inteligent pe drumul mătăsii, dorind să reînvie relaţia de dragoste a Chinei cu România. Se spune că prietenul vechi e ca vinul vechi. Cu cît e mai vechi, cu atît, mai bun. Semn că iubirea dintîi nu se uită, chinezilor le-a scăpat în România un proiect de 70 de milioane de dolari pentru comunicaţii. Infuzia în domeniu nu era chiar necesară. Potrivite ar fi fost drumurile, că tot le-a cîntat Becktel veşnica pomenire, după ce a înşfăcat pomana. Dar, pasul premierului tînăr şi neliniştit spre dragostea cu marea finanţatoare a lumii, F.M.I. ŞI B.M., e foarte important pentru viitor. Pînă vor veni chinezii să ne dea o mînă de ajutor, bancherii din România vor fi emigrat deja, în urma războiului de procese. Sfîrşitul lăcomiei lor a venit, şi li se pregătesc alte cuiburi de năpîrci în ţări proaspăt „eliberate”. Băncile din România vor ajunge adevărate muzee. Nimeni nu va mai trece pragul cămătarilor. >>>

Constantin Enianu – versuri

etern prin clipă

creatorule de mână te ţin şi uit
că eşti mare când mare sunt eu
de fac ce tu faci am să repet
prin lume rotirea de bine cu rău
alerg lângă tine sau stau într-un loc
şi vieţi nedeschise de statice porţi
le cânt resemnat în vers apostat
schimbarea de lume e veche în sorţi
eşti ceea ce sunt fiind un prezent
ce sufletu-şi toarce din carne şi os
ca nimeni rămâi când eu voi muri
dar cu numele-ntreg de sunt preţios
tu treci pe oriunde o lume te cere
iar clipa ei te va menţine prin ere >>>

Te iubesc, o Doamne, mai presus de toate

icoanaRasai asupra mea… – Mihai Eminescu
 
 Răsai asupra mea…
 
   de Mihai Eminescu, 1879
   Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, Maică Sfântă, Pururea Fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.
 
Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă, caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară. >>>

Maria Rugină – Măsura omului ,,făcut”

IUBIREA este stea polară – Luceafărul mișcării tale.
Ea te înalță și coboară, dând vieții sens, imbold și cale.
Iubirea te va căuta: ea n-are viață fără tine
Și tot ce ai și ce nu ai, de drept și-n fapt, îi aparține.
 
Iubirea nu-i o datorie, nici un impozit permanent,
Pe care să-l plătești o viață, dacă n-ai fost o clipă-atent.
Cârma se află doar în tine, este esența ta ca fire,
Coroana inimii-lumină, descătușată de-ntâlnire. >>>

Mariana Gurza – poeme din volumul ,,Pe urmele lui Zenon”

mariana-gurzaPLÂNG  ÎN PRAG  DE SEARĂ

  În grădina sufletului meu

şi-a făcut cuib o pasăre cântătoare.

 Are ceva de rugăciune, >>>

George Petrovai: Mila – valoros sentiment creștin și atotuman

Adevărat zice proverbul că sătulul nu crede flămândului. Tot așa, cu rare excepții, bogatul nu crede săracului. Ba cel mai adesea, cu cât cineva are mai mult, cu atât devine mai hapsân și mai fără inimă, iar nobile sentimente ca mila, iertarea, altruismul și iubirea semenilor, niciodată nu fac casă bună cu apucăturile celui pus pe căpătuială…

Urcarea pe scara civilizației în decursul istoriei sale, nu l-a învățat pe om să devină mai uman. Dimpotrivă, gradul de civilizație și fondul sentimentelor atotumane sunt în majoritatea cazurilor pe poziții antagonice, căci, de regulă, un om de lume își va râde de slăbiciunile altora și se va jena de propriile sentimente!

Creștinismul, prin exemplele și învățăturile Mântuitorului Iisus, ne ajută să fim mereu aproape de săraci (inclusiv de cei săraci cu duhul), de bolnavi și nefericiți și ne îndeamnă stăruitor să nu ne disprețuim semenii, ci să ne fie milă de bogați și să-i ajutăm să se smerească, doar în acest chip ei având șansa să-și depășească trufia și suficiența. >>>

Constantin Enianu – ecce agnus

m-am săturat de dor şi amintire

de cel hulit care acceptă-nvins

să-l râdă rău cu rău-n devenire

precum incendiu peste lan întins >>>

Părintele Constantin Galeriu – Iubire şi Înviere

Iubirea e Dumnezeiasca. „Dumnezeu este iubire” (Ioan IV, 8). Exis­tenta in iubire, Dumnezeu este totodata viata, iubirea fiind principiul vietii ; orice viata se naste din iubire.

Dar, Dumnezeu este iubire pentru ca este Treime. In Treime sta posibilitatea iubirii si bogatia vietii. In monolog, in vorbirea doar cu sine nu se poate naste decat iubirea de sine. In doi, cum s-a observat (Hugues de Saint Victor, Pr. Prof. D. Staniloae), fiecare se gusta pe sine din iubirea celuilalt si egoismul nu e deplin depasit. Numai cand iubirea fiecaruia din cei doi se revarsa intr-un altul, se dezvaluie iubirea si viata in plenitudinea ei, ne-egoista, reala lepadare si uitare de sine, pentru instituirea vietii altuia. >>>

Crina Popescu- poezie

Îndemn la iubire

 Să iubești cu notele inimii

Și ea să-ți fie chitară …

Să cuvânți cu ecoul iubirii

Și sufletul să-ți fie vioară …

De mă scald în privirea tristeții, >>>

Domnica Pop- Clipe de tăcere, clipe de lumină: cum se poate trăi veşnicia în 17 petale

poetă, Arad

   Domnica Pop este în aparenţă un om ca noi, de tot obişnuiţi: poartă geantă, râde, se tocmeşte la piaţă pe o legătură de păstârnac sau dă cu spray contra ţânţarilor. Nimic mai fals! Domnica Pop este reprezentanta terestră – înveşmântată în carne şi piele – a sensibilităţii, etericului şi sensurilor vieţii. >>>

Veronica Micle- in memoriam

poetă (1850-1889)

S-a născut la 22 aprilie 1850 în Năsăud. Fiică a cizmarului Ilie Câmpean şi a soţiei lui Ana. La naştere a primit numele mamei, Ana. După moartea soţului, Ana Câmpean a trecut în Moldova, stabilindu-se în Tg. Neamţ. De aici, în 1853, pleacă la Iaşi. Ana – fiica – urmează Şcoala primară (timp în care îşi schimbă numele din Ana în Veronica) şi Şcoala Centrală de Fete din Iaşi (1863). Un an mai târziu se căsătoreşte cu Ştefan Micle – rectorul Universitaţii din Iaşi. A avut două fete: Virginia, poetă, căsătorită cu Ed. Gruber, şi Valeria (cântăreaţă de operă, sub pseudonimul artistic Hilda). În 1872, la Viena îl cunoaşte pe M. Eminescu, de care se va ataşa printr-o afecţiune ce îi >>>

Ce sens are Invierea?

Iisus e batut, schingiuit, crucificat, moare si invie a treia zi din mormant in dezinteresul majoritatii semenilor nostri, crestini botezati ca si noi. Semnificatia Pastelui- nemurirea fiecaruia dintre noi, putinta accederii la viata dumnezeiasca prin urmarea lui Hristos- a devenit un fapt lipsit de relevanta. Ce il preocupa pe omul de azi totusi? Mai nimic in afara obtinerii confortului propriu, a unei vieti linistite si imbelsugate. Adica o viata dusa in conditii cat mai bune, conditii atat materiale cat si psihologice, cat mai ferita de griji, cat mai indestulata, cat mai plina de bucurii, cat mai lunga, desigur, in fine oamenii isi doresc pentru sine tot ce e bun si nimic din ce este rau. Sunt lucruri firesti si de bun simt toate aceste dorinte, doar ca dintre ele a disparut cu desavarsire aproape ideea transcendentei, a lumii de dincolo si, legata de aceasta, ideea sacrificiului de sine. Or, Iisus a venit pentru sacrificiul suprem, jertfa de sine din iubire, jertfa care rascumpara si restaureaza natura umana cazuta prin pacat. >>>

Liviu Adrian Apetroaie – poezie

poet, Iaşi

(alegorii sub papirus)

Se intră pe o punte acoperită

în teroare şi plină >>>

Mariana Ene

poetă, Roman

                                       Atinge Pământul

                                         Atinge pământul!

cu degetele strânge firele rupte,

din răsuflarea unui înger culege o rugăciune >>>

Emilia Ţuţuianu – poezie

poetă, Roman

  Casa bunicilor

Pereţii casei bunicilor

 sunt prăfuiţi cu dureri.

Pereţii casei bunicilor

 sunt văruiţi cu lacrimi…

 icoanele de pe pereţi,

 vorbesc despre Iubire!.. >>>