Profanarea voievozilor

De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Ţării Româneşti. E vorba de Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti (1310-1352), fiul său, Nicolae Alexandru (1352-1364) şi nepotul său, Vladislav Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alţi urmaşi ai acestora, precum Mircea cel Bătrân, Matei Basarab, Mihai Viteazul şi alţii. Şi toate astea, pentru a se lua probe, ca să se stabilească prin analize sofisticate, dacă aceştia sunt… unguri! Şi asta în timp ce noi, poporul, suntem poftiţi să asistăm la spectacolul de la parlament, de la guvern, de la preşedinţie şi din alte locuri… Ce-a mai zis acela, cum a înjurat celălalt…, ce vilă şi-a construit domnul X, ce maşină şi-a cumpărat domnul Y, cine a mai divorţat şi alte asemenea ştiri arzătoare la ordinea zilei… >>>

Reclame

27 mai 1600: Prima Unire politică a celor trei principate româneşti

La 27 mai 1600 Mihai Viteazul este intitulat “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”. 

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă, care va avea drept scop unirea celor trei principate române. Acesta a venit la tronul Ţării Româneşti într-o situaţie de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, cînd presiuni externe şi dificultăţi politice şi economice interne puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român. >>>