Vasile Menzel – Cândva mi-au crescut aripi

  Lui Florin Piersic         

Am pătruns în adâncul
sâmburelui
pentru că m-am născut
din miez.
Când mi-au crescut aripi,
am învăţat să
supravieţuiesc.
După un timp,
părăsind cuibul, >>>

Reclame

Ovidiu Trifan – Dumitru D. Botez, orfeul muşatin

              Profesorul şi arheologul romaşcan Ioan Teştiban spunea cândva că Romanul de odinioară tace, acoperit de o brazdă groasă de pământ[1]. În timp, prin strădania unor harnici iscoditori ai arhivelor, o parte din această „brazdă groasă” a fost ridicată, fapt care a permis, într-o mare măsură,  reconstituirea cărţii de identitate culturală a oraşului. În ea sunt înscrise nume de referinţă atât pentru spiritualitatea noastră naţională cât şi pentru cea universală. Aceste nume sunt cunoscute – din fericire pentru noi, romaşcanii – in orbi dar – din păcate, tot pentru noi – mai puţin in urbi, confirmându-se, încă o dată, zicerea de la Luca citire că nimeni nu-i profet în ţara lui. Luna aceasta, la 10 martie, s-au împlinit 118 ani de la naşterea unuia dintre ,,profeţii” romaşcani şi care, ca orice ,,profet” este puţin cunoscut astăzi în ,,ţara lui”, adică în Roman, dar comemorat şi omagiat la Bucureşti. Ne referim la dirijorul, profesorul şi compozitorul Dumitru D. Botez. >>>

Bisericile de lemn din judeţul Neamţ

biserica-de-lemn-bicazul-ardeleanLucrări colective, adesea anonime, bisericile de lemn din Neamţ sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie pe aceste meleaguri. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea românilor din această parte de ţară ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa nemţenilor: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii. Ele reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a celor de aici şi oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: “Creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile” ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare “că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru”. Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn >>>

Maria Diana Popescu – Colecția de iarnă a Casei Poporului

Maria Diana PopescuRuşii nu scapă de poruncile Ţarului nici în dormitor. În discursul despre starea naţiunii şi-a îndemnat cetăţenii să facă mai mulţi copii, „pentru ca ţara să fie suverană şi puternică”. Între timp, în România, parlamentarii cu fotoliile în braţe continuă procesul de poluare a atmosferei, bancherii-cămătari şi bogătaşii din „top 300” afişează un tupeu nemărginit la sfîrşit de an. Se iau la întrecere cu fraudele bancare sau ameninţă cu „fuga capitalurilor”, dacă nu sînt lăsaţi să fraudeze în voie cetăţeanul. Ehei, să tot fie un an de cînd îmi băteam gura, într-un lung şir de editoriale, cu bancherii-cămătari şi fraudele din spatele ghişeelor. Iată, încă un dosar greu de fraudă în sînul băncilor; al doilea într-un timp scurt, de aproape 100 de milioane de euro, aduce în prim plan oameni de afaceri, directori de bănci şi justiţiari, posesori a milioane de euro, maşini de lux şi afaceri necurate. >>>

Pildeşti, judeţul Neamţ – Sărbătoare şi armonie între spirit şi modernitate

Miercuri 15 august, cînd credincioșii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Fecioare Maria la cer, satul Pildești își deschide larg porțile pentru a-i primi pe fiii comunei Cordun, prieteni și rude. Timp de două zile, locuitorii satului Pildești vor avea parte atît de momente de distracție, dar, mai ales, de momente de înaltă trăire spirituală.

 Ca în fiecare an, pe 15 august se va celebra hramul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, iar pe 16 august se va sfinți noua biserică din Pildești. La eveniment vor participa și sute de fii ai satului care muncesc în străinătate și acum au revenit, în concediu, pe meleagurile natale. La slujba de sfințire sînt așteptați să participe ÎPS Ioan Robu, originar din satul Traian, comuna Săbăoani, PS Petru Gherghel, Episcop de Iași, peste 100 de preoți, oameni politici, printre care și senatorul Ioan Chelaru, fiu al satului. >>>

Geo Galetaru – proză

Geo Galetaru – publicist, Timişoara

    Copilăria ca un câmp de maci

Până dimineaţă mai era mult. Atât de mult, încât începu să se teamă că nu va avea cu ce să umple timpul: secunde, minute, ore şi iarăşi secundele leneşe şi parşive, târându-se ca nişte muşte grase şi scârboase prin aerul cald şi îmbâcsit de miros de transpiraţie şi de fum de ţigară. Obloanele erau trase şi în cameră era aproape întuneric, dar un întuneric ezitant şi incert, de parcă ar fi fost suficient ca mâna lui să mişte încet oblonul (cel din dreapta sau cel din stânga, n-avea >>>

Valeriu Marius Ciungan: versuri

  Insomnie

credeam frumos în ce avea să fie

frumoasa literă-ntr-un necunoscut frumos cuvânt

frumoasa noastră insomnie

credeam frumos credeam că o să vie >>>

Nicolae Steinhardt- Despre răutatea umană

„Când un om reușește să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbește, se uită cu dispreț la grași, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsucește nasul disprețuitor când altul se bălăcește, încă, în viciul său. Dacă unul își reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreț și cu trufie către păcătosul care se căznește să scape de păcat dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reușim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuși. Ceea ce obținem poate să ne dea peste cap reperele emoționale în așa manieră încât ne umple sufletul de venin. >>>

Mihai Eminescu

Am ţinut să urmărim cu luare aminte manifestaţiunile de pietate ce au [fost] puse pe ici pe colo la cale cu ocaziunea împlinirii celor dintîi douăzeci de ani de la moartea lui Mihai Eminescu  şi am făcut-o aceasta pentru că manifestaţiunile de felul acesta sunt iviri simptomatice, din care se pot trage concluziuni în ceea ce priveşte felul de a gîndi al oamenilor. >>>

Street Delivery VII – între 15 şi 17 iunie 2012

Între 15 şi 17 iunie 2012, Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România organizează la Bucureşti, pe Strada Arthur Verona, a şaptea ediţie Street Delivery, eveniment de urbanism, arhitectură şi arte care îşi propune recuperarea peisajului urban de către pietoni şi comunitate.

Victimă a dezvoltării, în detrimentul confortului şi a calităţii vieţii, Bucureştiul a fost declarat cea mai poluată capitală europeană şi este un oraş din ce în ce mai puţin iubit de către pietoni, biciclişti şi toţi participanţii la trafic. În acelaşi timp, peisajul urban, s-a deteriorat şi s-a înstrăinat de cetăţeni, devenind rezultatul exclusiv al unor proiecte oficiale şi al intervenţiei dezvoltatorilor imobiliari, în absenţa unui dialog real şi al implicării entităţilor care pot negocia armonizarea ambientală şi dreptul comunităţii de influenţă în calitatea spaţiului public. >>>

Grigore Bostan, Personalitate de referinţă

Festivalul din această toamnă (2011) organizat la Cernăuţi, consacrat vieţii şi creaţiei lui Grigore Bostan, ne readuce în memorie imaginea redutabilului profesor şi scriitor, a omului de cultură care a reprezentat, în polimorfia etnică şi lingvistică a Cernăuţiului, statutul intelectualului român, a tipului universitar doct, bine fixat în verticalitatea opţiunilor sale. El devenise, în timp, o figură proeminentă şi chiar harismatică, o personalitate de care contextul nu putea face abstracţie, ale cărui părere, poziţie, idei, într-o problemă sau alta, contau.

La Cernăuţi, imaginea savantului, conturată încă din tinereţe, este astăzi binecunoscută şi apreciată. Cercetările sale ştiinţifice au investigat, în special şi cu necesitate, spaţiul bucovinean, recuperându-l şi (re)valorificându-l din noi perspective temporale şi axiologice. Cine a parcurs lucrările sale din domeniul folcloristicii comparate, al istoriei literaturii şi artei româneşti din Bucovina – Corelaţii tipologice şi contacte >>>

Valahii din Carpaţii Nordici şi sutele de aşezări întemeiate de ei

Asupra unor populaţii din Carpaţii Nordici planează misterul originii lor. Ele se deosebesc prin fizionomie, prin trăsături sufleteşti, port, obiceiuri, tradiţii sau arhitectură de masa slavă în care vieţuiesc. Unii cercetători au emis păreri, mai mult sau mai puţin argumentate, cum că aceste populaţii ar fi urmaşe ale triburilor dacilor liberi. Dincolo de păreri, opinii sau ipoteze, un lucru este cert: o vastă zonă din Carpaţii Nordici şi-a rânduit existenţa în urmă cu 500 de ani conform dreptului valah având şi un episcop propriu. >>>

Gheorghe Popa – LAUDATIO cu prilejul conferirii titlului de DOCTOR HONORIS CAUSA domnului prof. DUMITRU IRIMIA- 2005(Fragment)

In patrimoniul spiritual, inclusiv cel ştiinţific – şi nu numai cel românesc, şi nu numai cel filologic -, opera ştiinţifică a profesorului Dumitru Irimia constituie, pe drept cuvânt, o adevărată zestre intelectuală pentru specialiştii în domeniul lingvisticii, ştiinţei literaturii, stilisticii,poeticii, esteticii, filozofiei, mitologiei etc.

Departe de a exagera, dar lucrările ştiinţifice ale dlui Dumitru Irimia domină triumfător, în multe privinţe, didactica şi cercetarea filologiei generale,romanice şi româneşti. Ea – această operă – este, deopotrivă, şi sursă de inspiraţie, şi producătoare de idei, şi ghid al demersurilor lingvistice şi literare, şi model de analiză, şi îndemn la cercetare, şi încurajare şi sfidare a incertitudinilor. într-un cuvânt, această operă are, citîndu-1 pe prof. Eugeniu Coşeriu, „cădere în cultura şi în ştiinţa universală” (Fiinţă şi limbaj. Interviu cu Eugenio Coşeriu//Echinox,p.3). >>>

Mariana Gurza- Părintele Arsenie Papacioc, “trăitor al simplităţii Patericului”

Cuvântul omului este după chipul Cuvântului lui Dumnezeu şi trebuie să găsim mereu cuvântul cel mai potrivit, ca să nu pierdem Cuvântul Veşnic”. (Părintele Sofronie Saharov)

Am revenit de la Techirghiol mai bogată sufleteşte şi spiritual. Apropierea de Sfânta Mănăstire “Sf. Maria”, unde vieţuieşte “un stâlp al Înaltului”, Părintele Arsenie Papacioc, cum îl simţea scriitorul Mihai Rădulescu, aerul era mai curat, cerul mai senin. >>>

Maria Diana Popescu – Recuperatorii

eseist, poetă

În redacţia noastră au sosit două oferte de colaborare din partea unor firme de recuperare. Iniţial m-am gîndit să răspund fiecărui solicitant în parte, apoi am constatat că este un subiect de interes general. În ce sens poate exista colaborare între o revistă culturală şi firmele de cămătărie? Adică să-i ajutăm pe bancherii străini şi autohtoni, odată cu instituţionalizarea statutului de cămătar şi recuperator, să-i jefuiască de tot pe români? Marile monopoluri şi bănci fură nestingherit în haosul din ţara noastră şi în cel >>>

Radu Tudoran (1910-1992) – in memoriam

scriitor (1910-1992)

Născut cu numele de Nicolae Bogza, la 8 martie 1910, Blejoi, Prahova, fiind fratele lui Geo Bogza; se stinge din viaţă în 18 noiembrie 1992. Este fiul lui Alexandru Bogza, functionar in marina comerciala, apoi antreprenor, si al Elenei Rhea-Silvia.  Cunoscut prozator român, autor de romane de mare succes: „Un port la răsărit” (1941) și „Toate pînzele sus!” (1954), autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, „Sfârșit de mileniu” și traducător. Nostalgia puternică manifestată față de călătoria pe mare, moştenită probabil de la tatăl său, funcționar al marinei comerciale. >>>

Evoluţia feminismului românesc

Dacă odată cu izbucnirea, în 1789, a Revoluţiei franceze, femeia iese din spaţiul domestic devenind luptătoare egală cu bărbatul pentru principiile întregii societăţi, reformularea statutului ei social va presupune încă o lungă perioadă de timp. Deşi până la sfârşitul sec. XIX locul şi rolul ei în societatea europeană rămân încă marginale, nu încetează să evolueze. >>>

Maria Diana Popescu – Găini euro5

eseistă, poetă

În războiul electoral, se pare, şi deszăpezirea a fost colorată, destabilizînd orice soi de certitudine, lăsînd în urmă indigenţă. Astfel, Primăvara se arată cu preţuri europene la aceleaşi cîştiguri româneşti umilitoare: scumpirea ouălor nestresate. Cele stresate din Polonia (ţara unde 95% din producţie provine de la găini crescute în cuşti neîmbunătăţite, interzise de U. E.) au fost confiscate de comisarii Gărzii Financiare, săptămîna trecută. Oare cu ce instrumente au măsurat ei gradul de stres al oului? Probabil l-au ascultat cu urechea. >>>

Andra Rotaru în dialog cu Magda Cârneci – „Adeseori numai catastrofele, naturale sau personale, ne mai pot zdruncina suficient de puternic ca să ne scoată din torpoare şi iluzie”

  Poetă, eseistă şi critic de artă, Magda Cârneci a absolvit Facultatea de istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice„Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în 1979. A obţinut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, şi a condus timp de mai mulţi ani Institutul Cultura! Român din capi­tala franceză. Acum este redactorul-şef al recent relansatei reviste „Arta”. Cel mai recent roman al scriitoarei se intitulează„FEM”şi a apărut în 2011, la Editura Cartea Românească. >>>

Adina Dumitrescu: George Anca şi Poezia academică modernă- impresii de cititor

        Neieşită încă din pasul muntos  aflat lângă fostul oraş roman Caudium din sudul Italiei,  aflată sub tirul de arme al samniţilor – alias – dezinteresul şi graba cititorilor sau mutarea preferinţelor literare spre fum, foc, furt şi fraze reduse la gemete strict „concupiscere”, poezia încearcă de zeci de ani să treacă prin furcile caudine şi să iasă la lumină. Şi iese o parte, cum nu, ori aceea cu harnaşamentul cel mai uşor, cu ideile cele mai puţine, cea cu impact rapid şi direct asupra cititorului, ori cea mai savantă. Numai că la noi, rar se avântă cineva spre ultima citată. >>>