Constantin Enianu – Convivencia

Constantin Enianu

Există o civilizaţie uitată a Europei, cosiderată o civilizaţie a toleranţei religioase, a unei culturi şi ştiinţe remarcabile. Este povestea Islamului pe meleagurile Europei. Pentru a descoperi impactul profund al Islamului asupra artei, ştiinţei şi filosofiei europene, e necesar a străbate istoria Spaniei, Siciliei şi Franţei, căutând dovezi ale unei civilizaţii pierdute, care-şi depăşea cu câteva secole epoca. Vom găsi oare şi experţi în domeniu ce pot desfiinţa ideile preconcepute ? Să fim optimişti. Chiar unul dacă amintim, e un câştig pentru umanitate.
               Cei mai mulţi europeni cred că civilizaţia lor are rădăcini greceşti şi romane, care s-au pierdut în Evul Întunecat şi că Renaşterea a fost, în sens propriu, renaşterea culturii greceşti. Asta se crede, însă lucrurile nu sunt atât de simple. Există un capitol din trecutul Europei (Creştinătăţii), care spune cu totul altă poveste. >>>

Reclame

Mădălina Corina Diaconu – De vorbă cu Munir Mezyed, poetul poeziei absolute

“Nu am ales poezía. Ea m-a ales pe mine!” 

 L-am cunoscut de curând pe Munir Mezyed şi i-am simţit puterea cuvintelor când l-am ascultat recitând o poezie pe care o compunea chiar în acele momente, atunci, când mă număram printre norocoşii aflaţi în jurul lui! Recita în arabă, dar acest lucru nu m-a impiedicat să înţeleg versurile, sau mai bine spus magia acelor cuvinte pe care Munir le-a împreunat cu atâta naturaleţe! Aveam să aflu ca este un poet originar din Palestina, care s-a stabilit în România cu 8 ani în urmă! Nu m-am mirat! M-am bucurat! M-am bucurat pentru că oraşul meu a devenit căminul unui om minunat, unui om care aduce zi de zi bucurie prin poezie. Am citit câteva din poeziile lui şi mi-am dorit să aflu mai mult, să aflu direct de la el. Am avut onoarea să pot împărtăşi cu el câteva momente în care am pătruns puţin în universul lui! Îi mulţumesc în mod public pentru acest dar, pentru această oportunitatea de a sta de vorbă şi de a avea acum posibilitatea de a reda rândurile de mai jos! >>>

Constantin Tomșa – Cele trei iubiri ale lui Ben Todică. (note de lector)

 Cartea care marchează debutul editorial al lui Ben Todică („Între două lumi”, Colecţia „Spiritualitatea românească de pretutindeni” la Editura „Muşatinia”, Roman, 2012), nimeni altul decât un român plecat în 1979 „spre Roma” şi ajuns, după un an, în Australia, este o avertizare adresată celor care, încă de pe băncile gimnaziului, nu se gândesc decât la plecarea din România, peste hotare, spre Vest.

            În acelaşi timp, ţinem să-i dăm dreptate lui Ioan Miclău (autorul „precuvântării”) care avertizează cititorul că are în mână o carte născută din dorinţa autorului de a lăsă o mărturie scrisă despre „dâra de lumină, adică un anume model al conştiinţei sale, al faptelor sale”.

            Dar cine este Ben Todică?

            Pentru cititorii Revistei „Melidonium”, câteva date: este un român ajuns în pragul vârstei a treia (n. 23 noiembrie 1952, la Iezer, comuna Puieşti, Vaslui), stabilit, în anii ’60, ai secolului trecut, cu părinţii, în Banat, unde va absolvi Şcoala Generală de 8 Ani din Ciudanoviţa (1967), apoi, o şcoală profesională la Bocşa (1970), urmată de Şcoala de Film din Bucureşti (atestat proiecţionist, în 1978), după care a realizat, ca artist independent (cum îi place lui să spună), opt filme în România, până la plecarea din ţară. Au urmat anii, în Australia, când s-a perfecţionat ca inginer de sunet (1992-1993), a colaborat la radio şi televiziune, precum şi cu articole în diferite publicaţii, impunându-se în rândul comunităţii româneşti, dar atrăgând şi atenţia Guvernul Australian, care l-a nominalizat „Australian of the Year”, cu ocazia Zilei Naţionale a Australiei. >>>

Romașcanul Ovidiu Kloșka, în lumea artiștilor plastici

Absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Ovidiu Kloșka și-a dorit foarte mult să urmeze Artele Plastice. Deși nu a fost încurajat de familie, Ovidiu a crezut în talentul său.

 Tînărul pictor romașcan Ovidiu Kloșka, în vîrstă de 35 de ani, stabilit de cîțiva ani în Focșani, a devenit un nume în pictura românească și a încîntat Europa cu lucrările sale.

Am descoperit adevărata artă prin galeriile ieșene și albumele de artă vîndute de anticarii de pe Lăpușneanu. Nu am mîncat culori, deși prin primele clase am băut apa de la acuarele după ora de desen și, uite, deocamdată tînăr, delirez continuu și dedicat, și lansez din cînd în cînd invitații într-un spațiu de conservare a spiritului“, se descrie artistul plastic. >>>

Constantin Enianu – Pedagogia, spre unde?

     Se dedică lui Adrian Erbiceanu

Pentru a plasa problema educaţiei în contemporaneitate credem că e necesară o postdicţie, o reconstituire recurentă, de la efect la cauză, în diacronia obiectivă a faptelor care au dus la conceptistica educaţiei.
Jan Amos Comenius (Komenský)(1592-1670), gânditor umanist şi mare pedagog ceh, din perspectiva conformării acţiunii educative cu natura, însuşirea gradată şi conştientă a datelor senzualist-intuitive, ajunge la întemeierea unei concepţii pedagogice. El a înţeles procesul instructiv-educativ ca un sistem de trepte, potrivit treptelor de dezvoltare a omului. Comenius elaborează un sistem general, pentru întregul popor, în patru trepte, >>>

Ujgorod: Orașul de-un mileniu

E seară… Mirosul de sakura (cireş japonez) şi magnolie pune stăpânire peste vechiul oraş. Hălăduiesc pe străzile unei bătrâne citadele. Străzile pavate şi felinarele aprinse amintesc de timpurile de odinioară.

Aflat aproape de graniţele cu Slovacia şi Ungaria, inima regiunii Transcarpatice a Ucrainei, oraşul Ujgorod îşi deapănă istoria de mai bine de 1100 de ani. >>>

Urbanismul oraşelor si satelor aromâne

Aşezările aromânilor erau foarte modeste. Această stare primitivă a aşezărilor aromânesti este datorată faptului că, la începutul îndeletnicindu-se cu păstoritul, au dus o viaţă de transhumanţă sezonieră sau chiar semi-nomadă,cu obişnuitele pendulări intre munte şi campie. Ca păstori, ei aveau nevoie de ţinuturi cât mai întinse si bogate în păşuni. În astfel de împrejurari, ei nu s-au stabilit nici pe vîrfuri de munte si nici de-a lungul văilor, ci pe povârnişul munţilor, departe de marile artere de comunicaţie. L-a aceasta s-a mai adăugat desigur şi nesiguranţa care ameninţa pe cei mai înstariţi dintre ei, în felul acesta prin stabilirea pe înalţimi puţin accesibile, se reducea posibilitatea atacurilor din exterior. Zona montană atrăgea realizarea caselor şi prin configuraţia naturală a terenurilor. >>>

Mariana Gurza : Volumul „În două lumi” de Ben Todică – o carte de suflet, o lecţie de românism

poetă, Timişoara

 În cadrul Simpozionul NaţionalIoan Slavici la aniversară”, ediţia a II-a, din 29 februarie 2012, responsabil de proiect Gabriela Victoria Mnerie, în cadrul Universităţii ,,Ioan Slavici” din Timisoara, participanţii s-au putut bucura de lansarea cărţii „În două lumi” a scriitorului român, Ben Todica, stabilit în Australia. >>>