Eugenia Bojoga – Mihail Sadoveanu despre Basarabia la 1919

Anul acesta (2012) se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Dincolo de atitudinea fiecăruia dintre noi faţă de actul istoric de la 1812 şi investirea sa cu o conotaţie pozitivă sau, dimpotrivă, cu una negativă, acest eveniment a marcat profund provincia noastră. Astăzi ştim că tratatul semnat de turci şi ruşi în data de 16 mai 1812 s-a repercutat profund asupra destinului acestui colţ de ţară, având consecinţe nu doar de ordin politic, social şi economic, ci mai ales de ordin cultural şi identitar. Ceea ce nu ştim însă este modul în care au comunicat şi s-au raportat unii la alţii basarabenii şi „fraţii” lor de peste Prut în toată această perioadă de înstrăinare şi cum s-au perceput ei reciproc după reîntregirea din decembrie 1918. >>>

Reclame

Petru Ursache – Clipa Basarabiei

 „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti. Numele Basarab si Basarabia exista cu mult înaintea vremii în care acest pămînt devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”.  (Eminescu, Opere X. Publicistică. Editura Academiei, 1989, p. 57).

 „Desteaptă-te, pămînt român! Biruie-ti durerea, e vremea să iesi din amortire, semintie a domnitorilor lumei!… Astepti oare, spre a învič, ca strămosii să se scoale din morminte?… Într-adevăr, într-adevăr ei s- au sculat, si tu nu i-ai văzut… Ei au grăit, si tu nu i-ai auzit… Cinge-ti coapsa ta, caută si ascultă… Ziua dreptătii se apropie… toate popoarele s-au miscat… căci furtuna mîntuirei a început!”  (Alecu Russo, Cîntarea României, versetul 62).

 „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viata întreagă am visat să trec Prutul.” Grigore Vieru

>>>

Şcoală de Cultură şi Afirmare Românească la Bacău şi Roman

Platforma Civică “Acțiunea 2012″ a organizat în perioada 10-12 august o nouă ediție a Școlii de Cultură și Afirmare Românească la Bacău și Roman cu participarea a peste 50 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului.

Așa cum sper că știți deja, parte a Programului “Lideri pentru Unire”, Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească are în vedere pregătirea, stimularea şi valorificarea potenţialului tinerilor etnici români din România și din Republica Moldova prin prezentarea unor modele româneşti autentice, susţinerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural şi de proiect, new media, de dezvoltare personală şi profesională, precum şi prin desfăşurarea unor activităţi aplicative. >>>

Părintele Inochentie de la Balta- Moldovenii uitati din stânga Nistrului

Părintele Inochentie de la Balta (24 febr.1875 – 30 dec.1917)  

„S-a ridicat un călugăr oarecare, cu numele Inochentie, ieromonah al mănăstirii din Balta, care a îndrăznit să strige „că nu ţarul este capul Bisericii, ci Hristos”. De asemenea, acest călugăr, întemeindu-se pe cuvintele Sfântului Apostol Pavel, afirma că Sfânta Evanghelie şi Liturghia trebuie să se citească poporului în limba sa.” (Zamfir Ralli-Arbore) >>>

Călătoria lui Nicoale Iorga în Basarabia de la Hotin la Soroca (I)

Nicoale Iorga (1871-1940)

„Vom fi vre-odată la olaltă, toţi noi aceştia,
noi proştii şi bunii şi blânzii şi supuşii,
de la Hustul Maramureşului până la această Sorocă a Nistrului?” (N. Iorga, 1905)

                                                                                                                 Asupra zbuciumatei istorii a pământului românesc cuprins între Prut şi Nistru s-au aplecat multe condeie de poeţi, prozatori, eseişti, publicişti, critici literari, istorici, scrierile lor întregind imaginea noastră asupra trecutului istoric şi spiritual al Basarabiei. >>>

La împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei

Prin tratatul odios de la București din 16 Mai 1812, Moldova, țara lui Ștefan cel mare, a fost înjumătățită, iar râul Prut a devenit graniță. Moldovei i se răpește mai mult de jumătate din teriotriul ei, numit ulterior Basarabia, și anume 45630 km2. Țării Moldovei i se fură cele cinci cetăți de pe Nistru și Dunăre: Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Ismail, Chilia – pe lângă cele 17 tîrguri și 685 de sate cu 712 biserici și o populație de 482630 de locuitori.

Declaraţia

Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova
cu privire la împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei >>>