Mariana Cristescu – Ziua Limbii Române, La Târgu-Mureş

31-august-ziua-limbii-romaneSâmbătă, 31 august 2013, conformându-ne nu numai inimilor, ci şi frumoasei Legi promulgate în luna februarie a acestui an, cu privire la instituirea Zilei Limbii Române, un grup – destul de restrâns, din păcate – de entuziaşti, iubitori de Neam şi Ţară, ne-am adunat la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, pentru a pune în operă proiectul iniţiat împreună cu Nicolae Băciuţ şi coordonat de directorul Direcţiei de Cultură, atât spiritual, cât şi (mai ales!) material, aportul instituţiilor abilitate şi obligate prin noua lege să se implice fiind cu desăvârşire nul. E adevărat, Parlamentul nu s-a gândit să fixeze Ziua Limbii în campanie electorală! Să fi văzut atunci cum s-ar fi adunat „patrioţii”, călcându-se pe bombeuri! Nu-i nimic, campanii au fost, şi-or să mai fie! Ştiţi şi dumneavoastră, … urna alege! Om trăi şi om vedea! Sănătoşi o să fim, deoarece, deşi fonduri au existat doar pentru gulaşul altor manifestări cu pretenţii culturale, noi pledăm >>>

Reclame

MAria RUgină – 31 A U G U S T

Din tot ce am făcut în viață,
Un singur lucru va rămâne:
Întâia baie de lumină
În ZIUA SFINTEI LIMBI ROMÂNE.

Primul cuvânt articulat,
Rostit în clar, pe la opt luni:
Privind la Lună, am strgat
LAMPA! Și anii cei mai buni >>>

Interviu cu Eugen Doga

descc483rcareEugen Doga ne-a vorbit despre spectacolul pe care-l pregăteşte pentru Ziua Limbii Române, noua sa lucrare despre dragostea dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle şi motivele pentru care a ales să-şi înregistreze lucrările departe de Moldova.

„Adevărul“: Maestre, ce ne veţi cânta de Ziua Limbii Române?
Eugen Doga: Săptămâna aceasta facem repetiţii pentru concertul de Ziua Limbii Române, care va avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Din păcate, mulţi solişti şi instrumentişti pe care i-aş dori în acest spectacol sunt plecaţi peste hotare. Voi cânta ceva la pian sau la muzicuţă. Va evolua şi orchestra „Lăutarii“. Vor mai fi naistul Vasile Iovu, baritonul Andrei Jilihovschi şi soprana Olga Busuioc. Ulterior, am să plec la tratament în Cehia, revin la Chişinău, iar apoi merg la Moscova şi la Sankt Petersburg pentru nişte concerte.
Ce surprize ne pregătiţi în aria „Dialogurile dragostei“, pe care o imprimaţi aici, la Chişinău?
Vreau să prezint această lucrare pe 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu. Ce va fi? Am pornit de la ideea de a face o operă, dar nu e. Va fi un spectacol muzical. S-au spus multe despre Veronica Micle, inclusiv faptul că a fost o curvă. Dar în afară de ea, n-am auzit de vreo altă femeie uşoară care să fi scris versuri atât de frumoase. Nu se ştie dacă Eminescu ar fi fost cel pe care-l cunoaştem astăzi fără acest drac care-i strica viaţa, dar care, de fapt, îl îmbia la creaţie. E greu să găseşti în toată opera lui Eminescu un loc unde nu-i fie şi o adiere din această imagine a Veronicăi Micle. >>>

Mariana Cristescu: Zeno Ghiţulescu – „Imprevizibile maree”

Prietenul nostru, Zeno Ghiţulescu, continuă să ne uimească. Deunăzi, cercetându-mi fişierele pentru a vedea cu certitudine ce fel de Rac este – căci ştiam că la începutul lunii iulie îşi va serba ziua naşterii –, privindu-i mai atent datele biografice, am sesizat, parcă pentru prima oară cu adevărat, de fapt ceea ce ochiul liber nu se vede – şi anume faptul că a sărit de borna celor opt decenii.

S-a născut în ziua de 3 iulie 1929, în comuna Band, judeţul Mureş. Primii ani de învăţătură i-a urmat, între 1936-1940, la Şcoala de aplicaţie din Târgu-Mureş, a continuat primele cinci clase de liceu, în refugiu, la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş, între 1940-1945, ultimele trei, între 1946-1947, făcându-le mai aproape de casă, în citadela târgumureşeană „Al. Papiu-Ilarian” (clasa a şaptea şi a opta de liceu le-a terminat într-un singur an, în 1947). Între 1947-1953 a fost student al Institutului de Medicină Generală din Cluj – actuala Universitate -, la terminarea căruia a fost declarat doctor în medicină generală. >>>

Ioan Miclău – versuri

Stai si privesti…?
dupa Lucian Blaga

“Stai si privesti cum creste sicriul
in trunchiul de pom,
in holda campiei si-n casa?
Tu, nu mai esti OM?
Stai si privesti in golul din blid,
de nimica nu-ti pasa? >>>

Moldova, între neofascismul rusesc și unionismul românesc

Covoarele roșii au fost strânse, Barroso s-a întors acasă, pe 1 decembrie unioniștii au mai „lichidat” o dată statalitatea moldovenească, psalmiștii rușilor continuă să discrediteze Alianța de la guvernare, agățându-i în piept o panglică neagră, funerară, iar Alianța nu se poate trezi din beția corupției și hipnoza ideologiei imperiale rusești.

Pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României, rușii din Liga tineretului rus le propuneau unioniștilor din P.M.A.N. prezervative, „ca să nu se înmulțească”, declarând că unionismul e mai periculos decât SIDA… Presa nu a reacționat la acest gest „frățesc”, precum nu reacționează nici la alte fenomene ce se produc în această zonă. >>>

Alin Fumurescu – Dor de România!??

Te arde. Stiu ca te arde. Dar daca vii în România, asteapta-te sa gasesti AICI o Societate profund polarizata, profund schizoida. Din ce în ce mai polarizata si mai schizoida de la un an la altul. Ma tem ca ai sa gasesti – ca si mine – o majoritate ponosita, subjugata compromisului si lipsita de drepturi, despuiata pina si de propriile potentialitati. Peste grijă vulgar troneaza  arogant o minoritate, indraznesc sa spun ucigasa, cu „gipane” supradimensionate, gata sa te spulbere cu Zile singura vina de a te fi  aflat în fata scumpilor Lor bolizi, gata sa te stilceasca în bataie pentru simplul moft de ai fi incurcat in grandomania Lor fara LIMITE. Sint indivizi de ingrijire si-au pierdut orice reper Nu doar Crestin, ci Uman. IAR lege Nu exista. Decit, poate, pentru prosti, în fond, ASTA e si ideea. Sarmanii ii urasc PE bogati, ii dispretuiesc pentru comportamentul Lor, Dar în adincul Inimii ii invidiaza, le Admira Viata si ar vrea sa FIE EI cca. Sa Poti ajunge DIN terorizat terorist, IATA visul ce merita visat!. Oamenii au uitat sa-si vorbeasca si latra. Se comunica aproape monosilabic: bai, MAI, vino, du-te, hai, ma-ta; TOATE formulele de politete, de bunavointa, cuvintele acelea Galante, cu consistenta, noima si duh, de îngrijire te imbogatesc, îngrijirea iti descretesc fruntea si iti fac Ziua fac agreabila – multumesc, Buna Ziua, ce mai faceti, ma bucur for dumneavoastra – par sa fi iesit DIN UZ. NUMAI traiesc in dictionare si, DIN cita IMI dau seama, dictionare nu prea mai foloseste nimeni. >>>

Ziua Naționala a României în Eparhia Romanului și Bacăului

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a participat la evenimentele organizate în municipiile Roman și Bacău. La orele 10.00, Preasfinția Sa a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Roman, unde, în Piața Roman Mușat, a oficiat o slujbă de Te Deum, în prezența autorităților și a numeroși romașcani.

La orele 12.00, ierarhul a sosit în Piața Tricolorului din municipiul Bacău unde, alături de soborul preoților militari băcăuani, a oficiat slujba de Te Deum, și a rostit rugăciuni de mulțumire și binecuvântare. La acest moment deosebit, la care au asistat câteva sute de băcăuani, au participat Claudiu Șerban, prefectul județului Bacău, Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău, Dragoș Lucian viceprimarul municipiului Bacău, consilieri județeni și localei, comandanții unităților militare din județ. Parada militară de la Bacău și celelalte momente specifice acestei zile, ce au urmat alocuțiunilor rostite, au fost urmărite de câteva sute de băcăuani. >>>

Dosoftei Mitropolit al Moldovei

Numele monahal al lui Dimitrie Barila. Cărturar, episcop al Romanului şi Mitropolit al Moldovei. Provine dintr-o familie de negustori macedoneni. Psaltirea este prima operă în versuri tipărită în româneşte cu ajutorul lui Nicolae Milescu şi a patriarhului Moscovei. Dosoftei aduce din Rusia la Iaşi o tipografie la care tipăreşte cărţi liturgice; unele traduse chiar de el. >>>

Nicolae Hăucă, Cernăuţi : „Dinastia” Hurmuzachi

În ziua de 29 septembrie s-au împlinit 200 de ani de la naşterea renumitului istoric şi om politic, Eudoxiu Hurmuzachi, unul dintre cele mai viguroase mădulare ale ilustrei familii Hurmuachi, ce a jucat un rol deosebit de important în istoria Bucovinei nu numai prin faptul că a fost căpitan al Ţării Bucovinei. Alături de alte personalităţi de marcă ale neamului nostru el a participat la Revoluţia din 1848, iar în 1849 a făcut parte din delegaţia care a prezentat împăratului[1] un memoriu, în urma căruia Bucovina a fost recunoscută că entitate distinctă, cu drepturi egale cu ale celorlalte ducate ale Monarhiei austriece[2], fiind ruptă de Galiţia. >>>

Valentina Teclici – Pygmalion (dedicată poetei Mariana Gurza)

Ca Pygmalion, am sculptat

Sensul vieții mele în azurul credinței.

Cu dalta albastră, de vioară,

Am ajustat sentimentele

Până au devenit tril în flautul lunii.

Cu dalta albă, de aripă, >>>

La ceas aniversar, La mulţi ani domnule profesor Dimitrie Spilca!

Prof. Dimitrie Spilca

Ziua de 13 august mă duce de fiecare dată cu gândul la personalitatea și integritatea profesorului Dimitrie Spilca.

 Un model de demnitate și corectitudine pentru cei care l-au cunoscut.

 Își începuse viața ca învățător, apoi după terminarea faculății de filozofie a funcționat ca profesor de filozofie într-un liceu timișorean de unde a fost scos din sistem în timpul concediului de odihnă…O măsura pe care nu am înțeles-o niciodată, dar se pare că, a fi corect azi , respectându-ți profesia, deranjând în același timp, te poti trezi încolțit doar pentru că nu admiți mizeriile altora. >>>

Maria Diana Popescu- Roboți de rasă și colonizatori

De la debut şi pînă acum ne-a sufocat, pur şi simplu, piesa într-un singur act de la Teatrul Zambaccian. Actorii influenţi s-au luptat pentru a intra în graţiile regizorului, la fel ca şi împăratul Carol al V-lea, care se apleca să ia de pe jos pensula lui Tiţian, de dragul celebrului pictor. Drept urmare, „toată floarea cea vestit㔠a Poliţiei Capitalei, inclusiv doi medici renumiţi, „au dat cu subsemnaţii” la D.N.A.. Dacă te amesteci cu tărîţa, te mănîncă omizile. Ne place sau nu, comunismul ar putea avea muzeu în România, unde vor fi putea fi expuse obiecte specifice perioadei. Propusă de deputaţii U.N.P.R. Tudor Ciuhodaru şi Amet Aledin, iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senatul României. Muzeul ar urma să fie >>>

26 Iunie – Ziua Drapelului Național al României. Vivat «flamura cea mare, tricoloră, a națiunii române»!

“Prin Legea nr. 96, din 20 mai 1998, ziua de 26 Iunie a fost proclamata Ziua Drapelului National, si, conform legii, pe tot cuprinsul Patriei, ea este marcata prin programe si manifestari culturaleducative cu caracter evocator sau stiintific, consacrate Istoriei Romanilor, precum si prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne. Rasfoind cartea de Istorie a Neamului, ne oprim asupra anului 1834, cand domnitorul patriot al Tarii Romanesti, Alexandru Ghica Voda, obtine de la otomani invoirea “de a pune steag romanesc corabiilor >>>

Drăgaica sau Sânzienele

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul). >>>

Pustnicii nevăzuţi din Munţii Sucevei

Cei ce isi prorocesc moartea 

Pustnicul Zosima a murit de curand, in octombrie 2008, la varsta de 129 de ani. Un om pe nume Ioan Baron l-a ingropat, in taina, intr-un loc inalt; fratele Ioan, cum i se zice aici, unul dintre putinii oameni care i-a cunoscut pe acesti sihastri cu aura de sfintenie din muntii Rarau-Giumalau, care i-a vazut, care i-a auzit, care a fost ingaduit sa urce pana la ascunzisul lor din padure. Marturiile sale sunt halucinante: de pilda, acest pustnic Zosima si-a „hotarat” exact ziua in care va muri, cu un an inainte. Si-a sapat singur groapa, asteptandu-l apoi pe ucenicul sau in ziua prorocita, ca sa il culce in mormant si sa aseze tarana peste dansul. >>>

Marilena Toxin- aniversare

publicistă, Bistriţa

 Publicistă, (născută la 24 aprilie 1957, Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud). Studii: Institutul de Psihopedagogie din Iaşi absolvit în anul 2000; Activitate literară: Este membră a cenaclurilor literare ”Conexiuni” şi ”George Coşbuc” din Bistriţa şi a „Societăţii de Haiku” din Constanţa. Are colaborări la cotidienele bistriţene „Răsunetul” şi „Mesagerul de Bistriţa”. >>>

Eduard Dorneanu- versuri

poet, Mălini, Suceava

De primăvară

primăvară
cocorii tăi mi s-au încâlcit în vise
florile sălbatice ale tinereţii 
au prins rădăcini pe bucata de pâine a duminicii
iar lacrimile iubitei au spălat
mâinile însângerate de aşteptare. >>>

Anul 2012 – Anul Caragiale

Pentru a înţelege esenţa creaţiei lui Caragiale trebuie, înainte de toate, să pornim de la studiul Câteva păreri (1896), care reprezintă un adevărat cod al esteticii sale. Deşi a fost socotit naturalist, zolist, opțiunea estetică a scriitorului este categorică în privinţa talentului, a creativităţii şi nu a apartenenţei la un curent literar sau altul. >>>

Ion Gaghii – poezie

poet, Giurgiu

 

 Secetă
Bate luna dealu-n dungă
Pe cărarea dinspre moară,
Satul umbrele-şi alungă >>>

Marilena Toxin – Puiul..de cioară

publicist, Bistriţa

Prin faţa clădirii trecea o maşină. Străduţa era pătată cu zeama de la dudele căzute. Un brotăcel căuta umbră răcoroasă. Câţiva trecători, în pantaloni scurţi şi cămăşi deschise la culoare, trecură plictisiţi pe lângă grădiniţa de alături. Fiind vacanţă, liniştea o stăpânea. Câteva jucării uitate într-o groapă cu nisip arată semnele clare că pe acolo s-au jucat cei mici. >>>