Lacrimă de gheață cu suflet de înger, Angelia Pupăzan

Motto:

“Despre viață nu se poate scrie decat cu un toc înmuiat în lacrimi”. – Emil Cioran

În data de 10 august 2012, la doar 49 de ani Angelia Pupăzan a plecat la Domnul. Voia Celui de Sus mai presus de voia noastră, viața fiind o călătorie spre veşnicie.

Numele Angelia este un diminutiv latinesc al numelui Angela, femininul latinescului Angelus (înger), derivat de la grecescul angelos (mesager).

 Într-adevăr, Angelia avea ceva angelic. Vesela, iubitoare devotată. Un model de virtute ca mamă soție, prietenă, colegă. Un “mesager” pentru toți care au cunoscut-o.

 Radia din toată ființa sa. Nu ne lăsa să-i vedem durerea, mereu ascunsă după un zâmbet. Absolventă a Facultății de Psihologie din Timișoara, lucrase în Armata Româna, apoi a devenit un model de funcționar public al A.J.O.F.M. Timiș. Preocupată mereu de problemele celorlalți, se apleca cu naturalețe asupra omului de rând. Adusese un suflu nou instituției prin disciplină și corectitudine. >>>

Petruș Andrei: George Irava – Verigă de aur dintre generații

  În societatea modernă a zilelor noastre, pe lângă miturile fundamentale, Mircea Eliade  amintea și de mitul elitelor care ademenesc și cuceresc foarte repede publicul, în special pe cel tânăr: sportivi, boxeuri, cântăreți, maneliști, oameni politici; acest mit este însă unul al efemeridelor pentru că numai cu un mare efort își mai poatecineva aminti numele vreunui om politic din timpul lui Baudelaire, Eminescu sau Edgar Allan Poe. >>>