Ioan Miclău: Pavel Rătundeanu-Ferghete – Iisus Hristos,dreptul la Veşnicie

LastScan (2)Iata o carte pe masura vremurilor! Carte despre care se va scrie destul de elogios, credem, asa
cum se si semnaleaza deja pe fila revistei “Scrisul Romanesc” serie noua Anul XI,nr.4(116) 2013, pag.29,
prin aprecierea dlui Mihai Dutescu, astfel: “Cartea de versuri, Iisus Hristos-Dreptul la vesnicie inseamna castigarea dreptului de a fi poet pentru ardeleanul Pavel Ratundeanu-Ferghete”. Sa dam insa de inceput
cuvant autorului cartii care ne spune: “M-am nascut la 1 octombrie 1949 in Sampetru-Almasului, Salaj.
Debut poezie si proza in revistele scolare:”Orizont”, doua numere, la Liceul Agricol Bistrita(Bistrita-Nasaud) >>>

Reclame

Babele sau Zilele Babei Dochia

targ-de-martisor-la-muzeul-satuluiTradiţia spune că începând de astăzi şi până pe 9 martie, fiecare zi spune o poveste, face o prezicere. Ca să afli cum va fi anul pentru tine, trebuie să îţi alegi o zi (aceeaşi în fiecare an) şi să vezi dacă sorocul îţi va surâde. Obiceiul spune că, dacă de “baba” ta va fi soare, vei parte de un an plin satisfacţii, că eşti binecuvantat cu un suflet pur şi bland şi că totul îţi va merge bine. Dacă vremea e urâtă, dacă e frig şi bate vântul, iar cerul e acoperit de nori, se spune că vei avea inima îngheţată şi neagră.

Perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie este cunoscută în tradiţia populară şi sub numele de ,,Zilele Dochiei” sau ,,Babele” şi reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi implineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaştere. Dochia păstrează amintirea Marii Zeiţe a Pământului (Terra Mater), fiind identificată cu Iuno din panteonul roman sau cu Hera şi Artemis din panteonul grec. >>>

Târgul de Gustar în Roman

Centrul orașului Roman-Piața Roman Mușat s-a trasformat, în acest weekend, într-un adevărat tîrg de produse tradiționale românești,  odată cu inaugurarea Târgului de Gustar. Această a treia ediție a adus la Roman peste 60 de meșteri populari din toată țara. În zeci de standuri, vînzătorii oferă doritorilor diverse produse, de la obiecte din ceramică și pînă la cașcaval afumat sau pastramă de curcan.

 Noutățile acestei ediții sînt reprezentate de revenirea “regelui” olarilor de la Schitu Stavnic, comuna Voinești, județul Iași, a lui Laszlo Zsolt, olar din Cîrța – Harghita, a Anei Ciolan, din Iași, cu ingenioase piese vestimentare pentru copii, a iconarilor Lăcrămioara-Teofilia Mihoreanu, din Botoșani, a soților Cristian și Manuela Buclea, din Bîrlad, a tînărului bijutier Robert Ilie, din București, a Valentinei Uhrenciuc, încondeietoare de ouă din Moșna – Iași, precum și a lui  Costel I. Radu, din comuna Măgurele, județul Prahova, cel care oferă leacuri tradiționale adunate de sub pămînt. >>>

Târgul de Gustar la Roman

Centrul municipiului Roman va fi, pentru al treilea an consecutiv, gazda meșterilor populari. În perioada 17-19 august, în Piața Roman Mușat, va avea loc cea de-a III-a ediție a Tîrgului de Gustar. Vor participa în jur de 60 de meșteri și creatori populari din toate zonele țării.

>>>

Maramureşul din dreapta Tisei, „cununa României”

Maramureşul istoric, zonă pe care marele poet şi publicist român Ioan Alexandru o numea, în 1977, în „Luceafărul”, cununa României, este cunoscut românilor mai ales datorită obiceiurilor şi portului unice. Totodată, amănuntele trecutului acestei părţi a României rămân necunoscute. De exemplu, nu mulţi cunosc faptul că sintagma „Maramureşul istoric” face trimitere la un teritoriu din care doar o treime se află în prezent în componenţa statului român, celelalte două, situate la nord de Tisa, făcând parte din Ucraina. >>>

Muzeul etno-folcloric „Neculai Popa” din Târpeşti, judeţul Neamţ

Neculai Popa, (1919- 2010), a fost cantaret bisericesc, colectionar pasionat de arta populara autentica dar si de obiecte folclorice. Creator popular de masti, el este unul din numele de referinta în arta naiva, devenit cunoscut nu numai pe plan national dar si european.

>>>

Drăgaica sau Sânzienele

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul). >>>

Ceramica populară în ambientul urban din Moldova

Asemenea oricărei alte forme de expresie a ceea ce numim astăzi „artă populară”, olăritul aduce în peisajul meşteşugurilor tradiţionale o întreagă tipologie de vase ale căror trăsături
stilistice se regăsesc în multitudinea de forme şi motive ornamentale, fapt ce le recomandă în implicarea de zi cu zi, în viaţa socială a comunităţii. Poate mai mult decât în cazul altor vechi meşteşuguri, produsele ceramice au făcut posibilă legătura peste timp între generaţii, dezvoltând un întreg sistem de credinţe şi mentalităţi, vizibile şi astăzi în cadrul comunităţilor de olari. Având, în primul rând, un caracter utilitar, blidele olarului au făcut din totdeauna casă bună cu evenimentele importante din viaţa omului însoţindu-l şi la bine şi la rău. Implicaţiile acestora în riturile de trecere au determinat dezvoltarea unei simbolistici aparte, legată de forma şi materialul din care este făcut, de conţinutul şi destinaţia lor practică sau rituală. >>>

România de dincolo de Dunăre

Tezaurul etno-folcloric din curtea unui român din Valea Timocului

Acasă la Mihailo Vasilievici, m-am simţit mai aproape de România de altădată. De la capătul uliţei, am simţit mirosul străbunilor mei. Curţile românilor din Kladuşniţa păstrau amintirea unui grai românesc, cinstea şi închinăciunea unui popor subjugat de timpuri şi de istorie. Trecând de vama Porţile de Fier, urc pe coama dealului ce stă streaşină aşezării şi am în faţă un imens culoar prin care vântul şuieră prevestind venirea iernii cu ale ei capricii. Aduce cu el un miros proaspăt şi tare dinspre munte, pe care îl împrăştie cu dărnicie în Valea Timocului cu atmosfera ei îmbâcsită de mai bine de cinci decenii. Este o zonă întinsa, cu privelişti încântătoare, în care, la tot pasul, auzi glăsuindu-se dulcea limbă română arhaică ce aduce de demult şi păstrează un bogat tezaur etno-folcloric.  >>>

Încondeierea ouălor

Incondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. 

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.  >>>

Denis Marian Malciu – Mărţişorul în tradiţia populară

    Nu putem să începem un rând despre „mărţişor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boiereşti, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iaşi) şi menite să înfăţişeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; >>>