Festivalul Internațional de Poezie Artgothica la Sibiu

afis-artgothicaÎn perioada 11 – 13 iulie 2014, la Sibiu, se vor desfășură lucrările Festivalului Internațional de Poezie Artgothica. În cadrul Festivalului, vor fi acordate Premiile Naționale pentru Poezie Mircea Ivănescu, de către un juriu format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Virgil Diaconu, Adrian Suciu și Lucian Vasilescu și prezidat de Nora Iuga. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
În programul Festivalului sunt incluse două nopți de recitaluri poetice și muzică folk, cu Maria Gheorghiu și Nicu Nicușor. În cadrul Festivalului vor avea loc prezentări de carte, de publicații și proiecte culturale, dezbateri pe teme literare precum și festivitatea de premiere a câștigătorilor acestei ediții a Premiilor Naționale pentru Poezie Mircea Ivănescu.
Au confirmat participarea aproximativ 50 de poeți, critici literari, redactori șefi de publicații culturale din țară și străinătate (Germania și Israel).
Festivalul Internațional de Poezie Artgothica este organizat, în colaborare, de către Asociația Culturală Artgothica Sibiu și Asociația Culturală Direcția 9, cu sprijinul financiar și logistic al Primăriei municipiului Sibiu și al Consiliului Județean Sibiu. >>>

Iaşi-Cernăuţi-Edineţ – „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”

Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, în colaborare cu Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Academia Română, Filiala Iași, Centrul bucovinean de artă pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale românești CernăuțiSocietatea Culturală „Mihai Eminescu” Cernăuți, Cercul ASTRA „Gh. Asachi” Herța, Primăria Orașului Edineț, Despărțământul ASTRA „Pan Halippa” Edineț și Asociația culturală „Parcova-Nova”organizează, în perioada 07-11 noiembrie 2012, la IaşiCernăuți și Edineț, ediţia a XIV-a a Simpozionului internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”, la care și-au anunțat prezența peste 40 de specialiști din România, Republica Moldova și Ucraina. >>>

Adrian Erbiceanu – „Divina tragedie”

Divina Tragedie, o lucrare alegorică, o satiră socială a societății românești actuale. Lucrarea, apărută în anul 2004 la Editura Tribuna din Sibiu, a avut parte de o prezentare largă în diferite localități din țară (Sibiu, Mediaș, Brașov). La București, Radu Herinian, administratorul site-ului de poezie „agonia.ro„, folosindu-se de informații existente, a anunțat în felul următor lansarea de la Casa Eliad (18.11. 2004):

După „Confesiuni pentru două generaţii” (Editura Tribuna – 2003), Adrian Erbiceanu se anunţă pe „piaţa” poeziei româneşti cu un nou volum. 
„Divina Tragedie” este povestea în versuri a lumii politice contemporane şi o radiografie a moralităţii societăţii în care trăim, a tragediei cotidiene a românilor.
Prin acest poem epic, de lungă respiraţie, poetul creează o operă surpriză, hilaro-tragică, menită să incite şi să şocheze. >>>

Ciobanul-filosof din Ţinutul Momârlanilor

    Marcu Dimitrie Jura, în vârstă de 32 de ani, a trecut prin trei facultăţi şi este pasionat de Nietzsche. Cu toate acestea, a preferat să trăiască liber printre mioare şi chiar are un blog despre oierit.

Povestea hunedoreanului Marcu Dimitrie Jura, care trăieşte în satul Jieţ situat în Valea Jiului, este de-a dreptul impresionantă. Marcu a urmat cursurile a trei >>>

Adrian G. Romila-Bolile lui Cioran si filosofia

Adversar al gandirii sistematice, aforist umoral si sceptic intratabil, Cioran a spus tot atat de multe pe cat a lasat nespuse. Asa se explica si multimea de carti „despre Cioran”, adunate ca sa umple uriasa tacere de pe marginea textelor sale, fie ele carti „fundamentale”, caiete intime sau scrisori. 

Acest ultim liric bantuit de negatii al Europei s-ar mira, desigur, daca ar vedea cata cerneala a curs in incercarea de a-i recupera hermeneutic „ideile”. Paradoxal, prolifica literatura despre Cioran nu a stins fascinatia pentru ganditorul rasinarean si nici nu i-a epuizat posteritatea. Autorul Silogismelor amaraciunii e inca in voga, la noi si aiurea, chiar daca, adesea, aventurile si umbrele biografice au fost mai pregnante decat cartile sale. >>>

Constantin Chiriac(II): „În România nu prea sunt industrii culturale“

Imediat după Revoluție v-ați implicat în proiecte internaționale?

Teatrul din Sibiu a ars de câteva ori în istorie. S-a întâmplat şi în 1989, la Revoluţie, când au ars toate bunurile, cu excepţia scenei. Am plecat pe banii mei la Berlin şi am făcut prima structură asociativă – „Renaşterea teatrului sibian“, o structură independentă, graţie căreia am început să călătoresc prin lume. Atunci l-am cunoscut pe Helmut Kohl, care mi-a
făcut o invitaţie la un târg de aparatură de teatru şi de film şi am început să cunosc oameni importanţi. Am făcut un Festival Internaţional de Poezie, am mers în Belgia, acolo am reuşit să particip, în 1992, la evenimentul Capitala Culturală Europeană de la Anvers şi atunci mi-a încolţit în minte ideea că Sibiul poate deveni în timp o astfel de Capitală. Am avut ideea festivalului de teatru în 1993. Când am devenit directorul Casei de Cultură a Studenţilor din Sibiu, am organizat şi primul festival, un festival studenţesc cu participare internaţională. Apoi, în 1994, ca să demonstrez că totul este rupt de trecut, am organizat >>>

Constantin Chiriac (I) : „Poezia a fost întotdeauna temelia a tot ce am făcut“

Într-o lume românească ciudată, pusă pe căpătuială, mediocră și alergică la ceea ce înseamnă inițiativă cuturală veritabilă, prezența în peisaj a lui Constantin Chiriac, directorul Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, este aproape exotică. Despre ce se află în spatele acestui exotism, dar și despre multe alte aspecte din biografia unui destin remarcabil – în interviul de mai jos. 

Domnule Constantin Chiriac, puțini știu, cred, că v-ați născut în Moldova și ați terminat liceul „Costache Negruzzi“ din Iași. Credeți că, în general vorbind, originea cuiva își pune amprenta asupra carierei respectivului? A lăsat „dulcele târgcolinar anumite date de fond în structura dvs. influențând decisiv felul de a fi și de a gândi? >>>

Mihai Știrbu- Iubirile scriitorilor: Octavian Goga și Veturia Goga

Una dintre femeile importante nu doar celor apropiaţi, a fost soţia poetului Octavian Goga, Veturia. De reţinut poate, că fiecare dintre cei doi era la a doua căsătorie.

Prima dragoste a poetului, despre care aflăm dintr-un dosar epistolar întocmit de universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingaşa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie şi ea un moment de referinţă în evoluţia sentimentală a scriitorului – condamnat, parcă, la eterna repetiţie în materie de amoruri pierdute. >>>

Festival Internaţional de Teatru de la Sibiu (25 mai-3 iunie)

Cele mai aşteptate spectacole de teatru de la Sibiu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu va reuni între 25 mai şi 3 iunie peste 2.500 de artişti din toată lumea, aceştia urmând să participe la peste 350 de evenimente.

Tema din acest an, „Crize. Cultura face diferenţa”, încurajează artiştii şi oamenii de cultură să ofere o alternativă la această perioadă dificilă prin care trece întreaga lume, iar programul cuprinde spectacole ale unora dintre cei mai apreciaţi şi importanţi regizori de teatru de pe scena internaţională.  >>>

Emil Cioran- in memoriam

  „Sunt oameni cărora le este dat să guste numai otrava din lucruri, pentru care orice surpriză este o surpriză dureroasă şi orice experienţă un nou prilej de tortură.” >>>