Sergiu Găbureac: La un semn deschisă-i calea – noua tabletă de weekend

Despre Basarabia am auzit de când eram de-o şchioapă. Tatăl, meu, preotul Dumitru, a fost misionar în Transnistria. Fapt pe care l-am aflat mult mai târziu. Îmi spunea, din când în când, câte ceva despre acei oameni care trăiau peste Prut şi care erau fraţii noştri. În mare parte. La fel vorbea şi despre Cernăuţi, unde terminase facultatea şi, de fapt, de unde se trăgea, neamurile fiind la vreo 14 km. La Mămăieşti. De Jos sau de Sus. A trecut în eternitate cu speranţa reunirii neamului românesc despărţit ca urmare a infamului pact Ribbentrop-Molotov şi a unor greşeli ale guvernanţilor vremii! Oficializat, apoi la Yalta. Tema a fost fluturată, de vreo câteva ori, şi pe timpul dictaturii comuniste.

>>>

Reclame

Mihai Dascălu – Independenţa, ce nu ne aparţine

unire_basarabia_romania„Desteapta-te pamant roman si biruieste-ti durerea. E vremea sa iesi din amortire, semintie a domnitorilor lumii. Astepti oare, spre a invia, ca stramosii sa se scoale din morminte? Ei s-au sculat, dar tu nu i-ai vazut, ei au grait, dar tu nu i-ai auzit. Cauta si asculta: cu cat mai mult pleci capul, cu atata cei nelegiuiti isi bat joc de tine si sug sangele tau. Dar ziua dreptatii se apropie.” Aleco Russo / Cantarea Romaniei
                                                                       ***
Rusinoasa prabusire a Uniunii Sovietice a facut ca fostele republici-„surori” sa purceada in graba la declararea independentei – dovada peremptorie a subrezeniei mult-trambitatei „prietenii” a popoarelor, adunate violent sub steag rosu. De altfel, un proces obisnuit la distramarea oricarui imperiu totalitar si valid -absolutamente- tarilor care au fost, pana la caderea in captivitate, subiecte ale dreptului international. Nu si pentru rupturi din patrimoniul unui stat, fragmente, care dupa eliberare, in mod normal, revin la starea initiala, adica se reintegreaza cu Patria. Tot asa, cum la eliminarea manifestarii prejudiciabile, copilul rapit de raufacatori, inevitabil, se intoarce acasa. Cei cu 7 ani de acasa pot observa reiterarea axiomei in intreaga lume animala. >>>

Nicolae Dabija: ,,E necesar să ne asumăm fiecare dintre noi, nationalitatea română. Ca moldoveni, suntem ai nimănui”.

Nicolae DabijaNu se poate să stea în aceeaşi cuşcă lupul şi mielul, şi lupul să nu fie ofensat de miel…
Nu se poate ca Federaţia Rusă să ne fi deportat părinţii, să ne fi rupt ţara în două, apoi în trei, să ne fi smuls limba din gură, să ne fi dat jos crucile de pe biserici, să ne fi ucis intelectualii, să ne fi mutilat istoria, şi să nu se simtă ofensată de noi toţi încă pentru o mie de ani înainte.
După ce a pus gheara pe Transnistria, ea se consideră jignită prin faptul că lui Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Popa, Ştefan Urâtu şi Petru Godiac li s-a conferit Ordinul Republicii, calificând miile de apărători ai integrităţii republicii „criminali”, „terorişti”, „călăi”, „naţionalişti”, iar pe Igor Smirnov şi banda lui de ucigaşi „eroi”. >>>

Mihai Dascălu – ,,Brâul” de la Chişinău: uite rusul, nu e turcul…

Romania mare„Una salus victis: nullam sperare salutem” (O singura salvare pentru cei invinsi: sa nu spere in nici o salvare) Vergiliu, „Eneida”, II, 354.

Nu stiu cum mustrau, la un cuvant, pe cel neindemanatic in Valahia Minor. Idee nu am, de asemenea, despre cuvintele de dojana ale anticilor geto-daci, scapate la mana iute. Dar in sat Vanatori, Nisporeni, unde am vazut lumina zilei, am prins ca obicei de la batrani, vorba cu „turcul”.
Astfel, la o greseala ori neintelegere oarecare era de regula sa fi-i apostrofat sever – „mai turcule”. Te blagosloveau la tot pasul parintii, rudele, vecinii, da orisicine la o inconvenienta oarecare; ba si intre noi, copiii, ne batjocoream la cearta tot asa. Iar la o graba cam pripita, insotita mai ales de vreo peripetie, se obisnuia in popor a avertiza – „hai, ca nu dau turcii”. Cu toate ca se perindau timpurile „slavitei” Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti (R.S.S.M.) si, prin urmare, umbra de osman – ma scuzati, nu zaream. Banuiesc, totusi, nu de flori de cuc a nascut intelepciunea batraneasca inflacaratele repere ca mijloc de expresie si comunicare. Ele au intrat in circuitul lexical, s-ar putea rezuma, proiectand tragismul evenimentelor parcurse de poporul roman in decursul a cateva secole de robie. >>>

Mihai Dascălu – Eminescu, ignorat de aborigenii unei republici

EminescuUnirea Basarabiei cu România, de la 9 aprilie (27 martie) 1918, a fost marcata la Chisinau intr-o gama minora. 95 de ani trecuti in neant nu i-au invatat minte pe bastinasii ce infrunta cu stoicism vitregiile comunisto – sovietice mostenite. Rupti au fost din trupul Tarii in 1812 – pe nedrept, cu mare jale; separati raman si astazi – pe drept, dar cu deosebite pretentii. >>>

Mihai Dascălu – În ce limbă tace Insula Şerpilor?

Insula Serpilor-harta Insula Serpilor e localizata in Marea Neagra, la 45 de km de tarm, si constituie teritoriu moldovenesc, acaparat fraudulos de catre Uniunea Sovietica. Dovada peremptorie serveste Procesul-verbal cu privire la Insula – Anul 1948, luna Mai, ziua 23 – care e intemeiat pe grosolana minciuna referitor la inapoiere (?): „…insula Şerpilor sau Zmeinâi… a fost înapoiată Uniunii Sovietice de către Republica Populară Română şi încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice .”[1] Faza haioasa a fabulei razbate din siretlicul ca Insula niciodata (!) n-a apartinut U.R.S.S. Cu lux de amanunte probeaza vestigiile ca in toata grozavia si strasnicia Imperiului Sovietic si, in context, cat de dureros nu ar fi adevarul (chiar daca uneori starneste ura), Insula apartine Moldovei. >>>

Combatanţii din Moldova, de Ziua Memoriei

Munteanu-Anatol-art-emisComandor (r) prof. universitar Jipa Rotaru, în dialog cu istoricul militar, colonel, ing. dr. Anatol Munteanu, autorul cărții „Epopeea Libertății”.

În urmă cu 200 de ani, la 16 mai 1812, ca urmare a războiului ruso-turc din 1806-1812 şi semnării tratatului cu Turcia otomană, Rusia Ţaristă a ocupat cu forţa armată o parte din Țara Moldovei. Ocuparea de către ruşi a teritoriului dintre Prut şi Nistru – partea cea mai bogată şi roditoare a Moldovei, instaurarea unui regim asiatic, barbar şi sângeros, a adus la schimbarea radicală a condiţiilor politice, social-economice şi culturale. Ca şi alte popoare din Imperiul rus, românii basarabeni au îndurat tot greul în războiul ruso-turc, asigurând aprovizionarea armatelor ruse cu cereale, furaje, carne, animale, iar populaţia a muncit „cu mâinile şi cu dobitoacele”, plătind impozite foarte mari, de 2-3 ori mai mari decât la turci. Basarabia a fost transformată într-o colonie rusească, cu o politică de rusificare şi deznaţionalizare a românilor basarabeni. >>>

Agonia limbii române în Transnistria

orig (1)Vă spunem poveştile dramatice ale profesorilor din Transnistria, care se luptă să predea în româneşte. Ele dau naştere unor întrebări: ce mai înseamnă limba română pentru cei care pot să o vorbească liber? Mai înseamnă ceva?

Republica Moldova nu e pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a fost, săptămâna trecută, la Chişinău şi i-a mângâiat pe cap pe moldoveni. „Perspectiva europeană nu este tabu“ şi „mai importantă decât viteza este substanţa progreselor“, a spus Barroso. Printre rânduri, Europa e prin preajmă, dar e totuşi departe.

Moldovenii ştiu asta. O ştiu de mai bine de 20 de ani, de când Moldova poartă în ea un corp străin: Transnistria. Nu poţi intra în Europa când te numeşti republică parlamentară şi totuşi ai două guverne, doi preşedinţi, două curţi de justiţie, două armate şi două steaguri. >>>

Liliana Moldovan – Un neam care a supravieţuit milenii

„Mai sunt români în fruntea statului român?” Liliana Moldovan în dialog cu conf. univ. dr.Vasile Şoimaru

Vasile Şoimaru – Economist, conferenţiar universitar, publicist şi fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova, s-a născut în 30 aprilie 1949, în satul Cornova, Republica Moldova. A susţinut teza de doctorat în economie „Prognozarea productivităţii muncii în industria RSSM” în anul 1978 la Institutul de Finanţe şi Economie din Leningrad (Sankt Petersburg). În perioada 1971-1973 a fost asistent la catedra de Economia Muncii de la Politehnica din Chişinău apoi a desfăşurat activitate pedagogică la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova (1977-1990) unde a deţinut, succesiv, funcţiile: lector, lector superior, conferenţiar universitar (din 1982) şi prodecan. În 2004 editează albumul „Poeme în imagini”, care conține circa 300 de fotografii artistice, iar în 2008 – albumul monografie „Românii din jurul României în imagini”, cu un studiu introductiv și circa 850 de imagini, selectate din mii de lucrări efectuate în ultimii cinci ani în zece țări, pe trasee ce însumează peste 100.000 km. „Este o carte pentru veșnicie, pentru că niciodată nu vor mai putea fi surprinse mărturiile așa cum V. Șoimaru le-a înregistrat și pe care le lasă tuturor românilor. Unicitatea acestei lucrări este o realitate științifică” (prof. univ. dr. Zamfira Mihail, Universitatea „Spiru Haret” din București). >>>

Şcolile româneşti din Transnistria – ultimul bastion în războiul de deznaţionalizare a populaţiei băştinaşe, declanşat cu 200 ani în urmă de către Rusia

O treime din teritoriul actual al Republicii Moldova se găseşte în stânga Nistrului. Această zonă geografică este numită Transnistria, adică aria de dincolo de Nistru. Din cele mai vechi timpuri, spaţiul transnistrean a fost populat de reprezentanţi ai diferitelor etnii, una dintre primele care a populat acest teritoriu liber, fiind populaţia de origine românească. Aceasta a fost în trecut şi este în momentul de faţă, cel mai numeros grup etnic. Populaţia românească, conform datelor recensământului din 1989, adică până la ocuparea forţată a regiunii transnistriene de către forţele separatiste, susţinute şi organizate de Moscova, constituia în jur de 40%. Celelalte etnii deţin procente inferioare: ucrainenii 28%, iar ruşii 25% . E necesar de menţionat că în 4/5 din cele peste 130 de localităţi rurale din regiune românii sunt majoritari – de la 40% până la 95%. De asemenea românii sunt majoritari în 3 din cele 5 structuri teritorial administrative (regiuni), care se numesc aici raioane. >>>

Marșul Unirii din București (21 octombrie 2012)

Această prezentare necesită JavaScript.

Manifestaţie de amploare la Bucureşti: mii de români au cerut Unirea Republicii Moldova cu România!!! Deşi erau anunţate doar 1000 de persoane la eveniment au participat peste 3000 de persoane. Aceştia au îmbrăcat veste în culorile naţionale şi au format în Marş un drapel.

Manifestaţii s-au strâns în Piaţa Victoriei începând cu ora 13.00 şi au plecat în Marş la ora 15.00 . Coloana de manifestanţi s-a deplasat pe Calea Victoriei şi apoi pe Kogălniceanu până în faţa Operei Naţionale din Bucureşti.

Ştirea legată de marş a fost preluată de către toate agenţiile de ştiri şi televiziunile din România, numărul mare de participanţi uimind chiar şi pe organizatori. >>>

„Fraţii in veci vor fi fraţi”

Suporterii din Moldova nu ratează nici o ocazie pentru a-şi arăta devotamentul şi dragostea pentru ţara noastră. Ultima reprezentaţie, meciul dintre Moldova şi Ucraina, disputat sâmbătă, în timpul căruia suporterii de peste Prut au fluturat steaguri româneşti şi au afişat fulare imprimate cu România.

Coregrafia, naţionalistă, şi mesajele cu numele unor oraşe româneşti au fost oprite la intrare. Nici peste Prut, suporterii nu scapă de cenzura impusă de forţele de ordine şi de către şefii Federaţiei Moldovene. Pentru meciul disputat acum două zile, suporterii au avut pregătită şi o coregrafie specială, mai ales că Moldova a întâlnit Ucraina într-un meci pe teren propriu. Coregrafia nu a primit acceptul de introducere în stadion. >>>

,,Moldovene, hai în Europa! – Vinim, vinim, acuşica!

Îndemnul – chemare şi răspunsul răzbat în ultimii ani tot mai puternic de pe un mal pe celălalt al râului Prut. Personal, le-am auzit la o partidă de pescuit. Fără a instiga la o trecere frauduloasă de frontieră în preajma celei mai securizate graniţe de est a Uniunii Europene, schimbul de replici sintetizează în viziune populară o nouă dorinţă, aspiraţie, spuneţii cum doriţi,   născută pe cele două maluri de râu. Dacă graniţa nu s-a putut desface prin voinţa celor care ne-au condus în ultimii 22 de ani, iar unirea Republicii Moldova cu România este o utopie în actualul context geo – politic, cu toate că unii se mai iluzionează în a afirma acest lucru, să lăsăm generaţia noului val din stânga Prutului să îşi ia soarta în propriile mâini, să prindă ,,somnul” cel mare al integrării europene,  nu cel istoric în care românii s-au cam zbătut în cursul vremilor ce au trecut ca un tăvălug peste noi. Iar ,,moldovenii” – cum se autodenumesc o parte dintre ei, influenţaţi încă de false teorii despre limbă şi stat –  vor să fie ACOLO, doresc ca ţara lor,  pentru că volens – nolens trebuie să le recunoaştem statalitatea,  să fie parte integrantă a Uniunii Europene, stat membru >>>

Mare sarbatoare a ortodoxiei romanesti: 20 de ani de la canonizarea Sfântului Ştefan cel Mare

“În sfârşit, la anul 1504 Ştefan Vodă se coborî în mormânt, gârbovit de greutăţi şi de vârstă, după 47 şi mai bine ani de domnie, iar poporul în urmă-i i-a zis cu dragă inimă şi Bun şi Sfânt şi Mare, căci aşa Domn nici n-avusese până atunci, nici poate că va mai avea de acum şi pururi.” – Mihai Eminescu

La 2 iulie 1504, după 47 de ani de slujire a poporului cu timp şi fără timp, în vremuri de furtună, alesul lui Dumnezeu Ştefan, Domnul Moldovei, s-a mutat la locaşurile de veci. Țara „l-a îngropat cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toţi ca după un părinte al său, căci cunoşteau toţi că s-au scăpat de mult bine şi multă apărătură”. >>>

Mihai Dascălu- Aforisme înlăcrimate

România – 1939
  1. La început Bunul Dumnezeu a dat tuturor popoarelor spaţiu si integritate.
  2. Înainte de facerea lumii jefuirea unui popor coincidea cu expansiunea invadatorului, astăzi fapta exprimă terorismul. >>>

O prietenie complicată

În anul 1958, doi emisari ai regimului comunist de la Bucureşti (fără mandat oficial expres) plecau la Paris să-l convingă pe Mitropolitul Visarion Puiu să revină în ţară. Fostul înalt ierarh al Bucovinei fusese condamnat la moarte – în contumacie – de Tribunalul Poporului, prin sentinţa din 26 februarie 1946. Acuzaţia: crime de război. Vom vedea mai jos ce fel de „crime” săvârşise prelatul. Nu e nicio îndoială, dosarul fusese fabricat de procurori la ordinul forţelor de ocupaţie, mai exact, al comisarilor sovietici, iar completul de judecată alcătuit, cum ştim, tot la ordin politic, nu a făcut decât să valideze ceea ce i se dictase. Trecuseră 12 ani de exil pentru mitropolit. Cine erau cei doi trimişi, într-un fel, cu mandat de la vârful conducerii de partid şi de stat, se presupune – logic, având în vedere greutatea misiunii -, chiar de la Gheorghiu-Dej. >>>

Norman Manea: „M-am desprins cu dezamăgire de comunism”

Interviu cu Norman Manea

Scriitorul Norman Manea (76 de ani) descrie marile provocări ale unei vieţi marcate de un continuu exil. Norman Manea zâmbeşte cald şi primitor. E, întrucâtva, mulţumit. Vine destul de rar în România, dar, atunci când vine, e asaltat de prieteni, de ziarişti, de televiziuni. De-aţi şti ce forfotă e în hotelul care-l găzduieşte, căci sunt multe întrebări nerostite aici, sunt multe nedumeriri şi fiecare ar vrea să stea la poveşti şi să-l descoasă pe scriitor, să ştie mai mult decât stă scris între copertele cărţilor sale. „Am venit pentru huligan”, >>>

Sunt moldovenii români sau nu? Despre teoria moldovenismului…

Istoriografia din Republica Moldova, scrisă după 1940, s-a construit în întregime pe baza ,,teoriei moldovenismului”, cea de-a doua teză importantă falsă a istoriografiei privind trecutul spaţiului românesc (prima fiind teoria roesleriană). >>>

Eugen Doga – biografie

muzician, Moldova

 Eugen Doga, este un renumit compozitor moldovean, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale, autorul unei simfonii, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei din 1992.

La 1 martie 1937, în casa lui Dumitru și Elizaveta Doga, în satul Mocra, raionul Rîbnița, R. A. S. S. Moldovenească (Astăzi Republica Moldova) s-a născut viitorul compozitor moldovean Eugen Doga. >>>

Visarion Puiu – un vitregit al istoriei

Mitropolitul Visarion Puiu (1879-1964)

   Născut în  27 februarie 1879, în Paşcani, jud. Iaşi, decedat la 10 august 1964, în Viels-Maison, lângă Chateaul-Thierry, dep. Aisne (înhumat ulterior în cimitirul Montparnasse din Paris). Studii la Seminariile din Roman (1993-1896); (printre profesori, l-a avut la limba română pe Calistrat Hogaş, despre care mitropolitul îşi va nota în însemnările sale „sever şi exigent dar drept. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină”. >>>