MAria RUgină – poezie

CEL MAI FRUMOS ȘI SFÂNT PĂCAT

D U L C E – A M A R

Mă-întrebi CE cred că E PĂCATUL?
O DECONSTRUCȚIE DE SINE,
Încorporând, prin asumare,
Efectul Răului în Bine.

În spațiul legii obiective,
Păcatul poate genera
Ireversibila povară
De a-ți cunoaște limita. >>>

Mariana Cristescu: Zeno Ghiţulescu – „Imprevizibile maree”

Prietenul nostru, Zeno Ghiţulescu, continuă să ne uimească. Deunăzi, cercetându-mi fişierele pentru a vedea cu certitudine ce fel de Rac este – căci ştiam că la începutul lunii iulie îşi va serba ziua naşterii –, privindu-i mai atent datele biografice, am sesizat, parcă pentru prima oară cu adevărat, de fapt ceea ce ochiul liber nu se vede – şi anume faptul că a sărit de borna celor opt decenii.

S-a născut în ziua de 3 iulie 1929, în comuna Band, judeţul Mureş. Primii ani de învăţătură i-a urmat, între 1936-1940, la Şcoala de aplicaţie din Târgu-Mureş, a continuat primele cinci clase de liceu, în refugiu, la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş, între 1940-1945, ultimele trei, între 1946-1947, făcându-le mai aproape de casă, în citadela târgumureşeană „Al. Papiu-Ilarian” (clasa a şaptea şi a opta de liceu le-a terminat într-un singur an, în 1947). Între 1947-1953 a fost student al Institutului de Medicină Generală din Cluj – actuala Universitate -, la terminarea căruia a fost declarat doctor în medicină generală. >>>

Ioan Miclău – versuri

Varful  cu  dor

“buna ziua, muntilor!
Cu carari din stanci si flori,
Porti deschide-ti zorilor,
Caci asteapta un neam mare,
Sa se-nalte catre soare!

 
Buna ziua, craisor!
Iancule, fecior din munti!
Tu esti acel varf cu dor,
Ce din fluier chemi in noi,
Duhul bravilor eroi! >>>

Ioan Miclău – Doina poeziei noastre

Asezand gandirea punte,
Iar eu vesnic calator,
Cu un deget pus la frunte,
M-am lasat furat de dor!
Peste negura pustiei,
Pe-unde dorul tainic trece, >>>

Mihai Dascălu- Aforisme înlăcrimate

România – 1939
  1. La început Bunul Dumnezeu a dat tuturor popoarelor spaţiu si integritate.
  2. Înainte de facerea lumii jefuirea unui popor coincidea cu expansiunea invadatorului, astăzi fapta exprimă terorismul. >>>

Emilian Galaicu-Păun: Uneori, şi un poet singur poate ţine loc de generaţie

Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteţi pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteţi redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureş) şi aţi publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau…?

Emilian Galaicu-Păun: Sunt „ardelean” prin adopţiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deşi în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul „certificat” de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitaţii deasupra hăului el spune: „în sufletul ortodox al luiEmilian Galaicu-Păun zace un protestant şi chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiţie catolică decît una bizantină”. Ergo: sunt un fel de greco-catolic („unit”) basarabean lăsat… la Vatra… >>>

George Tănsănică – biografie

poet, scriitor, pictor, S.U.A

Născut la 22 decembrie 1954 la Roman, stabilit in California, S.U.A, poet, scriitor, artist plastic. A publicat peste 31 de volume – proză, poezie, poveşti şi povestiri – găzduite la cele mai mari biblioteci ale lumii: Biblioteca Congresului American, Biblioteca Britanică, Biblioteca Academiei Române, Vatican, Institutul Norvegian Nobel-Oslo, etc. primind  numeroase premii internaţionale şi naţionale. Membru al International Society of Poets şi Author and Linear Artist. Trăind în America, George Tănsănică îşi demonstrează dragostea faţă de ţara căreia îi aparţine printr-o serie de lucrări publicate în limba engleză >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Paul Ciuntu, muzicianul total

eseist, Roman

Romanul a dăruit muzicii naţionale şi universale doi reprezentanţi de seamă care, la o jumătate de secol distanţă unul de celălalt, aveau să aibă un destin asemănător: amândoi, pornind din vatra sacră a muşatinilor, îşi însuşesc o cultură imăresionantă, fac legământ fără întoarcere cu arta sunetelor, absorb până la saturaţie spiritualitatea severă şi profundă a lumii germanice, >>>