Vintilă Mihăilescu – Jos capra!

„Murim noi, muriţi şi voi!“ Am crezut iniţial că nu am citit bine, aşa că am aşteptat, poate camera va reveni asupra acestei pancarte ridicate cu mînie spre cer de un grup de grevişti. Peste cîteva minute, lozinca a apărut din nou în prim-plan, acoperind tot ecranul. Da, aşa era…– Să moară şi capra vecinului!… a comentat, gînditoare, soţia mea. – Mda, cam aşa ceva… am recunoscut şi eu, cu ochii încă în televizor. Deci asta era ce aşteptau oamenii muncii de la guvern – sau, mă rog, ce-o mai fi el acum. O stranie „pace socială“, cam necrofilă – căci despre negociere nu prea văd cum putea să fie vorba. Dacă tot e să ne ia dracu’, barem să vă ia şi pe voi, şi atunci sîntem liniştiţi cu toţii.

– Stai să-ţi arăt ceva, se ridică nevastă-mea de pe fotoliu şi caută printre nişte hîrtii de pe o etajeră. Citeşte! îmi întinde ea un ziar mai vechi.

Dorel Vişan: „Sunt un orgolios!“

Stăteam şi mă gândeam cine sunt azi cei care vor ajunge în postura de maeştri peste, să zicem, 30 de ani. Mă gândeam, nu foarte entuziast, vă mărturisesc…

Stăteam într-o după-amiază din săptă­mânile astea la o terasă. Stăteam de vorbă cu maestrul Dorel Vişan. Despre ale noastre. Vorbeam şi făceam intervi­ul acesta. La un moment dat, în timpul lui, mă gândeam ce meserie frumoasă e asta. Să te întâlneşti cu oameni de talia lui, să pui ce întrebări vrei. El să-ţi răspundă. Frumoasă meserie, dom­nule! La final, maestrul să dea un telefon cuiva, să aducă o carte pentru prietenul său. Referindu-se la mine. Pentru o oră, vara asta, am fost prietenul maestrului Dorel Vişan.

Adrian Alui Gheorghe – versuri

BALADĂ

Sunt lucid, dar îmi foloseşte la ceva
luciditatea? te întreb pe tine
care te pregăteşti continuu să mori 
în casa mea:
îmi foloseşte la ceva luciditatea?

Virginia Paraschiv- Ultimele tendinţe: doctorate de pension

În cele ce urmează nu mi-am propus să fac o cronică de întâmpinare. Poate nici nu aş fi citit cartea semnată de Nadia  Aurelia Roman, Structuri arhetipale în lirica lui Ioan Şugariu, Editura Techno Media,   Sibiu, 2011, dacă nu s-ar fi făcut un tapaj monden ieşit din comun. Un desant de cărturari hârşiţi, prestigioşi şi venerabili, prosternaţi  în faţa autoarei,  dimensiunea aulică a pălit în faţa feminităţii auctoriale, şi a unei opere dătătoare de frisoane culturale.  Personaje cu vechi atestate de exigenţă didactică,  au acompaniat tânăra speranţă a hermeneuticii locale, cu incantaţii şi exclamaţii admirative. Sibiu, Iaşi, Baia Mare, Tăuţii de Sus, au exersat individual şi în cor polifonic, vocalize elogioase. A dat

Dorel Mihai Gaftoneanu- Un român ajuns departe. Onicescu. Matematici.

Motto: «Învăţând matematica, înveţi să gândeşti.» (Grigore C. Moisil)

Parodie-pamflet, prozopoem satiric dedicat aniversării a 120 de ani de la naşterea academicianului

 Octav Onicescu.

Mircea Eliade văzut de Mircea Eliade

scriitor, filozof

„Viaţa e făcută din plecări”
Jurnal portughez, 19 iulie 1945 (p. 369) 

Mircea Eliade este un personaj faustian, odiseic şi dionisiac, marcat în destinul său de un delir al omnipotenţei, de peregrinări şi contradicţii. S-a născut pe 13/9 martie 1907 (calendarul ortodox stil vechi: 28 februarie) şi a murit pe 22 aprilie 1986, deci a trăit ceva mai mult de 79 de ani. A petrecut trei ani în India, aproximativ un an în Anglia, în