,,Lecție despre Neamul Românesc” de Părintele Justin Pârvu

Iustin Parvu,,Romanul s-a identificat foarte bine cu Ortodoxia, Ortodoxia circula in sangele romanului nostru. Dupa cum spuneau si marii nostrii scriitori nationalisti, pe care acum vor sa ii desfiinteze – Eminescu, Iorga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu – asa spuneau – ca nu exista roman catolic. Asa cum zicea Nae Ionescu ca a fi roman inseamna a fi ortodox, dupa cum animalul cal este si patruped.

Romanii nostri vor fi foarte greu de inselat, de indus in eroare – ma refer la oamenii statornici in credinta, cu o adevarata convingere si care nu au uitat sa sunt romani. Desi conducatorii bisericii noastre si preotii nu si-au facut datoria de a catehiza poporul in dreapta credinta, ca, de, s-au temut; preotii nostri nu vorbesc despre asta – la ei asta face parte din lumea poeziilor. Insa, credinciosii nostri au constiinta ortodoxa mai dezvoltata decat a multora dintre pastori, si iau o carte, mai citesc un ziar si afla ei cum stau lucrurile. Acum sta la dispozitia fiecaruia sa afle adevarul. >>>

O ,,bucățică” de țară a murit: Nae Georgescu in memoriam

NGEl a trăit prin noi “vestul”, noi am trăit prin el “pe acasă”.

Într-o comunicare cu colegi de liceu, comparam promoția noastră cu un regiment de infanterie din unul din filmele documentare din primul război modial… Înaintam pe jos, dispuși pe o linie orizontală către o colină unde o mitralieră inamică trage în noi ca la fasole… Vedem cum un coleg cade în stânga, mai târziu, un altul în dreapta…Unul zace pe jos însângerat și în chinuri… Nu avem de fapt nici o șansă de a scapa cu viață… >>>

„Literatura se face la Piatra Neamţ, în Bucureşti – politica ei”: dialog cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe

– Ai avut parte, în ultimele zile, de cîteva evenimente importante. Primul a însemnat lansarea volumului tău „Contribuţii la estetica umbrei”, apărut la editura Tracus Arte din Bucureşti, la Salonul Internaţional de Carte „Gaudeamus”. Ce înseamnă această carte în evoluţia ta scriitoricească?

– Această nouă carte e o selecţie de eseuri, de dialoguri, de consideraţii despre literatura română contemporană, despre criza morală din societatea noastră, despre tristeţea de a vedea jur-împrejur o lume golită de ideal şi de sens. Iniţial am vrut să o intitulez „Recurs la comedia literaturii” pentru că privesc realitatea imediată, din cultură şi din societate, cu luciditate şi cu umor. Luciditatea numeşte răul, umorul îl exorcizează. >>>

Biblioteca „Glasul Bucovinei” – un vis împlinit al românilor din Cernăuţi

Odată cu inaugurarea Bibliotecii „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi, în spaţiul literar românesc din această zonă minunată, a fost înscrisă o pagină nouă. De multă vreme se discuta despre deschiderea unei biblioteci româneşti la Cernăuţi şi, iată, în cele din urmă, visul celor interesaţi de a avea în centrul regional o asemenea bibliotecă, practic, a devenit realitate. Intelectualitatea română din Bucovina, profesori, scriitori, lideri ai asociaţiilor culturale, reprezentanţi ai mass-media au fost prezenţi, marţi, 20 noiembrie, la acest eveniment deosebit de important pentru mediul literar cernăuţean – inaugurarea Bibliotecii „Glasul Bucovinei”. Evenimentul a fost posibil graţie eforturilor depuse de profesorii Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac, personalităţi marcante în domeniul literaturii şi culturii române bucovinene şi nu numai. >>>

Trei importante premii literare la Neamţ

Scriitorii răspund la întrebarea: “Consideri că ai meritat?”

Vineri, la Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor a fost sărbătoare: ca în fiecare toamnă, au fost acordate Premiile literare ale filialei pentru cărţile publicate de membri  în anul 2011. Din cele câteva premii, puţine dar cu atât mai prestigioase, acordate anul acesta de juriu şi de conducerea filailei, trei au ajuns în Neamţ: Adrian Alui Gheorghe – Premiul “Restitutio” al Filialei US, pentru punerea în circulaţie a operei lui Aurel Dumitraşcu, în anul 2011, publicând jurnalul acestuia,  “Carnete maro”, două volume, şi antologia de poezie “Cartea neterminată”, apărută la Editura Dacia XXI din Cluja Napoca; Emil Nicolae – Premiul de excelenţă al Filialei, acordat de conducerea acesteia; Cristian Livescu – premiul pentru >>>

Mihai Andone (Delahomiceni), aniversare. Melidonium vă urează „La mulţi ani!”

Licenţiat al Facultăţii de istorie filozofie Iaşi. Activitate de catedră de peste patru decenii la Ruginoasa, Neamţ şi Roman.

În perioada post-decembristă a fost director de studii al filialei din Roman a Universităţii Petre Andrei, Iaşi- pentru  Facultăţile de Drept şi Ştiinţe economice. A fost director de studii al centrului de pregătire Roman al Universităţii Dimitrie Cantemir, Iaşi şi al Filialei Roman din cadrul Fundaţiei Academice Vasile Alecsandri Iaşi, pentru Şcoala Postliceală Sanitară. >>>

Nicolae Steinhardt – 100 de ani de la naştere

        “Orb, neghiob şi strâmt la minte, cum mă aflu, n-am fost totuşi atât de stupid şi de neştiutor încât să cred că Hristos ne cere să dăm din prisosul nostru: asta o fac doar şi păgânii. Am fost însă îndeajuns de nepriceput şi de rătăcit în beznă spre a cugeta – ceea ce pare întru totul conform cu învăţătura creştină – că ni se cere să dăm din puţinul nostru. Ba am şi mers până la a mă învoi cu ideea că din pilda celor doi bani aruncaţi de femeia văduvă în cutia darurilor (Marc. 12, 41-44; Luca. 21, 1-4) reiese îndemnul de a da tot ce avem, toată avuţia noastră.

A fost nevoie să nimeresc a citi, acum câtva timp, un text al poetului francez Henri Michaux pentru a înţelege, cutremurându-mă, înfiorându-mă, că Hristos ne cere cu totul altceva. Şi anume: să dăm ceea ce nu avem…” (Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi) >>>

Petruș Andrei: Virgil Răzeșu-„Mai multă lumină!”

Izbânda literară anterioară a chirurgului, scriitorului și editorului Virgil Răzeșu: ,,Mic tratat de deflorare”(Editura ,,Răzeșu”, Piatra Neamț, 2011) mi-a dat ghes să citesc recentele sale apariții editoriale: Antologia ,,Scriitori din Neamț”, volumul de schițe, cronici, recenzii, tablete, interviuri și amintiri intitulat galant ,,Ce ne facem, doamnelor?” și romanul ,,Inelul pierdut”, toate apărute la Editura ,,Răzeșu”,Piatra Neamț, 2012. >>>

Din nou casele memoriale

De la o vreme s-au cam rărit în Bucureşti, aşa că nu e de prisos să mai explic o dată ce sînt casele memoriale. Altădată, oamenii erau mai obişnuiţi să le vadă; în avîntul educativ al tinereţii sale, regimul comunist stabilise pe harta Capitalei şi a provinciei anumite puncte menite să amintească figuri culturale sau „luptători pentru cauza clasei muncitoare“. Pe urmă, ilegaliştii au dispărut şi culturalii au fost neglijaţi, fiindcă privirile se îndreptau numai spre Scorniceşti. >>>

Arhimandritul Mina Dobzeu:”Balaurul Roşu de la Răsărit a venit”

Eruditul eseist Nicolae Steinhardt, care avea să devină părintele Nicolae Delarohia, istoriseşte cu farmec indicibil – drama­tis­mul situaţiei parcă e în plan secund – cum s-a creş­tinat „ovreiul” în închisoa­rea politică de la Jilava, cine l-a botezat întru credinţa ortodoxă. Aplecarea căr­tu­rarului de religie mozaică spre creştinismul ortodox, înţelegem din paginile mărturisitoare ale Jurnalului fericirii, mai apropiat spiritului său decât alte confesiuni creştine, a fost un proces complex, de lungă durată, primele semne ale convertirii făcându-se simţite încă din copilărie şi, mai accentuat, din adolescenţă, când păşea, adesea, alături de părinţi, pragul multor lăcaşe de cult ortodox. („Mai erau – ţin bine minte – şi clopotele de Paşti, acelea diferite: nu îndemnau spre duioşie, ca la Crăciun, ci răscoleau, stăruind făgăduindu-ţi pacea”.) Chiar dacă >>>

Scriitori din Neamţ- Antologie

Un „tablou de familie” al creatorilor de literatură nemţeni

Orice antologie are exigenţele şi criteriile ei. Cred că Antologia datorată lui Virgil Răzeşu şi-a impus două obiective principale: pe de o parte, să ofere o panoramă asupra vieţii literare existente în spaţiul judeţului Neamţ, iar pe de alta să realizeze un bilanţ, provizoriu fireşte, pe seama autorilor afirmaţi in anii din urmă, mulţi dintre ei cu numeroase scrieri la activ.

>>>

Ion Ionescu-Bucovu: Marin Preda și „Era ticăloșilor” (II)

În cartea sa, „Cum a murit Marin Preda”, C. Turturică, pare-se şoferul lui, povesteşte cum şi-a petrecut ultima zi din viaţă. Am să recapitulez şi eu. Era pe 15 mai 1980, o zi splendidă de primăvară. Marin Preda jubila după succesul său cu „Cel mai iubit dintre pământeni”. În relaţii proaste cu soţia, de două săptămâni nu mai dormea acasă ci în camera lui de la Mogoşoaia. Asaltat de admiratori de toate felurile, Preda se închidea adesea în biroul lui de director de la Editura Cartea Românească şi îşi petrecea timpul mai mult singur. În acea >>>

Mircea Eliade (1907-1986) remember

scriitor, filozof

 Mircea Eliade s-a născut la 13 martie S.V. 28 februarie 1907, la Bucureşti. A fost un gânditor şi scriitor român. Filozof şi istoric al religiilor,Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de >>>