Mariana Cristescu – „Am fost ş-om fi!”

Mariana CristescuEra 21 decembrie 2012, Solstiţiul de iarnă – ziua mult trâmbiţatei Apocalipse, frig de crăpau pietrele şi un gheţuş afară mai ceva decât în picturile lui Pieter Bruegel cel Bătrân. Într-una din sălile Cinematografului târgumureşean „Arta”, Rac încăpăţânat (cu ascendent în Leu), sperasem să adun cât mai mulţi târgumureşeni, prieteni şi cititori fideli ai ziarului nostru, în jurul unui proiect debutând odată cu… zodia Luminii: Colocviile „Cuvântul liber” –Punţi de lumină”. Organizat sub egida Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, a revistei „Vatra Veche” şi a ziarului „Cuvântul liber”, cu participarea excepţională a scriitorului şi jurnalistului Miron Manega, venit tocmai din Capitală, cu oameni frumoşi, cultivaţi şi inteligenţi lângă mine – scriitorii Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuţ, ing. Mircea Morariu, cu Sorina Bloj şi Angela Şiu (de la Reghin), cu minunatul părinte Nicolae Gheorghe Şincan, cu o corală a Tineretului Ortodox  şi câţiva prieteni de calibru în sală -, în pofida celor care, prin „ilustra” lor absenţă, sperau, probabil, ca atât eu, cât şi proiectul meu „să ne frângem gâtul”, manifestarea a fost un succes. >>>

Simpozion Visarion Puiu

Visarion.PuiuLa împlinirea a 90 de ani de la alegerea, investirea și instalarea ca episcop al Hotinului au loc manifestări cultural – religioase dedicate mitropolitului Visarion Puiu la Roman și Bălți (Republica Moldova).

 În perioada 27 februarie – 1 martie, la Roman și Bălți, (Republica Moldova), au manifestări cultural – religioase dedicate mitropolitului Visarion Puiu, la împlinirea a 90 de ani de la alegerea, investirea și instalarea ca episcop al Hotinului. La eveniment sunt așteptați preoți, autorități locale, membri ai Asociației “Visarion Puiu”, precum și credincioși. >>>

“Părintele Adrian Făgețeanu și crucea Rugului Aprins” – Omagiu la un secol de la nașterea sa

Centenar Adrian Făgețeanu

Ediție îngrijită de Andrei  Dîrlău. Editura: Lumea Credinței, București,  2012

 …la un an de la trecerea la cele veşnice şi la o sută de ani de la naşterea marelui duhovnic şi mărturisitor Adrian Făgeţeanu, apare prima carte substanţială de cinstire a memoriei sale, cu texte semnate de autori diverşi, clerici sau laici, printre care se numără: ÎPS Andrei Andreicuţ, Andrei Dîrlău (iniţiatorul şi îngrijitorul ediţiei), Marius Oprea, George Enache, Sorin Preda, George Crasnean, Arhim. Mihail Stanciu, Răzvan Codrescu sau regretatul Mihai Rădulescu. >>>

Constantin Virgil Gheorghiu – Orele culturii române

Personalitate de anvergură mondială, preotul şi scriitorul Constantin Virgil Gheorghiu este, din păcate, şi azi, mai puţin cunoscut în ţara sa natală, pe care a iubit-o cu devotament şi sinceritate. Deşi celebrul său roman, Ora 25, a fost ecranizat la Hollywood, în 1961, cu Antony Quinn şi Virna Lisi în rolurile principale, iar prin demersurile acad. Eugen Simion, în mandatul său de preşedinte al Academiei Române, soţia scriitorului, avocat Ecaterina Burbea Gheorghiu, a donat, la 11 iulie 1994, înaltului for ştiinţific academic, în conformitate cu dorinţa soţului său decedat, întreaga operă literară „fără nici o excepţie” (cărţi, documente, corespondenţă, manuscrise etc.) [1], istoricii şi criticii literari, teologii continuă să rămână descoperiţi faţă de el. >>>

Capela Sixtină a ortodoxiei româneşti: biserica din Drăgănescu. Picturile profetice ale Părintelui Arsenie Boca

Această prezentare necesită JavaScript.

Motto: “Pictura sacră e istoria în imagini a vieţii Mântuitorului şi a celor transfiguraţi de El. Adică imaginea raiului. Sfinţia Ta [pr. Arsenie Boca] ai înţeles să faci o pictură transfigurată în nuanţe clare şi deschise, paradisiace, pentru a sugera lumea feerică de dincolo. Biserica de la Drăgănescu iradiază lumina raiului” (teolog Nichifor Crainic). >>>

Studenţii de la Sociologie la Şcoala de Vară “Mircea Vulcanescu” – Valea Plopului: Eminescu, mai actual ca niciodată: „Ar trebui eliminate elitele negative’’!

(interviu cu Oana Mădălina Mihăilă, studentă.)

Departe de lumea dezlănţuită, la Valea Plopului, aproape de Văleni, un grup de studenţi ai Universităţii Bucureşti îndrumaţi de prof. dr. Radu Baltasiu, au participat la cursurile Şcolii de Vară ’’Mircea Vulcănescu’’.

Sociologi, antropologi, istorici, jurnalişti sau actori, intelectuali care nu au făcut pactul cu pseudoelitele conducătoare, au ţinut să dialogheze cu tinerii dornici de a–şi desăvârşi pregătirea pentru viaţă, dincolo de ceea ce le oferă actualul sistem educaţional românesc. Asociaţia Pro Vita şi părintele Tănase, cei care au grijă în zonă de 400 de ’’suflete’’ aflate în dificultate, i-au găzduit pe tinerii ’’învăţăcei’’. Printre tinerii cursanţi se afla şi Oana Mihăilă, studentă în anul trei la sociologie. >>>

Mihai Eminescu – „Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini”

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
Pornind de la această realitate culturală care, deşi publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l “confruntăm” cu situaţia din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecţia în prezent, pentru că răspunsurile “intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicaţiile FederaţiuneaConvorbiri LiterareCurierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) – şi din manuscrisele publicate postum. >>>

Nicolae Steinhardt- Centenar

Miercuri, 4 iulie 2012, începând cu ora 10.00, la Academia Română (Calea Victoriei nr. 125), va avea loc o sesiune de comunicări dedicată Centenarului Nicolae Steinhardt (1912–1989). Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie). Vor lua cuvântul: Acad. Ionel Haiduc (Președintele Academiei Române), P. F. Părintele Daniel (Patriarhul României), I. P. S. Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului, P. S. Justin Sighețeanul (Președintele Fundației „N. Steinhardt”), Acad. Alexandru Surdu (Presedintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie Academiei Române), C.S.I Dr. Nicolae Mecu (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), Pr. Conf. Univ. Dr. Stefan Iloaie (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), Conf. Univ. Dr. Florian Roatiș (Universitatea de Nord Baia Mare), Lect. Univ. Dr. George Ardeleanu (Universitatea din București). >>>

Emilian Galaicu-Păun: Uneori, şi un poet singur poate ţine loc de generaţie

Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteţi pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteţi redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureş) şi aţi publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau…?

Emilian Galaicu-Păun: Sunt „ardelean” prin adopţiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deşi în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul „certificat” de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitaţii deasupra hăului el spune: „în sufletul ortodox al luiEmilian Galaicu-Păun zace un protestant şi chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiţie catolică decît una bizantină”. Ergo: sunt un fel de greco-catolic („unit”) basarabean lăsat… la Vatra… >>>

Cristina Stan:Profesor de caractere

    La o întîlnire de proiect, la care au participat elevi din mai multe țări europene, aceștia au fost invitați să-și scrie părerea despre fiecare profesor pe un afiș lipit de spatele acestuia. “Etichetele” cu care s-a ales atunci profesoara Cristina Stan au fost mai mult decît măgulitoare: “The best teacher”, “Scutul meu împotriva directorului”, “The best critic” sau “Nice lady”, calificative care, deși unele veneau din partea unor elevi pe care îi cunoscuse doar de o săptămînă, caracterizau perfect imaginea pe care profesoara de limbă franceză Cristina Stan a lăsat-o asupra tuturor elevilor cu care s-a întîlnit în 37 de ani de carieră, o carieră căreia i-a pus punct după vacanța de primăvară a acestui an școlar. >>>

Seminarul ortodox Sfântul Gheorghe din Roman- Tradiţie şi modernitate

În viitorul an școlar, la Seminarul Teologic Ortodox “Sfîntul Gheorghe” va fi introdusă o specializare nouă: ghid turism religios. Pentru cele 28 de locuri se pot înscrie atît fete, cît și băieți. Printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean, la Seminarul Teologic va funcționa un post de radio și va fi editată o revistă școlară.

 Instituție de tradiție pentru învățămîntul teologic din zona Moldovei, Seminarul Teologic Ortodox “Sfîntul Gheorghe” oferă absolvenților de gimnaziu din promoția 2012 posibilitatea de a urma cursurile unei specializări noi: ghid turism religios. >>>

Istoricul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

 1. Întemeierea Episcopiei Romanului

Totdeauna şi pretutindeni, mai ales, după ce creştinismul a fost decretat religie de stat, o eparhie a luat naştere când un număr mare de credincioşi, răspândiţi pe un teritoriu întins, trebuiau catehizaţi, îndrumaţi, călăuziţi şi, în genere, serviţi prin mijlocirea cultului şi a tainelor sfinte de către slujitorii ierarhiei bisericeşti cărora li se cerea să cunoască temeinic învăţăturile şi rânduielile statornicite de Biserică. O astfel de organizaţie, în fruntea căreia a fost rânduit un slujitor pregătit, vrednic şi înţelept, un episcop, s-a impus ca o necesitate spre a nu fi cu nimic ştirbită unitatea de credinţă şi de disciplină bisericească. Localitatea în care se afla scaunul episcopal, deci sediul administraţiei eparhiale, era, de obicei, un oraş. Ierarhul care conducea o eparhie cu sediul într-o metropolă istorică a căpătat numele de arhiepiscop, mitropolit, patriarh sau papă. Episcopii, cu timpul, s-au grupat în jurul ierarhului din metropolă (capitală) recunoscând întâietatea şi autoritatea sa. >>>

Olimpiada Națională de Religie la Iaşi

Ioachim Băcăuanul episop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

 Preasfințitul Ioachim Băcăuanul a deschis  Olimpiada Națională de Religie pentru seminarii și licee teologice ortodoxe

Municipiul Iaşi găzduiește, în perioada 18-21 aprilie, Olimpiada Naţională de Religie pentru seminarii şi licee teologice ortodoxe, ediţia a XVI-a.

Deschiderea acestui eveniment a fost făcută de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care a oficiat, la Catedrala mitropolitană din Iaşi, astăzi, de la ora 18:00, o slujbă de Te Deum. Momentul religios >>>

Cântări ale Sfintelor Paşti în manuscrisele muzicale româneşti

Filothei sin Agăi Jipei, Psaltichie rumanească (1713)
mss. 61 BAR, fol .4

Parte integrantă a culturii româneşti, muzica bizantină a lăsat numeroase urme în biblioteci şi arhive, laice sau bisericeşti. Legată indisolubil de Biserică, în cadrul căreia a luat naştere şi s-a dezvoltat împreună cu imnografia creştină a primelor veacuri, această artă a contribuit substanţial la întreţinerea cadrului spiritual specific ortodoxiei. Urmând îndemnurile psalmistului David: „Lăudaţi-L pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe el întru cele înalte (Psalmul 148, 1) şi „Cântaţi-I Domnului cântare nouă, lauda lui în adunarea celor cuvioşi” (Psalmul 149, 1), melozi şi melurgi, psalţi şi protopsalţi, lampadari şi maistori au scris de-a lungul veacurilor nenumărate pagini de slăvire a lui Dumnezeu. Creaţia >>>

ÎPS Părinte IOACHIM BĂCĂUANUL- La mulți ani!

IPS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, doctor în teologie, scriitor,publicist

 Ioachim Giosanu s-a născut la 29 martie 1954, în comuna Stăniţa (judeţul Neamţ), din părinţi creştini ai Bisericii Ortodoxe, Neculai şi Anica Giosanu. Este cel de-al treilea copil din cei opt (patru băieţi şi patru fete).

                                                    *

„M-am născut la 29 martie 1954, la Stăniţa, judeţul Neamţ, un sat de ortodocşi, aflat în apropierea oraşului Roman. Sunt al treilea copil din cei opt ai părinţilor Anica şi Nicolae Giosanu. Din botez am purtat numele de Ilie. Eram într-o familie cu mulţi călugări, o familie despre care poţi afirma liniştit că are o vocaţie spre monahism. Mulţi din cei proveniţi din familia mea au renunţat la această lume şi s-au dedicat trup şi suflet lui Dumnezeu. Şi aş putea aminti aici pe părintele arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, autorul a numeroase cărţi de cultură teologică, Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Varatec, Acachia Căuş, stareţa mănăstirii Războieni.”

>>>

Emilian Valeriu Pal- La revedere, România, oriunde te-ai afla!

jurnalist, poet, Roman

Dragă Românie,

Cînd vei citi aceste rînduri să ştii că decizia mea e luată. Tu nu eşti vinovată cu nimic. Vinovat sînt eu pentru că nici la 30 de ani nu pot să-ţi ofer nimic. Nu pot să-ţi ofer siguranţa zilei de mîine, nu pot să-ţi ofer un acoperiş, un loc în care să ne creştem copiii. Am decis să te părăsesc şi aşa e mai bine. Cînd voi avea hipertensiune arterială, acolo unde voi ajunge, nu voi da vina pe hamburgeri, pe regimul de alimentaţie, pe legumele modificate genetic. >>>

Mircea Eliade văzut de Mircea Eliade

scriitor, filozof

Viaţa e făcută din plecări
Jurnal portughez, 19 iulie 1945 (p. 369) 

Mircea Eliade este un personaj faustian, odiseic şi dionisiac, marcat în destinul său de un delir al omnipotenţei, de peregrinări şi contradicţii. S-a născut pe 13/9 martie 1907 (calendarul ortodox stil vechi: 28 februarie) şi a murit pe 22 aprilie 1986, deci a trăit ceva mai mult de 79 de ani. A petrecut trei ani în India, aproximativ un an în Anglia, în >>>