Cucuteni, civilizaţia care a inventat oraşul

Aşezat la 8 kilometri de drumul ce duce de la Târgu Frumos spre Hârlău, sătucul care a „întors pe dos“ istoria românilor e singur acum, uitat de oameni şi lipsit de agitaţie. Însă cu 123 de ani în urmă, Hubert Schmidt, cercetătorul care descoperise şi Cetatea Troiei, a scos la lumină civilizaţia cucuteniană, redând istoriei noastre sensurile iniţiale. „Neamţul“, cum i-au spus sătenii, a fost cel dintâi care a rostit numele aşezării moldave peste hotarele ţării. Iar ţăranii din Cucuteni nu l-au uitat nici acum.

Pe Dealul Pietrărie, la ieşirea din comuna cea mai mică a Iaşului, istoria a încremenit, ca şi timpul, ca şi firea locului. Cu excepţia clădirii muzeului, cu vârf ţuguiat a semeţie, semănând mai degrabă cu un OZN, nimic nu pare să se fi schimbat în 5000 de ani, cât au trecut de la începuturi. De pe versantul care a ajuns pe buzele savanţilor de renume de pe întreg mapamondul, făcând roată cu privirea, ai sentimentul unei călătorii în timp. Primul punct pe care coboară neînţeles de repede privirea e Dealul Cetăţuia, de dincolo de satul Băiceni, acolo unde primele cioburi de vase pictate aveau să scoată la iveală civilizaţia centrală a bătrânei Europe. >>>

Reclame

Ibrăileanu, cititorul

  Ibrăileanu a fost nu doar cel mai important critic român de la începutul secolului trecut, ci si unul dintre marii profesori si creatori de scoală, care a izbutit să readucă Iasul pe harta culturală a tării, după exodul junimistilor în Capitală. Ca să parafrazăm o butadă celebră, am spune că redobîndirea prestigiului de altădată al Moldovei si al Iasului n-ar fi fost cu putintă dacă autorul Adelei nu si-ar fi pus talentul în operă si geniul în viată – mai exact: în „Viata Românească”, revistă care, sub conducerea sa, a dominat >>>