Ovidiu Nahoi – Vacanţă în Moldova (II): Iaşi, Palatul Cuza

După un scurt ocol prin satele din vecinătatea Romanului apucăm şoseaua europeană spre Iaşi. „Voi, în România, aveţi drumuri cu adevărat europene”, îmi spunea, acum vreo şapte-opt ani, un jurnalist din Basarabia. Atunci m-am uitat lung la el dar aveam să înţeleg la faţa locului de ce spunea asta. Contează mult de unde priveşti realitatea. Drumul care leagă Romanul de Iaşi are el ceva european în felul său, fără a fi cu adevărat asta. Bucureştiul este legat de fosta capitală a Moldovei de o şosea cu, să spunem, o bandă şi jumătate pe sens, ceea ce face condusul mai puţin stresant. Poate pe aici făcea naveta şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în primii ani ai Principatelor Unite, până când capitala să fie stabilită la Bucureşti. Într-un fel, această şosea, lărgită la sfârşitul anilor `90, este >>>

Sfântul Ierarh Dosoftei

DosofteiDe-a lungul timpului, cercetatorii au propus mai multe variante privind originea mitropolitului: greceasca, macedoromana (sau meglenoromana) sau romana. Ipoteza originii grecesti a fost abandonata. Dintr-o interpolare a sa in traducerea vietii Sfantului Evanghelist Luca, in care se vorbeste succint despre istoria romanilor de la sud si nord de Dunare, reiese ca Dosoftei avea constiinta ca este roman: ‘acesti romani a nostri sa despart pre trii scaune: Moldova, Tara Romaneasca si Ardealul. Mai este inca una, alature de Tara Greceasca.’ Conform dovezilor existente, viitorul mitropolit s-a nascut la Suceava, in anul 1624, in preajma sarbatorii Sfantului Dimitrie, primind din botez acest nume. Parintii sai, Leontie si Misira Barila, binecredinciosi crestini, erau romani de neam, avand rude in Transilvania si in tinutul Liovului (Polonia).  >>>

Moldoveni, judeţul Neamţ – Sărbătoarea comunei

În fiecare an, pe 15 august, în ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, comuna Moldoveni marchează un moment deosebit. Aflată la a IV-a ediție, sărbătoarea comunei este un prilej pentru ca fiii satului să-și aducă aminte de unde au plecat.

 Primarul comunei, Marcel Ioan Bîrjoveanu , promite o sărbătoare pe cinste. Odată cu hramul bisericii din parohia II Moldoveni, primarul Bîrjoveanu propune invitaților și localnicilor omagieri culturale și de suflet pentru comună. Manifestările, la care vor participa autorități locale și județene, politicieni și oameni de afaceri, vor începe la ora 16, cu un program artistic susținut de cunoscutele artiste Laura Lavric și Anda Adam. >>>

Ecaterina Cercheza, a doua soţie a lui Vasile Lupu, domn al Moldovei între 1634-1653

Doamna Ecaterina Cercheza (n.aprox. 1620-d.p.1 martie 1666). A doua soţie a lui Vasile Lupu, domnul Moldovei (1634–1653). Originară dintr-o familie de cerchezi înstăriţi din Caucaz („fiica surorii lui Derviş Mehmed paşa, fost mare vizir…, valiu în Siria”, după cum relatează Evliya Çelebi), Ecaterina Cercheza a fost cumpărată de la familia ei de către vistierul Nicolae Catargi, trimis de domn să-i caute o nouă soţie, imediat după moartea doamnei Tudosca. Călătorul italian Niccolò Barsi da Lucca, aflat în Crimeea în momentul întoarcerii lui Catargi cu cea menită a fi soţia domnului Moldovei, relatează că, după ce boierul moldovean achită, conform obiceiului, 1 000 de galbeni tatălui şi 500 mamei, trece pe la curtea hanului tătarilor crâmleni, viitor cumnat al domnului, care-i pune la dispoziţie o gardă de 500 de oameni să-l însoţească până la graniţa cu Moldova. La >>>

Există o viață muzicală și dincolo de Prut…

Cultura muzicală de la est de Prut, alături de cea din întreg teritoriul românesc, reprezintă întreaga varietate a vieţii poporului băștinaș. În ea se reflectă sufletul fiecărui basarabean și tot ea înseamnă profunzime muzicală, temperament, omagiu adus strămoşilor, libertatea gândirii muzicale, cântec de leagăn al mamei, şi nu în ultimul rând un șlagăr, care poate deveni cunoscut pe parcursul a câteva zile din istoria neamului.

Arta muzicală basarabeană se prezintă ca una cu rădăcini adânci milenare care a evoluat de-a lungul veacurilor odată cu trecerea timpului istoric, încadrându-se în unele sisteme culturale majore, cum ar fi Imperiul Otoman, Imperiul Țarist sau URSS. Cele mai vechi creaţii muzicale autohtone sunt cântecele de muncă şi cele ritualice: colindele, cântecele de pahar, bocetele de nuntă, bocetele de înmormântare, etc. Baladele au ajuns până astăzi din timpuri străvechi. Acestea reflectă lupta poporului contra cotropitorilor străini şi boierilor feudali. Un loc important în cultura tradiţională basarabeană îl ocupă cântecele lirice şi cele cu caracter de protest social, printre care se află doina, apărută în perioada feudalismului timpuriu, dar şi colindele – cântece ritualice, înrudite oarecum și cu „koliada” popoarelor slave. >>>

Simion Kirileanu Teodorescu: in memoriam

folclorist, Neamţ

Născut pe 7 martie 1879 în satul Holda, judeţul Neamţ, azi Suceava. S-a remarcat ca institutor, folclorist, scriitor. Studii: şcoala primară în comuna natală, Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi. Învăţător la „Orfelinatul agricol Prinţul Ferdinand” din Zorleni – Tutova, având director pe Mihai Lupescu; Şcoala din Broşteni, iar din 1906 şi până în 1926, la Şcoala din Holda. Participă la războiul Balcanic din 1913 şi la primul război mondial, când este rănit în luptele din Munţii Călimani, în 1918 – 1919. >>>