Tainele Mănăstirii Râşca

Mănăstirea Râșca este o veche mănăstire ortodoxă, aflată la o distanță de aproximativ 15 kilometri de Fălticeni, în comuna Râșca, din județul Suceava. Istoria mănăstirii înconjurate de stejari înalţi este legată de numele lui Petru Rareş şi de cel al Sfântului Ioan de la Râşca, mitropolit al Moldovei în secolul al XVII-lea.

Cu secole în urmă, teritoriul pe care se înalță astăzi frumoasa mănăstire era al sihaștrilor. Petru Rareș a ridicat aici, la 1542, o mică mănăstire de călugări. Invaziile turcilor și ale tătarilor i-au obligat pe oamenii locului să refacă în numeroase rânduri construcția, astăzi inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava.
Se spune că, la început, aici a fost adusă o mică bisericuță de lemn, de la Bogdănești. Bisericuța, ctitorie a domnitorului Bogdan I a fost înlocuită de o biserică mică, dar cu ziduri de piatră, construită de Petru Rareș, fiul nelegitim al domnitorului Ștefan cel Mare.

manastirea_rasca_w700_h800_q90 >>>

Sărbătoare la ,,Betleemul Ștefanian”

stefan-cel-mare2În contextul serbării a 520 de ani de la zidirea Bisericii din Borzești și 510 ani de la trecerea în veșnicie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în perioada 1-2 iulie 2014 se va desfășura la biserica din Borzești, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul și cu sprijinul Primăriei Onești și al Consiliului Local, cea de-a doua ediție a ”Zilelor Betleemului Ștefanian”, eveniment ce cuprinde activități religioase dar și cultural-artistice.Manifestările vor debuta marți, 1 iulie, la orele 17.00, când la biserica din Borzești se va săvârși slujba Vecerniei, de către un sobor de preoți, sub protia Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Va urma apoi un moment de promovare a complexului istoric și de artă bisericească, inclusiv lansarea site-ului Parohiei Borzești și prezentarea noilor pliante ce își propun punerea în valoare a acestor frumoase locuri. „Cu binecuvântarea PS Ioachim Băcăuanul, în orașul Onești s-a pus temelia unei noi sărbători ce va dănui cu rugăciunile Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Se dorește o reîntoarcere de perspectivă către cinstirea sfinților ce au contribuit la unitatea națională și la făurirea neamului românesc. Emblemă și simbol a Moldovei, Biserica din Borzești își construiește noi punți sufletești, iar noi ne rugăm la Dumnezeu să ajute la acest început bun cu dragostea, răbdarea și milostivirea Sa.”, citim pe site-ul oficial al Parohiei. >>>

Dr. Vasile Ursachi: Cetatea nouă a Romanului – o mare şansă pentru romaşcani

ursachi-vasileÎn vederea punerii în valoare a celui mai important monument de arhitectură militară din perioada marelui muşatin Ştefan cel Mare, Cetatea Nouă a Romanului, existentă pe raza municipiului nostru, se impune lansarea unui program complex de valorificare turistică, în beneficiul populaţiei din această zonă, precum şi a numeroşilor turişti români şi străini, care ar putea să fie atraşi de acest interesant obiectiv. Totodată, zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, ar putea interesa şi un mare număr de investitori, legaţi de municipiul Roman şi de legendele, care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ştefan cel Mare şi tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romaşcanilor şi punând în valoare ceea ce ştiinţa arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viaţa oraşului şi locuitorilor lui.

        Pentru început se impune obţinerea transferului de teren pe care se află cetatea, de la comuna Gâdinţi la municipiul Roman, intabularea lui şi realizarea unui studiu de fezabilitate, în suprafaţă de câteva hectare, cu acces la drumul Gâdinţi – Ion Creangă şi râul Siret, după care este necesar să se alcătuiască un plan complex de valorificare a acestei zone, în strânsă legătură cu oraşul nostru. Toate acestea printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât şi a investitorilor şi instituţiilor de stat. >>>

Romanul în documente

r10Documentele de arhivă nemţene cuprind numeroase informaţii referitoare la vechiul oraş moldovenesc, azi municipiul de la confluenţa Moldovei cu Siretul, atestat documentar de la 30 martie 1392.
Roman a dat denumirea primului ţinut atestat documentar în Moldova și mai apoi judeţului Roman, desfiinţat abuziv în anul 1950. Oraşul a fost fondat de Roman Vodă şi apare pomenit documentar pentru prima dată în actul din 30 martie 1392, care se termină cu următoarele cuvinte:
”scrisus-a […] la Cetatea noastră a lui Roman Voievod”. Prin hrisov, Roman Vodă dăruieşte lui Ionaş Viteazul trei sate de pe Siret, și anume ”…Ciorsăceuţi, Vladimirăuţi și Bucurăuţi”.
Aşa cum aflăm din documentele păstrate la Filialele Arhivelor Statului Judeţul Neamţ, aşezarea avea un vornic, care făcea parte din sfatul domnesc, iar domnia acorda o atenţie deosebită bisericii de aici, prin daniile făcute, ridicând-o la grad de episcopie. Toate acestea vor creşte importanţa politică şi economia localităţii. Tratatul comercial din 8 octombrie 1408 va contribui la dezvoltarea târgului, mai ales că domnul îi acordă și dreptul de sigiliu. >>>

Argumente la volumul ,,Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV- XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure”, autor Sorin Ullea, volum lansat laTârgul de carte LIBRIS 2013

Sorin UlleaAm considerat că cea mai potrivită prezentare a cărţii dar şi a felului complex – nou – în care profesorul Sorin Ullea a socotit că trebuie făcută cercetarea istorică a fenomenului artistic e redarea unor texte publicate în 2001 şi fragmente din capitolul introductiv al volumului de faţă.

,,Cu acest volum închei publicarea studiilor privind cronologia şcolii moldoveneşti de pictură din secolele de aur al-XV-lea şi al-XVI-lea, şcoală pe care am descoperit-o încă din primii doi ani ai cercetărilor mele, 1955-1957, şi, în timp, am găsit şi numele a opt pictori moldoveni: Gavril ieromonahul la Bălineşti, în 1955, Toma zugravul de curte al lui Petru Rareş la Homor, 1963, Dragoş Coman la Arbure, ,,popa Crăciun şi Mătieş şi popa Ignat şi Gligorie” la Dragomirna şi ultimul pictor Ştefan de la Densuş.

juCând am început studiul artei medievale moldoveneşti – arhitectură şi pictură deopotrivă – am văzut că predecesorii mei, atât români cât şi străini, socotiseră pictura secolelor al-XV-lea şi al—XVI-lea realizată de meşteri veniţi din afară şi nedatabilă pentru că spuneau ei era lipsită de dinamică şi ca urmare fără o evoluţie sesizabilă.
Deosebit de expresivă e astfel părerea marelui bizantinist A. Grabar.

,,Preferăm cu precădere expresia de ,,artă compozită” aplicată artei moldave (…) această artă este la fel de ‘compozită’ la începutul cât şi la sfârşitul înfloririi sale, fără a putea într-adevăr distinge, din decadă în decadă, o evoluţie logică şi clară. Nu este oare aceasta şi cauza marii varietăţi de date propuse de critici pentru unele monumente moldave? De îndată ce o inscripţie nu oferă o dată precisă te simţi derutat. Forţele ‘statice’ ale acestei arte moldave din secolul XVI sunt în definitiv mai importante decât cele câteva semne de evoluţie pe care, din obişnuinţă, ni se pare că le-am recunoaşte. Ar fi poate mai în spiritul epocii să recurgem cât mai rar la această metodă.” >>>

Sfântul voievod Ştefan Cel Mare

Imagine

Stefan-cel-Mare-si-Sfant-Icoana-Putna-Ro

La Mănăstirea Nechit se află Papucul Sfântului Spiridon

Manastirea-Nechit-NeamtAşezată într-un loc deosebit de pitoresc, pe malul pârâului cu acelaşi nume, Nechitul este una din cele mai măreţe mănăstiri ale judeţului Neamţ. Cine vine aici,  măcar o dată, nu va uita uşor semeţia turnului-clopotniţă, tihna din jurul lacului din dreapta intrării, munţii dimprejur ce străjuiesc valea îngustă. Obârşiile acesteia ne duc în vremuri îndepărtate. Se spune că locul a fost ales de sihastrul Nechita în jurul căruia s-au adunat mai mulţi credincioşi. Acesta a construit o biserică de lemn, în anul 1399, astfel luând viaţă începuturile actualei Mănăstiri Nechit. Documentele vremii ne arată că, încă din sec. >>>

Pecetea domnitorului Ştefan cel Mare

Pecetea-lui-Stefan-cel-Mare-si-Sfant-1491-Arhivele-Nationale-ale-Romaniei-Basarabia-Bucovina.Info_

Pecetea lui Stefan cel Mare si Sfant 1491

Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-BotosaniBiserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi este un moment nodal în evoluţia picturii interioare la bisericile ştefaniene şi ulterior.  Doar datorită întinderii, încerc să rezist în a nu comenta aici înalta teologie şi sublimul picturii din interiorul acestei biserici. Am preferat să reproduc un lung fragment al eminentului istoric de artă Sorin Ullea, care fixează o parte din inovaţiile principale în ce priveşte pictura. În continuarea studiului am prezentat inovaţia constatată de mine prin observaţii directe asupra picturii din turlă şi acoperişul multiplu.
Biserica Mănăstirii Popăuţi din Botoşani (în trecut aflată la o oarecare distanţă de târg) este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare – 3 septembrie 1496. >>>

Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Muntele Athos

stefan-cel-mare-si-sfantDin câte s-au spus de către oamenii care merită să fie apreciaţi – zicea Părintele Iachint al Putnei –, Ştefan cel Mare a creat o epocă pentru întreaga Europă. A creat valori şi a ştiut să apere valori. De aceea poporul nostru, încă de pe vremea sa şi mai târziu, l-a numit mare şi sfânt“.

 Aniversarea strămutarii la veşnicele locaşuri a marelui voievod constituie pentru orice român ce gândeşte şi simte româneşte un prilej binecuvântat de a medita asupra rolului providenţial determinant pe care l-a jucat Ştefan cel Mare şi Sfânt – acest atlet al lui Hristos, în salvarea Ortodoxiei în general, dar şi a celei româneşti şi athonite în special. >>>

Cetatea Hotin

Cetatea Hotin

Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului. Aparatorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au tinut piept hoardelor de invadatori si venetici ce au rivnit la pamintul strabun de-a lungul intregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile inalte a sfidat norii negri de plumb si ploile naprasnice de foc si de singe, ce s-au abatut necontenit asupra acestor paminturi manoase, dar napastuite de soarta, iar curajul aparatorilor ei baga frica in asediatori, facea sa li se moaie genunchii si sa o ia razna indarat. >>>

Mândria de a fi român

În ultimul timp am întâlnit persoane, în special dintre tineri care, la întrebarea daca sunt mândri de faptul că sunt români sau ce părere au despre România, dădeau un răspuns scurt: nu, nu sunt mândru că sunt român…fiecare argumentând în felul lui. Acum, întrebarea mea este: ce i-a determinat pe aceşti oameni să fie aşa indiferenţi faţă de propria lor ţară şi de ce? Care sunt cauzele si cine se face vinovat de aceste lucruri? Nu o să incerc să aflu răspunsuri la aceste întrebări pentru ele se află în faţa fiecăruia dintre noi, în schimb o să încerc să pun problema mândriei de a fi român pe baza istoriei.

>>>

Fascinaţia lecturii – O poveste dintr-un veac romantic

Când citeşti cărţile lui Boris Crăciun îţi dai imediat seama că scriitorul este unul dintre oamenii luminaţi şi puternici în spirit, cu o pasiune  devorantă pentru istorie, acordând cunoaşterii trecutului sens şi semnificaţie. Îşi scrie cărţile cu o temeinicie rezultată dintr-o acribioasă documentare şi cu o plăcere care nu poate să-i vină decât dintr-o iluminare a ideii că literatura istorică poate valoriza cel puţin sugestia: omul actual ar fi o fiinţă absolut dezorientată şi rătăcitoare dacă nu-şi află trecutul, strămoşii, identitatea, iluştrii înaintaşi. Scrisul lui este ca o ameţitoare aluvionare de întâmplări, când provocatoare, când >>>

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Sfantul Voievod Stefan cel Mare este cinstit de Biserica Ortodoxa Romana pe 2 iulie. Mentionam ca pe 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut pe Voievodul Stefan cel Mare in randul sfintilor. Pentru ca multi contemporani resping sfintenia lui Stefan cel Mare, am ales sa redam articolul „Dreptcredinciosul domnitor Stefan cel Mare si Sfant sau despre criteriile sfinteniei” al Parintelui profesor Constantin Coman, publicat in volumul „Prin fereastra bisericii sau o lectura teologica a realitatii”, la Editura Bizantina. >>>

Ştefan cel Mare- Domn al Moldovei (1457-1504)

Ştefan cel Mare at St. Nicholas church, Dorohoi. >>>

Despre comunitatea armenească din Roman de-a lungul timpului

Biserica Armeneasca din Roman

 Armenii, purtători ai unei civilizaţii milenare au dat un imblod deosebit vieţii economice în ţările în care au emigrat. În Moldova, potrivit documentelor, emigrări masive ale armenilor au avut loc în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Astfel, la începutul sec. al XV-lea s-au aşezat în Moldova aproximativ 3000 de familii de armeni în şapte târguri ale acesteia, între care Romanul nu figura . În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Romanul este menţionat ca târg, unde au fost aşezaţi armeni, alături de Suceava , Iaşi, Botoşani şi Focşani. Prima menţiune a unui centru armenesc la Roman a fost făcută de diaconul Minas din Tokat, la anul 1551, în scrierile lui despre persecuţiile suferite de armenii din Moldova în timpul domniei lui Ştefan Rareş.1 >>>

Ştefan cel Mare

Realitatea istorică a personalităţii lui Ştefan cel Mare, figură aureolată de legende,descinde atât din documente, hrisoave, cronici şi cântece populare, cât şi din amintirea vie a contemporanilor săi. Ştefan cel Mare şi Sfânt, gloriosul domn şi stăpân al Moldovei, prin vitejia şi înţelepciunea sa, prin măestria militară şi marea-i dragoste pentru poporul său, a ajuns să fie admirat încă din viaţă. Admirat de prieteni şi respectat de duşmani. >>>

Mănăstirea Bistriţa- Neamţ

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit – în 1402 – o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale. >>>

La împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei

Prin tratatul odios de la București din 16 Mai 1812, Moldova, țara lui Ștefan cel mare, a fost înjumătățită, iar râul Prut a devenit graniță. Moldovei i se răpește mai mult de jumătate din teriotriul ei, numit ulterior Basarabia, și anume 45630 km2. Țării Moldovei i se fură cele cinci cetăți de pe Nistru și Dunăre: Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Ismail, Chilia – pe lângă cele 17 tîrguri și 685 de sate cu 712 biserici și o populație de 482630 de locuitori.

Declaraţia

Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova
cu privire la împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei >>>

Domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tablou după litografia lui Costin Petrescu din 1904

          La 14 aprilie 1457, Ştefan cel Mare este proclamat Domnitor al Țării Moldovei. La Suceava pe locul ce se chema câmpia Direptății, lângă cetatea de scaun, întreabă pe toți de față, dacă le este cu voie să le fie domn. Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și „toată țara” proclamară pe Ștefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinților și strămoșilor acestuia.

O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanţii eroici pe care atâta îi admirăm, care în vremea noastră a câştigat, cel dintâi dintre principii lumii, o biruinţă atât de strălucită asupra turcului! După credinţa mea, el este cel mai vrednic să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii, şi mai cu seamă cinstea de căpetenie şi conducător împotriva turcului, cu sfatul, înţelegerea şi hotărârea tuturor creştinilor, de vreme ce ceilalţi regi şi principi catolici se îndeletnicesc cu trândăvia şi plăcerile ori cu războaiele civile”.

>>>

Octavian D. Curpaș- Stil, tradiţie şi civilizaţie în „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel mare şi Sfânt”, de George Roca

„Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” şi prezentată ca omagiu lui Ştefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chişinău, în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel mare şi Sfânt”, ni se dezvăluie ca o invitaţie la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare şi valorizare a unor bijuterii arhitectonice aparţinând patrimoniului naţional, venind în consecinţă, ca un act de patriotism din partea autorului. >>>

Mariana Cristescu- „Basarabie română”…

„Avem o singura istorie, un singur Eminescu, o singura Dunare si un singur Dumnezeu…” (Nicolae Dabija)
 
La Chisinau a reinflorit speranta! Conform  Ministerului de Interne de la Chisinau, peste 3.000 de persoane au marsaluit duminica, 25 martie, prin centrul capitalei modovene, pentru a marca 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si pentru a cere intoarcerea pamantului furat la Patria-Mama. Marsul a inceput in scuarul Academiei de Stiinte. La actiune s-au alaturat si membri ai Consiliului Unirii, ai Partidului National Liberal (PNL), precum si alte organizatii civice unioniste. Manifestantii, intre care foarte multi tineri, insotiti de o formatie orchestrala care interpreta cantece patriotice, scandau: ,,Unire cu Romania”, ,,Limba romana,/ Unica stapana”, ,,Romania Mare, in vechile hotare”, ,,Basarabia e Romania”, ,,Refuz,/ rezist,/ sunt anticomunist”.  >>>

Mănăstirea Căpriana

>>>

Mănăstirea Voroneț

>>>

Conflictul dintre Matia Corvin și Ștefan cel Mare în cronica lui Grigore Ureche

Informațiile din acest text sunt extrase din cronica lui Grigore Ureche (1590-1647), numită „Letopisețul țării Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă. Cronica face referire la evenimentele majore care s-au petrecut în Moldova medievală între anii 1359-1594. >>>

Mariana Gurza: Ciprian Zaharia – Un ctitor voievodal

poetă, Timişoara

poetă, Timişoara

        Una dintre cele mai importante ctitorii muşatine din Moldova este Mănăstirea Bistriţa, situată la 8 km de Piatra-Neamţ, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbeşte de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual şi cultural incontestabil. După tradiţie, primul ctitor este considerat a fi Petru I Muşat (1375-1391), dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistriţa este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432).

>>>