Lui Eminescu
Mihai, întoarce-te în umbră de tei!
Recită duios ! tu știi cum,..pentr-o clipă,
Poeziile tale scrise-n risipă
De dragul -farmecului- ochilor ei…
Înzestrat, cu inteligență, ai scris,
Cu mare talent ai compus poezie.
Noi ne-mbătăm, citind în noaptea târzie
Entuziasmați , ca într-un -vrăjit- vis!
………………………………………………………….
Așteptând-o mereu sub frunze de tei,
Pentru-ntâlnirea ce-aducea nemurire
Amețise chiar, și clipa de iubire,
Pe banca-înfășurată-în polei.
Întoarce-te Mihai și vino cu ea !
Cu-acea stea din ceaslovul de poeme,
Cu-acel dor ce l-ai iubit atâta vreme,
Care n-a vrut să rămână-n urma ta…
Lia Ruse
Melidonium 