Mariana Cristescu – „Cereţi Unirea, şi o veţi avea! Dar cereţi-o!”

600px-flag_of_romania-svgÎn perioada 12-16 august s-a desfăşurat, la Izvoru Mureşului, în judeţul Harghita, a Xl-a ediţie a Universităţii de Vară. Organizată de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, sub genericul „ROMÂNIA ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE şi NATO, ediţia 2013 a luat în discuţie, ca în fiecare an, realităţi dureroase, dramatice din comunităţile româneşti, adesea evitate sau în mod deliberat neabordate de cea mai mare parte a presei româneşti: • Drepturile minorităţilor din România vs. Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Cine este discriminat? • >>>

Reclame

Mihai Dascălu – Ţara MOLDOVEI in faţa Adevărului

Moldova”Nihil possumus contra veritatem” (Nimic nu poti face contra adevarului)
                                                                          ***
Daca este adevarat ca la 16 (28) mai, anul 1812, Rusia Tarista a sfasiat Tara Moldovei in doua, atunci –
– jumatatile nu pot fi decat identice;
– Interfluviul Nistru – Prut este tot atat de roman, precum e spatiul dintre Prut-Carpati;
– supozitiile ”stiintifice” ale sovieticilor despre sterila controversa moldoveni – romani sunt mincinoase;
– statalitatea moldoveneasca are o singura continuitate, cea a Principatului Moldova, si nu poate fi combatuta de ”statalitatea socialista moldoveneasca“, instrument veritabil in expansia revolutiei permanente;
– niciodată în istorie Basarabia nu a fost o entitate teritoriala;
– pseudo – „Maldova” de pe malul Bicului constituie o totala aberatie comparativ cu frumoasa legenda a descalecatului Moldovei;
– Romania nu poate avea frontiera la est cu Moldova (? – si viceversa!) – aceasta fiind una din componentele statului;
– la discretia Federatiei Ruse, ”independenta” din 27 august 1991 a satisfacut ambitia personala si de grup a liderilor locali, dar a sacrificat Unirea; in fapt, suntem complicii unui haos; >>>

Vavila Popovici – Fragment din cartea „Popasurile vieții”- în pregătire

Statuia lui Mihai Eminescu din satul Noua Sulita, regiunea CernaNoua Suliță –  Hotin

Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbeste pentru că s-a petrecut.”

Gabriel Jose Garcia Marquez

  Trecutul însemnă timp trăit, prezentul este doar o clipă. De aceea refuz să cred că ceea ce s-a petrecut aparține morții, întrucât trecutul, se răsfrânge asupra clipei prezente și asupra viitorului nostru.
Istoric vorbind, după dezintegrarea marilor imperii din Europa Centrală și de Est la sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul României în 1918, formând pentru a doua oară în istoria românilor după Unirea realizată de Mihai Viteazul în anii 1599- 1601, România Mare. >>>

Unirea noastră cea de toate zilele

Basarabia-Pământ-RomânescIon Coja: „Idealul Unirii trebuie trecut în Constituţie!”

„Unirea în cuget şi simţiri a românilor de pretutindeni este mai importantă decât unirea politică!”

Domnule profesor Ion Coja, aţi primit din Basarabia un filmuleţ de câteva minute cu Iacov Golovcă, pătimaşul şi inimosul luptător pentru Unirea Basarabiei la Patrie. Iar celui care v-a trimis filmul, dlui Ilie Bratu, i-aţi trimis următorul comentariu:

E frumos ce spune bravul Iacob Golovcă. Dar cât este de realizabil acum? La 1918 a fost un concurs de imprejurari excepțional de favorabile! Nu mai putem spera să se repete! Și cu toate astea, marile puteri – SUA; Anglia, Franța, nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu Țara!… De ce oare?!…
Condițiile de azi sunt net diferite! România nu are niciun aliat care să o susțină! Lucrul cel mai important de făcut este să se pună capăt rusificării! Să se întoarcă Basarabia la o viață românească! Să întărim conștiința românească pe ambele maluri ale Prutului! Să redobândim sudul Basarabiei! >>>

Gheorghe Radu: Personalități nemțene – Contribuții la realizarea Marii Uniri de la 1918


Marea Unire este fructul normal si necesar al întregii deveniri istorice în spatiul carpato-danubiano-pontic, al tuturor luptelor duse cu mintea si cu bratele de locuitorii statornici ai acestui pămînt miraculos. Marea si Sfînta Unire s-a săvîrsit ca un proces eroic, în 1918, în trei etape: Unirea Basarabiei, la 9 aprilie; Unirea Bucovinei, la 28 noiembrie, Unirea Transilvaniei, a Banatului si a Tării Maramuresului, la 1 decembrie 1918. Toate aceste etape s-au împlinit cu vointa plebiscitară a locuitorilor acelor regiuni istorice, întărită de sprijinul românilor aflători în Vechiul Regat, fie în America, Australia, sau în alte zări. Totodată, unitatea românească s-a mentinut si a înflorit în sufletele românilor, datorită unei nobile forte interioare, dar a fost mereu potentată de marile personalităti create si ele de geniul românesc, inclusiv cele născute pe meleagurile dintre Bistrita, Moldova si Siret. Astfel, rezistenta spirituală a românilor basarabeni a fost sustinută si de episcopul Melchisedec Stefănescu (1823-1892), născut la Gîrcina, care a devenit episcop al Dunării de >>>

Mihai Dascălu- Aforisme înlăcrimate

România – 1939
  1. La început Bunul Dumnezeu a dat tuturor popoarelor spaţiu si integritate.
  2. Înainte de facerea lumii jefuirea unui popor coincidea cu expansiunea invadatorului, astăzi fapta exprimă terorismul. >>>

27 mai 1600: Prima Unire politică a celor trei principate româneşti

La 27 mai 1600 Mihai Viteazul este intitulat “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”. 

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă, care va avea drept scop unirea celor trei principate române. Acesta a venit la tronul Ţării Româneşti într-o situaţie de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, cînd presiuni externe şi dificultăţi politice şi economice interne puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român. >>>

Octavian Curpaş: „În mine, universul reflectat” – Scriitoarea Vavila Popovici (Raleigh, Carolina de Nord).

Născută pe 24 ianuarie 1935 la Suliţa, în judeţul Hotin, în nordica Bucovină (actualmente Ucraina), Vavila Popovici şi-a descoperit pasiunea pentru scris încă din adolescenţă, când compunea versuri şi citea mult. Ca elevă a liceului teoretic de fete « Unirea » din Tg. Mureş, aceasta urmează în paralel cu şcoala, cursurile Conservatorului (Şcoala Populară de Artă) secţiile pian şi balet. Iată de ce, la acea vreme, viitoarea scriitoare visează să îmbrăţişeze o carieră artistică, însă acest >>>

Nicolae Dabija- Basarabia între gulaguri şi şanse

La 16 mai 1812, două imperii – Turcia şi Rusia – au tras graniţă pe trupul viu al Moldovei. A fost înşirată sârma ghimpată de-a lungul unui râu de la mijloc de moşie. Între noi, cei de dincoace de Prut, şi noi, cei de dincolo de Prut, s-au instalat grăniceri ruşi, apoi sovietici, apoi – „statalişti” , pentru a se perpetua crima de la 1812, ca şi cea de la 1940. >>>

Iurie Osoianu- versuri

 RM… (Ribbentrop-Molotov)

Realitatea asta orweliană
Şi Kafka astă încă netradus 
E totul ce mai are moldoveanul 
În ăştia două mii de ani de la Isus… >>>

Anexarea Moldovei dintre Prut şi Nistru de către Imperiul Rus

(1883-1979) publicist, politician

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Culbota, judeţul Soroca – d. 30 aprilie 1979, Bucureşti), publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. A fost preşedintele Sfatului Ţării care a votat unirea în anul 1918. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. A fost şi închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române, exclus în anul 1948, a fost repus în drepturi în 1990. >>>