Gheorghe Baciu – Oameni ai şcolii în amintirea fostului elev Petru Poni

Petru Poni (Ponici, pe adevăratul său nume) s-a născut la 4 ianuarie 1841, într-o familie de răzeşi din satul Secăreşti, judeţul Iaşi. Aşa cum rezultă dintr-o scurtă autobiografie, aflată în păstrarea Arhivelor Statului din Iaşi, „a făcut studiile secundare în Liceul din Iaşi1 ca intern bursier”. Apoi, a urmat cursurile Facultăţii de drept şi litere din Iaşi, unde a fost elevul lui Simion Bărnuţiu. În 1859 a fost trimis la Paris ca bursier al statului, unde s-a specializat în ştiinţele fizico-chimice”. Revenind în ţară, a funcţionat ca profesor de ştiinţele fizice la Liceul din Iaşi de la 1866 până la 1878”. În urma concursului pe care l-a susţinut în 1878, a fost numit profesor de chimie la Universitatea din Iaşi. A urmat o strălucită carieră academică ilustrată de faptul că în 1887 „a fost ales membru corespondent al Academiei”, apoi „ membru titular la 1889”, pentru ca în 1898 să fie ales preşedintele celui mai înalt for ştiinţific al ţării. Concomitent, a fost ales senator al Universităţii din Iaşi, în mai multe rânduri, ministru în mai multe guverne şi a deţinut şi alte demnităţi.2 >>>

Reclame

Doru Mihăescu – Un nedreptățit al vremurilor: George Radu Melidon

  „Considerând că Romanul posedă, de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare, publice şi private, care au trebuit să producă măcar cititori cu dorinţa de a-şi spori cunoştinţele şi a satisface curiozitatea prin lectură …”, cu alte cuvinte, având în vedere faptul că fusese, în linii mari, realizat, în urbea sa natală, obiectivul învăţământului popular (primar şi secundar, rural şi urban), pentru care, timp de decenii, militase cu sârguinţă şi ardoare nu numai prin intermediul scrisului, ci şi prin acţiunea practică a deţinătorului mai multor funcţii publice în acest domeniu, la 2 aprilie 1885 (adică la aproape patru ani după revenirea sa definitivă la Roman), George-Radu Melidon aprecia că sosise timpul să ofere oraşului său un Meledonium. >>>