Mariana Cristescu – Ziua Limbii Române, La Târgu-Mureş

31-august-ziua-limbii-romaneSâmbătă, 31 august 2013, conformându-ne nu numai inimilor, ci şi frumoasei Legi promulgate în luna februarie a acestui an, cu privire la instituirea Zilei Limbii Române, un grup – destul de restrâns, din păcate – de entuziaşti, iubitori de Neam şi Ţară, ne-am adunat la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, pentru a pune în operă proiectul iniţiat împreună cu Nicolae Băciuţ şi coordonat de directorul Direcţiei de Cultură, atât spiritual, cât şi (mai ales!) material, aportul instituţiilor abilitate şi obligate prin noua lege să se implice fiind cu desăvârşire nul. E adevărat, Parlamentul nu s-a gândit să fixeze Ziua Limbii în campanie electorală! Să fi văzut atunci cum s-ar fi adunat „patrioţii”, călcându-se pe bombeuri! Nu-i nimic, campanii au fost, şi-or să mai fie! Ştiţi şi dumneavoastră, … urna alege! Om trăi şi om vedea! Sănătoşi o să fim, deoarece, deşi fonduri au existat doar pentru gulaşul altor manifestări cu pretenţii culturale, noi pledăm >>>

Reclame

Liliana Botea – Povestea Mamei

Peste oraşul de la poalele muntelui, toamna îşi aşternuse mantia ruginie. Frunzele cădeau alene pe trotuarele înguste şi prin grădinile pustii. Doar din loc în loc, covorul galben-maroniu lăsa să se vadă o pată de mov, albastru, roşu sau alb. Erau ultimele flori care mai parfumau aerul dulce-amărui. 

Mama se plimba încet prin grădina de meri din spatele spitalului. Din când în când mai mişca usor cu piciorul covorul de frunze, căutând câte un măr rămas pe jos. Îşi dorea aşa de mult să mănânce un măr! De la piaţă nu putea cumpăra, pentru că nu-şi puteau permite; tata câştiga puţin, abia reuşeau să-şi acopere cheltuielile. În plus, în câteva săptămâni urma să se nască al doilea copil în familia lor. >>>

Marina Glodici – Iertarea care ne dă pacea

GLODICI-Marina-wbDe-alungul vieţii, cu toţii am avut şi avem o mare nevoie de a fi iertaţi pentru a ne împăca şi a menţine relaţiile sociale armonioase.

 Atunci când greşim, chiar şi unii faţă de alţii, greşim în primul rând faţă de providenţă ale cărei legi ne condamnă în mod clar şi obiectiv. A ne cere iertare în primul rând de la Dumnezeu şi a regreta faptele din trecut, respectiv pocăinţa este o condiţie esenţială pentru a primi iertarea prin jertfa Domnului Isus care a executat  pedeapsa pentru păcatele noastre ale fiecăruia.  Aşadar, iertarea divină este mijlocul prin care ni se spală haina conştiinţei şi devenim curaţi. Aceasta este iertarea care ne dă pacea interioară, o pace care întrece orice logică omenească şi mai mult, nu mai depinde de împrejurările vieţii. Însă, pacea aceasta include şi iertarea faţă de semeni şi în special a duşmanilor de care nu ducem lipsă niciunul dintre noi. >>>

Babele sau Zilele Babei Dochia

targ-de-martisor-la-muzeul-satuluiTradiţia spune că începând de astăzi şi până pe 9 martie, fiecare zi spune o poveste, face o prezicere. Ca să afli cum va fi anul pentru tine, trebuie să îţi alegi o zi (aceeaşi în fiecare an) şi să vezi dacă sorocul îţi va surâde. Obiceiul spune că, dacă de “baba” ta va fi soare, vei parte de un an plin satisfacţii, că eşti binecuvantat cu un suflet pur şi bland şi că totul îţi va merge bine. Dacă vremea e urâtă, dacă e frig şi bate vântul, iar cerul e acoperit de nori, se spune că vei avea inima îngheţată şi neagră.

Perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie este cunoscută în tradiţia populară şi sub numele de ,,Zilele Dochiei” sau ,,Babele” şi reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi implineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaştere. Dochia păstrează amintirea Marii Zeiţe a Pământului (Terra Mater), fiind identificată cu Iuno din panteonul roman sau cu Hera şi Artemis din panteonul grec. >>>

Ajunul Bobotezei, zi de post negru

bIn Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare. >>>

Boris David – A trecut şi Revelionul


Şi-am păşit şi-n Noul An
Poate-or fi şi niscai zile
Să continui plânsu-n van.

Chiar de-or fi ele puţine
Chiar de n-oi vedea ce scriu
Eu şi-n gând oi umple file
Ce am fost, să-ncerc să fiu. >>>

Adrian Erbiceanu: Ben Todică – La răscruce de drumuri.

Pe Ben Todică, omul, nu mi-a fost dat să-l întâlnesc; Pe Ben Todică, scriitorul, l-am întâlnit, mai acum câteva zile, Între două lumi. Și cum nimic nu mai pare astăzi ciudat, lumile lui sunt lumile milioanelor de suflete răspândite pe meridianele globului, repetând, implacabil, experiența sa. Indiferent de motivul expatrierii, indiferent de limba pe care, de voie sau de nevoie, o folosești cu precădere, ori de câte ori auzi sunetele limbii atât de cunoscute ție, inima îți tresaltă și prin fața ochilor îți trec imagini a căror putere evocatoare nu își găsește nicăieri echivalența. La urma-urmei, limba maternă nu este aceea pe care o vorbești, ci aceea în care suferi. >>>

Dumitru Bezem – Expoziţie de pictură la Galeriile “Lascăr Vorel” din Piatra Neamţ

Născut în 23 octombrie 1947, la Tarcău, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi în1972, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Dumitru Bezem s-a remarcat în ultimii ani prin cele mai multe expoziţii personale. Artistul a avut numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale. „Expoziția de față reunește vreo 60 de lucrări, mai vechi sau mai noi.”,  „Se dorește a fi o expoziție aniversară: am >>>

Vasile Menzel – O întâmplare adevărată

                   Născut în 1763, compozitorul francez de largă popularitate, Henri Etienne Mehul, era bântuit de o lene proverbială de care nu putea să scape cu nici un chip. Pentru a se feri de meteahna sa, Mehul a folosit o metodă foarte originală şi anume: l-a rugat pe domnul Lenoir, prefectul poliţiei de la acea vreme, care era un mare admirator al muzicii sale, să-i facă favoarea să-l aresteze cât mai repede cu putinţă. >>>

Plagiatul – sport de performanţă la români

De câţiva ani buni auziţi mereu de cazuri de plagiat. Se discută la televizor, la radio, puteţi citi în ziare pe primele pagini, pe internet etc. Nume sonore ale unor oameni din  cele mai înalte instituţii ale statului sunt puse în legătură cu un astfel de păcat. Unii sunt daţi afară din serviciu, altora li se retrag titlurile ştiinţifice şi academice, despre alţii nu se mai vorbeşte nimic după câteva zile de mare zarvă. Nu voi da astfel de nume, fiindcă numai justiţia este în măsură să stabilească, dacă cineva este cu adevărat vinovat sau nu. Aşadar, vom discuta despre păcat, respectiv despre infracţiune, ci nu despre păcătoşi sau infractori propriu-zişi. >>>

Reprezentanți de seamă ai Eparhiei Romanului și Bacăului la resfințirea bisericii mănăstirii Agapia

Diortositor al slujbei și acatistului sfinților Cuvioși Rafael și Partenie, canonizați Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în luna martie 2008 , Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, va participa vineri 20 iulie, alături de ÎPS Mitropolit Teofan și alți ierarhi, la slujba de resfințire a bisericii ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a mănăstirii Agapia. >>>

Ben Todică- Între două lumi (VI)

Ben Todică- Între două lumi, ediţie revizuită şi adăugită, Editura “Aprilia Print”, Timişoara, 2012

Ţinutul de Nord (Pagină de jurnal – 25.12.1985)

 Este foarte cald şi o după-amiază uscată. Călătorim de zece zile pe drumul dintre Mount Isa şi Tenant Creek. Cămilele trebuie să fie obosite de-acum, la fel şi noi.

 De când mi s-a stricat maşina a trebuit să-mi caut buzunarele de bani, ca să plătesc pentru transport şi provizii. >>>

Campanie pro-lectură inedită: „Cărți, şi tu poți fi neprost!”

O campanie care încurajează într-un mod inedit lectura vă va smulge, cu siguranță, un zâmbet, chiar dacă nu mulți dintre cei cărora li se adresează vor începe de îndată să citească.

„Dreptunghiuri de hârtie care conțin deșteptăciune”, așa sunt descrise cărțile în clipul de mai jos, care circulă de câteva zile pe internet. „Sunt niște filme scrise pe hârtie” și „ca un SMS foarte lung”, mai spune vocea din background, în încercarea de a-i atrage în jocul lecturii pe cei certați cu cititul. Rămâne de văzut câți vor râde și vor deschide o carte și câți vor râde… și atât.

paginaintai

22 iunie 1941- Declanșarea războiului sfânt de reîntregire

Profesorul Gheorghe Buzatu a caracterizat această zi ca „Zi astrală în trecutul neamului”. La miezul nopţii de 21/22 iunie, în trenul Patria, unde se afla Marele Cartier, staţionat în gara Piatra-Neamţ, generalul Ion Antonescu semna Ordinul nr. 0120: “Rusia ameninţă de multă vreme Europa prin pregătirile de atac pe care le face împotriva ei. Trebuie ca aceste ameninţări de nesuferit să ia sfârşit. Armata germană a început contraofensiva. Armata romaână va intra în luptă cot la cot cu aliaţii german pentru a repara nedreptatea ce ni s-a făcut”. >>>

Ciprian Porumbescu- „Iar când fraților, m-oi duce…” 130 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu

După o călătorie de aproape patru zile și patru nopți, miercuri 27 februarie 1883, Ciprian Porumbescu coboară din trenul de Cernăuți în gara Ițcani-Suceava extenuat de drum. Deoarece îi era “prea greu a prourma călătoria mai departe, încă astăzi[1], prin intermediul birjarului unei trăsuri, care aștepta pe un instrumentist chemat de Mărioara pentru a-i acorda pianul, Ciprian trimite o scrisoare tatălui său, iar el, rămâne, peste noapte, la Lola Lichtenberger, rudă apropiată a Gorgonilor și bună prietenă cu Berta. >>>

Parintele Sofian Boghiu – Postul nu este lasat sa omoare omul

părintele Arhimandrit Sofian Boghiu (1912-2002)

Unii nu postesc deloc, altii postesc o saptamana sau cateva zile, iar altii, o saptamana la inceput si o saptamana la sfarsit. Fiecare isi va lua plata dupa ostenelile sale. Dar cei care postesc, adeseori se mai si incurca in intelegerea postului. Unii postesc ajunand mai ales vinerea – si e foarte bine. Pentru ca postul si ajunarea dau bun prilej organelor noastre celor dinlauntru sa se repare – aceasta „uzina” care suntem noi insine si care merge asa, ca un automat: de pilda, nu ne dam seama cand se transforma painea in energie. Si cand postim, se bucura tot launtrul nostru, ne spune „mersi”, pentru ca se reface aievea. >>>

Matei Hutopilă – poezie

poet, Suceava

Înmormântare

satu-i îmbibat de razele necoapte ale primăverii

iar cei câţiva nori se târâie leneş

pe un cer pe care l-am mai văzut demult >>>